Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Concedierea pentru atingerea adusa dreptului la imagine al societatii angajatoare

Concedierea pentru atingerea adusa dreptului la imagine al societatii angajatoare

Publicat: 26 Feb 2019 1654 citiri Secţiunea: Dreptul Muncii

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,

Prin actiunea inregistrata sub nr. x pe rolul Tribunalului Bucuresti, numitul D_ N_, a chemat in judecata _., solicitand: anularea deciziei nr. x din data de 14 decembrie 2015; reintegrarea in functia avuta anterior si obligarea paratei la plata despagubirilor egale cu salariile indexate, majorate sau reactualizate si la plata cheltuielilor de judecata .

Prin sentinta civila nr. 5994/30.05.2016 Tribunalul Bucuresti a respins actiunea formulata de catre reclamantul D_ N_, in contradictoriu cu parata _., ca neintemeiata.

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.

Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.

Persoana calificata sa distribuie ceva, calificata sa distribuie ceva.

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.

Persoana calificata sa distribuie ceva, calificata sa distribuie ceva.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.

Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.

Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.

Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.

Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.

1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.

Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.

Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,

Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.

(despre litigii, conflicte etc.) rezolvat prin negociere, pe cale diplomatica.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.

Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Vezi Domiciliu conventional.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.

Pentru a pronunta aceasta solutie, a retinut urmatoarele:

Reclamantul a fost angajat cu contract individual de munca pe durata nedeterminata si inregistrat cu nr. x din data de 14 mai 2001 in functia de distribuitor medicamente la punctul de lucru Bucuresti. P_ Decizia nr. x din data de 14 decembrie 2015, emisa de catre parata, s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului individual de munca al reclamantului, conform art. 61 lit. a si art. 248 lit. e din Codul muncii, angajat pe postul de distribuitor la punctul de lucru din Bucuresti. Se mai arata in decizie ca aceasta a fost comunicata reclamantului prin posta ca urmare a refuzului de primire a deciziei de sanctionare si ca aceasta isi produce efecte de la data comunicarii. Se mai mentioneaza ca, decizia poate fi contestata in termen de 30 zile de la comunicare la Tribunalul Bucuresti.

Analizand modul cum a fost intocmita decizia de sanctionare, sub aspectul prevederilor art. 252 alin.2 din Codul muncii, instanta a observat ca aceasta cuprinde toate elementele obligatorii prevazute de textul de lege mentionat. Astfel, in decizie este mentionata descrierea in mod detaliat a faptei savarsite, in sensul ca la data de 17 noiembrie 215 in jurul orelor 14:30, reclamantul, in timp ce se afla in exercitarea atributiilor de serviciu in localitatea Bucuresti, a fost implicat intr-un eveniment rutier, ce a degenerat apoi __ celalalt ?ofer implicat. Se mai arata ca angajatul societatii a folosit cuvinte injurioase la adresa respectivului ?ofer, cand acesta il rugase sa nu paraseasca locul accidentului, pana la venirea echipajului de politie. Reclamantul, enervat de situatie, a pornit si deplasat ma?ina societatii, ducand pe capota persoana implicata in incident, punand astfel in pericol viAsa sau sanatatea acestuia, iar prin atitudinea angajatului, a creat un prejudiciu de imagine al societatii.

In decizie se mai arata textele de lege incalcate de catre reclamant prin savarsirea faptelor, respectiv art. 3 alin.1 si art.4 alin.3 raportat la art. 39 alin.1 lit. e din Regulamentul Intern, motivele care au dus la inlaturarea aparerilor formulate de catre reclamant, in sensul ca acesta a sustinut ca ii era teama ca respectivul ?ofer sa nu-i sustraga suma de bani incasata, desi aceasta suma era in ma?ina, iar celalalt ?ofer nu a vrut decat ca angajatul sa a?tepte venirea organelor de politie, ce au constatat vinovatia angajatului.

Se mai arata textele de lege conform carora faptele savarsite constituie abateri disciplinare, respectiv art. 20 alin.2 lit. u, art. 38 alin.2 si art. 39 alin.1 lit. e, q si z din Regulamentul Intern, cat si textul de lege pentru care s-a aplicat sanctiunea, respectiv art. 62 alin.1 lit. a, si art. 248 lit. e din Codul muncii.

