In expunerea motivelor, revizuenta sustine ca instanta de apel nu s-a pronuntat asupra lucrului cerut si s-a pronuntat asupra unor lucruri ce nu s-au cerut, fiind incident cazul de revizuire prevazut de art. 509 pct. 1 NCPC. In acest sens, arata ca prin actiune a solicitat acordarea unor despagubiri echivalente cu prejudiciul material suferit prin discriminare si nu s-a solicitat instantei sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege nici sa le inlocuiasca cu alte norme.Prin actiune s-au cerut despagubiri potrivit dreptului comun, dreptul la actiune neputand fi ingradit de nicio decizie a Curtii constitutionale. Aceasta cu atat mai mult cu cat instantele romane sunt obligate sa aplice cu prioritate dispozitiile unionale cu privire la discriminare, in sensul verificarii existentei unui act de discriminare, indiferent de natura lui.Se arata ca in actiunea ce a format obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX s-a pus problema incalcarii principiului nediscriminarii, aceasta rezultand din acordarea sporului doctoral angajatilor ULBS care au obtinut titlul de doctor anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 330/2009 si neacordarea acestui spor dupa adoptarea Legii mentionate, fara a exista o justificare obiectiva si rezonabila. Faptele invocate de reclamanta in actiune se incadreaza in categoria celor avute in vedere prin dispozitiile OG nr. 137/2000 si prin urmare, se pune problema starii de discriminare, producerea unui prejudiciu si anularea situatiei create prin discriminare, situatie retinuta si prin Decizia nr. 21/2016 a ICCJ.In drept se invoca art. 509 pct. 1 NCPC.Intimatii S_ R_, prin MFP, si U_ ``L_ B_`` S_ au depus intampinare prin care au solicitat respingerea cererii de revizuire ca neintemeiata (filele 10, 19-23).Analizand cererea de revizuire de fata, Curtea retine urmatoarele: Prin actiunea, astfel cum a fost precizata, inregistrata sub dosar nr. XXXXXXXXXXXXX pe rolul Judecatoriei S_ si apoi, prin declinare, pe rolul Tribunalului S_, reclamanta Tar?ia A_ C_ a solicitat, in contradictoriu cu paratii S_ R_, prin M_ Finantelor Publice, U_ ``L_ B_`` S_ si C_ national pentru C_ D_, obligarea la plata prejudiciului material produs prin discriminare reprezentand sporul de doctorat incepand cu 27.02.2011 si pana in 01.08.2015. Reclamanta a sustinut, in esenta, ca s-a nascut o discriminare intre cadre didactice aflate in situatii identice, dar care sunt remunerate diferit in functie de data obtinerii titlului de doctor cele care l-au obtinut pana in 2009 si il primesc si cele care l-au obtinut dupa 01.01.2010 si nu-l primesc.Prin sentinta civila nr. 549/16.05.2016, Tribunalul S_ a admis actiunea si a obligat parata U_ L_ B_ la plata catre reclamanta a prejudiciului material produs prin discriminare, reprezentand sporul de doctorat incepand cu 27.02.2011 pana in 01.08.2015 si la dobanda legala.Prima instanta a retinut ca personalul didactic care obtinuse titlul de doctor anterior datei de 31.12.2009 a pastrat sporul de doctor si sub imperiul Legii 1/2011, iar cadrele didactice care au obtinut titlul de doctor ulterior acestei date nu au mai beneficiat de sporul de doctorat sau de compensatia tranzitorie. Desi ambele categorii de personal detin titlul de doctor si presteaza activitatea didactica, tratamentul juridic in privinta recompensarii efortului psihic si al calitatii actului educational este diferit.S-a considerat ca data obtinerii titlului stiintific de doctor, ca si criteriu temporal, nu reprezinta un criteriu obiectiv care sa justifice un tratament juridic diferentiat aplicat si ca nu se poate retine o justificare obiectiva si rezonabila a acordarii unui spor banesc inclus in salariul de baza in favoarea unor salariati ce detin un titlu stiintific, in detrimentul celor aflati in exact aceeasi situatie, argumentat de simpla imprejurare a momentului dobandirii titlului respectiv, adica anterior sau ulterior lunii decembrie 2009.Tribunalul a mai retinut ca reclamanta nu solicita ca instanta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative, ci doar sa constate existenta unei discriminari personale si sa dispuna repararea prejudiciului cauzat, ceea ce nu echivaleaza cu anularea sau refuzul aplicarii unor acte normative cu putere de lege. S-a apreciat ca legiuitorul are deplina competenta sa instituie anumite sporuri la Indemnizatiile/salariile de baza, premii si alte stimulente pe care le poate diferentia in functie de categoriile de personal carora se acorda le poate suspenda sau anula, dar toate aceste sporuri trebuie sa fie acordate nediscriminatoriu, dar diferentiat in functie de criterii obiective.Sentinta primei instante a fost atacata de parata U_ ``L_ B_`` S_, iar prin decizia civila nr. 1471/2016, Curtea de Apel A_ I_ a admis apelul acestei parate si a schimbat sentinta primei instante in sensul ca a respins actiunea formulata de reclamanta.Instanta de apel a retinut ca prin