Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala » Decizia nr. 57/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 380 alin. (1) din Codul de procedura penala

Decizia nr. 57/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 380 alin. (1) din Codul de procedura penala

  Publicat: 28 May 2019       142 citiri        Secţiunea: Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 418 din 28.05.2019.

A fost promulgat la 11.09.1865
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 380 alin. (1) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de D.E.C. in Dosarul nr. XXXXX/3/2016 al Tribunalului Bucuresti - Sectia I penala, care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXX D/2017.
2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata. Se arata ca textul criticat constituie, de fapt, o garantie pentru inculpat, care are dreptul sa vorbeasca primul si care, de asemenea, are ultimul cuvant, in cadrul cercetarii judecatoresti. Se sustine, totodata, ca, prin jocul diferitelor texte din Codul de procedura penala si din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, inculpatul poate sa dea declaratii in cursul procesului penal atunci cand doreste, intrucat, conform art. 376 alin. (5) din Codul de procedura penala, instanta poate dispune schimbarea ordinii in care se dau declaratii; totodata, potrivit art. 378 alin. (6) din Codul de procedura penala inculpatul poate fi reascultat ori de cate ori este necesar. Se mai arata ca, potrivit interpretarii date art. 6 din Conventie de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, o condamnare nu poate fi dispusa fara audierea inculpatului. Asa fiind, un inculpat poate sa declare la inceputul procesului ca nu da declaratie, dar, in momentul in care acesta arata ca doreste acest lucru, instanta este obligata sa il audieze pentru ca, altfel, nu ar putea dispune o solutie de condamnare, decat cu incalcarea art. 6 din Conventie . Prin urmare, se conchide ca un inculpat are dreptul de a da declaratii primul, dar si oricand doreste, pe parcursul judecatii.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
4. Prin Incheierea din 31 martie 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXXXX/3/2016, Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 380 alin. (1) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de D.E.C. intr-o cauza avand ca obiect stabilirea vinovatiei autorului exceptiei sub aspectul savarsirii infractiunilor de tentativa de omor si tulburarea ordinii si linistii publice.
5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca solutia legislativa potrivit careia audierea persoanei vatamate se face dupa audierea inculpatului este de natura a-l pune pe cel din urma intr-o situatia dezavantajoasa, intrucat nu isi poate concepe apararea prin luarea in considerare a sustinerilor persoanei vatamate. Se sustine ca inculpatului trebuie sa ii fie aduse la cunostinta invinuirea si, impreuna cu aceasta, sustinerile si pretentiile persoanei vatamate, atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata, motiv pentru care persoana vatamata trebuie audiata in prealabil, garantandu-se, in acest fel, dreptul la un proces echitabil al ambilor participanti la procesul penal. Se arata ca procurorul are primul cuvant in sustinerea acuzatiilor, cu ocazia sustinerii concluziilor la dezbateri, si ca, in mod similar, si partii civile si, respectiv, persoanei vatamate, ar trebui sa ii fie dat cuvantul inaintea inculpatului. Se arata, de asemenea, ca persoana vatamata exercita actiunea civila in cauza, dar si pe cea penala, ea fiind principalul beneficiar al solutionarii cauzei. In aceste conditii, se sustine ca, daca desfasurarea procesului penal este stirbita de dezavantajarea uneia dintre parti fata de celelalte, acesta devine inechitabil, ducand la negarea unui drept fundamental, respectiv a dreptului prevazut la art. 21 alin. (3) din Constitutie, sub aspectul incalcarii principiului egalitatii armelor.
6. Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata ca audierea inculpatului cu prioritate nu este de natura sa-i lezeze acestuia drepturile constitutionale.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
8. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata, in acest sens, ca, potrivit art. 126 alin. (2) si art. 129 din Constitutie, competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata, inclusiv ordinea in care partile si subiectii procesuali principali sunt audiati, sunt prevazute prin lege si ca textul criticat nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, intrucat nu inlatura posibilitatea partilor de a beneficia de drepturile si garantiile procesuale instituite prin lege, in cadrul unui proces judecat de o instanta independenta, impartiala, stabilita prin lege, intr-un termen rezonabil. Se sustine ca prevederile art. 380 alin. (1) din Codul de procedura penala nu incalca nici dreptul la aparare, intrucat acestea nu ingradesc dreptul autorului exceptiei de a fi asistat de un avocat, ales sau numit din oficiu, avocat care are dreptul sa consulte dosarul, sa formuleze plangeri, cereri, memorii, exceptii etc. in numele inculpatului.
9. Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata ca, dupa audierea inculpatului, instanta procedeaza la audierea persoanei vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente, potrivit acelorasi dispozitii legale aplicabile in cazul audierii inculpatului, cu respectarea rolului subsidiar al instantei. Se mai arata ca, dupa ce partea sau persoana vatamata este lasata initial sa arate tot ce stie, i se pot pune intrebari, iar membrii completului adreseaza intrebari acestor persoane ulterior procurorului, inculpatului, avocatilor acestuia, persoanei vatamate, partii civile, partii responsabile civilmente si avocatilor acestora, instanta avand posibilitatea sa reaudieze partile, ori de cate ori este necesar. Pentru aceste motive, procedura de audiere a persoanei vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente, astfel cum este reglementata, nu este de natura sa aduca atingere drepturilor fundamentale prevazute la art. 21 alin. (3) si art. 24 din Constitutie . Se mai face trimitere la art. 126 alin. (2) din Constitutie, conform caruia "competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute prin lege", dar si la prevederile art. 387 alin. (1) din Codul de procedura penala, conform carora "Inainte de a declara terminata cercetarea judecatoreasca, presedintele intreaba procurorul, persoana vatamata si partile daca mai au de dat explicatii ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetarii judecatoresti.". In fine, se arata ca, inainte de a incheia dezbaterile, presedintele da ultimul cuvant inculpatului.
10. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
11. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
12. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 380 alin. (1) din Codul de procedura penala, care au urmatorul cuprins: "Instanta procedeaza la audierea persoanei vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente potrivit dispozitiilor art. 111 si 112, dupa ascultarea inculpatului si, dupa caz, a coinculpatilor."
13. Se sustine ca textul criticat contravine prevederilor constitutionale ale art. 16 referitor la egalitatea in drepturi, art. 20 cu privire la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 23 privind libertatea individuala, art. 24 cu privire la dreptul la aparare si art. 53 cu privire la restrangerea exercitiului unor drepturi si al unor libertati, precum si prevederilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil.
14. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca cercetarea judecatoreasca are ca obiect, pe de o parte, readministrarea probelor stranse in cursul urmaririi penale, in scopul perceperii acestora in mod direct de catre instanta de judecata, iar, pe de alta parte, administrarea unor probe noi, considerate necesare pentru lamurirea tuturor aspectelor cauzei. Aceasta se realizeaza in alte conditii decat cele specifice administrarii probelor in etapa urmaririi penale, conditii ce presupun participarea procurorului, a partilor si a persoanei vatamate.
15. Cercetarea judecatoreasca se realizeaza prin audierea inculpatului, a persoanei vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente, urmata de administrarea probelor incuviintate anterior. De asemenea, in orice moment al cercetarii judecatoresti, instanta poate administra probe din oficiu .
16. Referitor la ordinea audierii, intr-adevar, potrivit textului criticat, inculpatul sau, dupa caz, coinculpatii sunt audiati primii, conform regulilor prevazute la art. 380 alin. (2) din Codul de procedura penala, mai sus invocate. Audierea trebuie sa inceapa cu relatarea libera a inculpatului cu privire la invinuirea cuprinsa in actul de sesizare a instantei, audierea fiind, totodata, un mijloc de exercitarea de catre inculpat a dreptului la aparare, care ii permite acestuia sa relateze toate imprejurarile de natura a infirma fapta retinuta in sarcina sa ori de a o prezenta instantei intr-o maniera favorabila lui, aspecte care vor servi la corecta solutionare a cauzei. Dupa ce inculpatul relateaza tot ceea ce stie cu privire la cauza dedusa judecatii, potrivit art. 380 alin. (2) teza intai din Codul de procedura penala, acestuia ii pot fi puse intrebari de catre procuror, inculpat, avocatul inculpatului, persoana vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente si avocatii acestora.