Decizia a fost comunicata reclamantului, potrivit art. 252 alin.3 si 4 din Codul muncii, prin posta, in termen de 5 zile de la data emiterii deciziei de sanctionare. Se arata termenul in care aceasta poate fi contestata, respectiv 30 zile, conform Codului muncii, dar fiind in vigoare legea nr.62/2011 care este o lege speciala si aparuta dupa ultima modificare a Codului muncii, termenul de contestare este de 45 zile, conform art. 211 lit. a din legea nr.62/2011.

instanta a apreciat ca decizia contestata cuprinde toate elementele obligatorii prevazute de art. 252 alin.2 din Codul muncii.

Sub aspectul temeiniciei, instanta a retinut ca la data de 17 noiembrie 2015, ora 14:30, reclamantul fiind in exercitarea atributiilor de serviciu in localitatea Bucuresti, a avut un incident rutier cu un al conducator auto. In urma acestuia, reclamantul a folosit cuvinte injurioase la adresa acelui sofer si a vrut sa mute masina de la locul respectiv si sa mearga la politie sa rezolve problema pe cale amiabila. Deoarece celalalt sofer nu a fost de acord cu aceasta, sustinand sa lase masina in locul unde s-a produs incidentul pana la venirea echipajului de politie, reclamantul s-a suit in masina si a mutat-o de la locul respectiv, iar in acest timp celalalt sofer s-a agatat de stergatoare.

Instanta a observat ca au fost respectate prevederile art. 251 alin.1 din Codul muncii, in sensul ca a fost realizata cercetarea disciplinara a reclamantului.

S-a retinut ca reclamantul se face vinovat de fapta retinuta in sarcina acestuia prin Procesul Verbal nr. 1737/2015 incheiat cu ocazia efectuarii cercetarii disciplinare. Sustinerea reclamantului ca nu a dorit decat sa rezolve pe cale amiabila acel incident rutier cu celalalt sofer, prin deplasarea cu masina la politie, si intrucat se afla in trafic ci nu in sediul unitatii nu poate fi angajata raspunderea sa, nu a fost retinuta deoarece reclamantul se afla in exercitare atributiilor de serviciu, iar folosirea de cuvinte injurioase la adresa acelui sofer si faptul ca a deplasat masina in timp ce acel sofer se afla agatat de stergatoare, putea sa-i puna in pericol viata sau sanatatea acestuia.

Mai mult, prin folosirea cuvintelor injurioase s-a creat un prejudiciu de imagine al societatii. De asemenea, la venirea echipajului de politie, acesta a constatat ca reclamantul s-a facut vinovat de acel incident rutier, fiind sanctionat contraventional.

In ce priveste sanctiunea aplicata, instanta a considerat ca aceasta este proportionala cu gravitatea faptelor comise, in sensul ca s-a adus un prejudiciu de imagine al societatii prin folosirea de expresii jignitoare fata de celalalt sofer, in conditiile in care societatea se bucura de un renume si prestigiu ridicat, cat si prin faptul ca, prin deplasarea masinii cu ?oferul aga?at de ?tergatoare, se putea produce o fapta mai grava ce atragea pierderea vietii sau producerea unei vatamari grave, cu consecinte mari asupra paratei ce putea fi implicata si __ penal.

Instanta a mai avut in vedere si faptul ca reclamantul a mai fost sanctionat in anul 2015 cu avertisment, nefiind implinit termenul de prescriptie a executarii sanctiunii, conform art. 248 alin.3 din Codul muncii, astfel ca nu se impune a fi aplicata o sanctiune mai blanda fata de reclamant, prin inlocuirea celei aplicate de catre parata. instanta a apreciat ca sanctiunea aplicata - desfacerea contractului individual de munca al reclamantului - este proportionala cu gravitatea faptei retinute.

APELUL FORMULAT DE D_ N_

Prin cererea sa de apel, apelantul reclamant D_ N_ a solicitat admiterea apelului, desfiintarea sentintei apelate si admiterea cererii de chemare in judecata, urmand sa se anuleze decizia de concediere disciplinara si sa se dispuna reintegrarea in functia avuta si obligarea angajatorului sa-i plateasca despagubiri egale cu salariile indexate, majorate sau reactualizate, cat si la plata cheltuielilor de judecata .

In motivarea cererii, arata ca situatia de fapt a fost gresit retinuta de instanta, in sensul ca nu a fost sanctionat contraven?ional la locul producerii accidentului, ci a fost sanctionat contraventional la Sectia de Politie la care s-a prezentat ulterior.