actiunea introductiva, reclamanta, in calitate de detinatoare a titlului de doctor, tinde la acordarea sporului de 15% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, pe o perioada incepand cu data dobandirii titlului, pana la zi, actualizat cu indicele de inflatie, aspect ce nu este permis de succesiunea actelor normative care au reglementat acest spor de doctorat.S-a retinut ca instanta de contencios constitutional a statuat constant ca, atunci cand situatiile sunt diferite sub aspectul salarizarii, legiuitorul este in drept sa instituie un tratament juridic diferit, neputand fi pusa in discutie existenta unui tratament discriminatoriu, in sensul prevazut de art. 2 alin. 1 si 3 din OG nr. 137/2000. Din aceasta perspectiva, instanta de apel a apreciat ca prima instanta nu avea temei legal si nu putea acorda pe intreaga perioada solicitata sporul de doctorat nici chiar pe temeiul discriminarii, intrucat, pe de o parte, acordarea acestui beneficiu nu mai era prevazut de dispozitiile legale in vigoare, iar pe de alta parte, pe alta parte acest aspect nu rezulta elemente de comparatie cu privire la persoane/categorii profesionale aflate in situatii identice care sa conduca la teza existentei unei discriminari.S-a retinut de asemenea jurisprudenta Curtii constitutionale, care a statuat prin numeroase decizii ca principiul egalitatii in drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite, dar nu impiedica aplicarea unui tratament juridic diferit, justificat obiectiv de existenta unei situatii diferite in care se afla o categorie de cetateni, in comparatie cu alta. Principiul egalitatii in drepturi si al nediscriminarii, se aplica doar situatiilor egale ori analoage, tratamentul juridic diferentiat, stabilit de legiuitor in considerarea unor situatii obiectiv diferite, nereprezentand discriminare .In cauza de fata nu se pune problema incalcarii principiului nediscriminarii, intrucat reclamanta nu se gaseste in aceeasi situatie cu a celorlalti colegi ce au ramas in plata cu acest beneficiu, avand in vedere ca legiuitorul este in drept sa instituie un tratament juridic diferit.Iinstanta de apel a concluzionat ca, fata de caracterul definitiv si general obligatoriu al deciziilor Curtii constitutionale, in cauza se invoca practic caracterul discriminatoriu al prevederilor legale ce salarizeaza diferit categorii profesionale, in conditiile in care instanta nu ar putea proceda la stabilirea unei alte salarizari in favoarea reclamantei.Prin cererea de revizuire de fata, revizuenta sustine ca, in decizia civila nr. 1474/2016, Curtea de Apel A_ I_ s-a pronuntat asupra a ceea ce nu s-a cerut, respectiv asupra unei cereri de anulare sau de refuzare a aplicarii unor acte normative, in conditiile in care reclamanta a solicitat acordarea unor despagubiri echivalente cu prejudiciul material suferit prin discriminare .Aceste sustineri nu pot fi primite. Din considerentele deciziei atacate cu prezenta revizuire, se constata ca instanta de apel a cercetat actiunea reclamantei sub aspectul despagubirilor rezultate dintr-o stare de discriminare, respectiv a verificat daca exista o discriminare determinata de faptul neacordarii sporului de doctorat ca urmare a obtinerii de catre reclamanta a titlului de doctor dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 284/2010.Instanta de apel a apreciat ca nu poate retine discriminarea deoarece, la momentul obtinerii de catre reclamanta a titlului de doctor, legislatia in vigoare nu mai prevedea beneficiul unui spor de doctorat ori a unei compensatii tranzitorii, iar tratamentul juridic diferentiat, stabilit de legiuitor in considerarea unor situatii obiectiv diferite, nu reprezinta discriminare .Din cele ce preced, Curtea constata, contrar sustinerilor revizuentei, ca instanta de apel s-a pronuntata asupra lucrului cerut, analizand obiectul actiunii, respectiv existenta unei discriminari care sa o indreptateasca pe reclamanta la despagubiri, context in care a facut referire la jurisprudenta Curtii constitutionale si a apreciat asupra dispozitiilor legale incidente.(continuarea deciziei civile nr. 422/21.03.2017 pronuntata in dosar nr. XXXXXXXXXXX)Ca urmare, cererea de revizuire de fata nu este fondata, nefiind incidenta niciuna din ipotezele prevazute de art. 509 pct. 1 NCPC. sustinerile referitoare la decizia nr. 21/2016 data de instanta suprema in recurs in interesul legii vizeaza chestiuni de fond care nu pot face obiectul cercetarii in procedura dezbaterii admisibilitatii revizuirii, reglementata de art. 513 alin. 3 NCPC.Pe cale de consecinta, in baza art. 513 NCPC, Curtea va respinge cererea de revizuire ca neintemeiata.Prin aceste motive,
In numele legiiD E C I D ERespinge ca nefondata cererea de revizuire formulata de revizuenta Tar?ia A_ C_ impotriva deciziei civile nr. 1474/2016, pronuntata de Curtea de Apel A_ I_ in dosar nr. XXXXXXXXXXXXX.Definitiva.pronuntata in sedinta publica din 21 Martie 2017.