17. De asemenea, conform art. 380 alin. (2) teza a doua din Codul de procedura penala, presedintele completului sau membrii sai pot adresa intrebari inculpatului, in conditiile in care apreciaza ca acestea sunt necesare pentru justa solutionare a cauzei. Conform art. 380 alin. (3) din Codul de procedura penala, instanta poate respinge motivat intrebarile care nu sunt concludente si utile cauzei. Cand inculpatul nu isi aminteste anumite fapte sau imprejurari ori cand exista contraziceri intre declaratiile facute de inculpat in fata instantei si cele date in etapa urmaririi penale, presedintele ii cere acestuia explicatii si poate proceda la citirea, in intregime sau in parte, a declaratiilor anterioare, inculpatul putand fi reascultat ori de cate ori este necesar. Cand inculpatul refuza sa dea declaratii, instanta dispune citirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior.
18. Audierea inculpatului sau a coinculpatilor este urmata de audierea persoanei vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente, care se desfasoara dupa aceleasi reguli procedurale prevazute la art. 380 alin. (2) din Codul de procedura penala, declaratiile inculpatului fiind, practic, puse in discutia participantilor la procesul penal anterior enumerati. Mai mult, conform dispozitiilor art. 387 alin. (1) din Codul de procedura penala, inainte de a declara terminata cercetarea judecatoreasca, presedintele intreaba procurorul, persoana vatamata si partile daca mai au de dat explicatii ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetarii judecatoresti.
19. Conform art. 389 alin. (1) din Codul de procedura penala, inainte de a incheia dezbaterile, presedintele completului acorda ultimul cuvant inculpatului personal. Potrivit alin. (2) al aceluiasi art. 389, de aceasta data inculpatului nu i se pot pune intrebari, iar daca acesta releva fapte sau imprejurari noi, esentiale pentru solutionarea cauzei, instanta dispune reluarea cercetarii judecatoresti.
20. Analizand regulile de procedura referitoare la desfasurarea judecarii cauzelor, Curtea constata ca acestea nu sunt de natura a incalca dreptul la un proces echitabil al inculpatului. Curtea retine, in acest sens, ca audierea inculpatului inaintea persoanei vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente constituie, de fapt, o garantie a dreptului fundamental anterior mentionat, in acest moment procesual inculpatul putand sa isi formuleze apararile pe care le considera necesare, prin raportare la probele administrate in etapa urmaririi penale, respectiv sa aduca argumente referitoare la propria nevinovatie sau sa interpreteze probele intr-o maniera care ii este favorabila. De asemenea, prin raspunsurile pe care le da la intrebarile formulate, conform art. 380 alin. (2) din Codul de procedura penala, inculpatul isi exercita acelasi drept fundamental, prevazut la art. 21 alin. (3) din Constitutie, putand aduce precizari favorabile situatiei sale procesuale. Apoi, dupa terminarea cercetarii judecatoresti, inainte de incheierea dezbaterilor, inculpatului i se acorda ultimul cuvant, moment procesual in care, de asemenea, inculpatul poate formula noi aparari, dupa ce a luat cunostinta de sustinerile persoanelor audiate, aspect ce reprezinta o alta garantie a dreptului sau la un proces echitabil.
21. Asa fiind, prevederile art. 380 alin. (1) din Codul de procedura penala ofera inculpatului toate mijloacele procedurale necesare apararii intereselor sale procesuale, din perspectiva respectarii dreptului la un proces echitabil, prevederile art. 380 alin. (1) din Codul de procedura penala urmand a fi interpretate sistematic, in contextul intregii reglementari a etapei cercetarii judecatoresti si a dezbaterilor, respectiv urmand a fi coroborate cu dispozitiile art. 381-389 din Codul de procedura penala. Cu privire la respectarea principiului egalitatii armelor, componenta a dreptului la un proces echitabil, Curtea Constitutionala a retinut, in jurisprudenta sa, ca acesta presupune o egalitate a mijloacelor procesuale asigurate partilor, respectiv ca fiecare parte sa isi poata expune cauza in fata instantei, in conditii care sa nu o dezavantajeze, in mod semnificativ, fata de partea adversa (a se vedea Decizia nr. 320 din 14 septembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.027 din 8 noiembrie 2004). De asemenea, referitor la respectarea dreptului la un proces echitabil, astfel cum acesta este reglementat la art. 6 din Conventie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat, in jurisprudenta sa, ca acest drept presupune, printre altele, ca acuzarea si apararea sa aiba posibilitatea de a lua la cunostinta observatiile sau elementele de proba produse de cealalta parte si de a le discuta (a se vedea Hotararea din 16 februarie 2000 pronuntata in Cauza Rowe si Davis impotriva Regatului Unit, paragraful 60). S-a aratat, totodata, ca legislatia nationala poate asigura indeplinirea acestei cerinte prin diverse modalitati, dar metoda adoptata trebuie sa garanteze ca fiecare dintre cele doua parti este la curent cu depunerea de observatii si ca are o posibilitate reala de a le comenta (a se vedea Hotararea din 28 august 1991, pronuntata in Cauza Brandstetter impotriva Austriei, paragraful 67).
22. In ceea ce priveste pretinsa incalcare prin textul criticat a prevederilor art. 16 din Constitutie, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata, intrucat situatia procesuala a inculpatului este diferita de cea a persoanei vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente, asa incat reglementarea in privinta acestuia a unui regim juridic diferit in cadrul procedurii dezbaterilor nu este de natura a incalca principiul egalitatii in drepturi . Cu privire la respectarea prevederilor art. 16 din Constitutie, Curtea a retinut, in jurisprudenta sa, ca principiul egalitatii in drepturi nu interzice reguli specifice in cazul unei diferente de situatii, motiv pentru care inegalitatea reala care rezulta din aceasta diferenta, poate justifica reguli distincte in functie de scopul legii care le contine. S-a constatat, prin aceeasi jurisprudenta, ca principiul egalitatii conduce la un drept fundamental care este dreptul la diferenta iar, in masura in care egalitatea nu este naturala, faptul de a o impune ar insemna instituirea unei discriminari (a se vedea Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996). De altfel, tot in jurisprudenta Curtii Constitutionale, s-a retinut ca egalitatea de tratament intre subiectele de drept imbraca, in materie procesuala, forma egalitatii de arme intre justitiabili (a se vedea Decizia nr. 322 din 14 septembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.013 din 3 noiembrie 2004).
23. Pentru aceste motive, nu poate fi sustinuta nici incalcarea libertatii individuale a inculpatului, vinovatia acestuia urmand a fi stabilita pe baza unor norme procesuale referitoare la audierea persoanei vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente, care nu contravine prevederilor constitutionale invocate in prezenta cauza.
24. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de D.E.C. in Dosarul nr. XXXXX/3/2016 al Tribunalului Bucuresti - Sectia I penala si constata ca dispozitiile art. 380 alin. (1) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 22 ianuarie 2019.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Exceptie de neconstitutionalitate    Decizia 57/2019    Codul de procedura penala   



Comentează: Decizia nr. 57/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 380 alin. (1) din Codul de procedura penala
Alte Speţe

Decizia C.C.R. nr. 87/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 174 alin. (1) si art. 282 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 250/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 386 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 384/2019 referitoare la admiterea obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 88/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 alin. din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 248/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 126 alin. (4)-(6) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 331/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 74/2013
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 832/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor unor dispozitii din Codul de procedura fiscala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 778/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (2) din OUG nr. 51/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 833/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din OUG nr. 44/2015
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 788/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 85/2006
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea contenciosului administrativ: atacarea ordonantelor declarate neconstitutionale – intre disciplinarea justitiabililor si incalcarea principiului neretroactivitatii legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Conditiile liberarii conditionate – consideratii de constitutionalitate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Determinarea expertului pentru stabilirea pretului intr-un contract prin incheiere definitiva prin prisma liberului acces la justitie
Sursa: Irina Maria Diculescu