A mai sustinut ca nu au fost inlaturate apararile sale, iar comportamentul sau a fost determinat de atitudinea suspecta a celuilalt ?ofer care a insistat sa a?tepte echipajul de Politie la locul savarsirii accidentului, desi acest lucru nu era necesar, putandu-se utiliza procedura constatarii amiabile, inclusiv la sediul sec?iei de Politie. Astfel, s-a nascut suspiciunea ca celalalt ?ofer urmareste sa-i sustraga banii incasati, care se aflau in masina.

De asemenea, filmul admis ca proba in cauza a surprins doar un fragment foarte scurt din ceea ce s-a intamplat. Anterior momentului in care a mutat ma?ina, celalalt ?ofer s-a pozi?ionat in fata acesteia in mai multe randuri pentru a-l impiedica sa faca orice manevra. S-a retinut si producerea prejudiciului de imagine prin folosirea expresiilor jignitoare la adresa celuilalt ?ofer insa nu s-a avut in vedere ca si celalalt ?ofer a folosit astfel de expresii la adresa sa.

In ceea ce priveste sanctiunea aplicata, considera ca aceasta nu este proportionala cu fapta in conditiile in care situatia de fapt a fost cea descrisa in actiune .

In dovedire, a solicitat administrarea probei cu inscrisuri .

In drept,a invocat art. 78-80 Codul muncii si art. 466 si urm. din Codul de procedura civila.

Intimata _., prin administrator judiciar B__ B__ RESTRUCTURING SPRL, a formulat intampinare, solicitand respingerea cererii de apel.

In drept, a invocat art. 205 si urmatoarele din Codul de procedura civila, cu luarea in considerare a dispozitiilor speciale din Codul muncii art. 247 si urmatoarele.

In sustinerea apararii a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri .

ANALIZA APELULUI

Examinand sentinta atacata in temeiul dispozitiilor art. 479 alin. (1) teza I Cod procedura civila, potrivit carora ``instanta de apel va verifica, in limita cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta``, Curtea retine urmatoarele:

Apelantul a sustinut ca instanta de fond a retinut eronat situatia de fapt, in sensul ca nu a fost sanctionat contraventional la locul savarsirii faptei, ci a fost sanctionat contraven?ional ulterior, la sediul sectiei de Politie la care s-a prezentat.

Critica este partial intemeiata.

Curtea retine ca instanta de fond a retinut ca un echipaj de Politie sosit la locul savarsirii accidentului l-a sanctionat contraventional pe apelantul reclamant (De asemenea, la venirea echipajului de politie, acesta a constatat ca reclamantul s-a facut vinovat de acel incident rutier, fiind sanctionat contraventional). Din probele administrate in fata instantei de fond nu rezulta ca un echipaj de Politie s-a deplasat la locul savarsirii accidentului si a intocmit un proces verbal de sanctionare contraventionala a apelantului reclamant, astfel incat acest considerent urmeaza a fi inlaturat din sentinta civila apelata.

Cu toate acestea, Curtea constata ca acest considerent nu este unul decisiv sau decizoriu, neavand relevanta in ceea ce priveste legalitatea si temeinicia deciziei de sanctionare disciplinara, in care nu se face referire la situatia ulterioara momentului in care apelantul reclamant a mers cu autovehiculul sau in timp ce, celalalt sofer implicat in incident se afla pe capota masinii. Prin urmare, considerentul inlaturat nu este in masura sa determine modificarea solutiei instantei de fond, fiind irelevant daca angajatul a fost sanctionat contraventional la locul savarsirii accidentului sau ulterior, la sediul sectiei de Politie la care s-a prezentat.

Apelantul a sustinut ca nu au fost avute in vedere apararile sale privind suspiciunea in legatura cu intentia celuilalt ?ofer de sustragere a banilor incasati aflati in masina apelantului, respectiv comportamentul provocator al celuilalt sofer.

Critica este neintemeiata.

Astfel, Curtea retine ca nu se contesta faptul ca apelantul reclamant a folosit cuvinte injurioase la adresa celuilalt sofer implicat in accident sau ca a mers cu autovehiculul desi celalalt ?ofer se afla pe capota, ci se invoca circumstante care au cauzat un astfel de comportament.

Chiar considerand ca dorinta angajatului apelant de a parasi locul producerii accidentului a fost determinata de temerea ca celalalt sofer ar fi putut incerca sa ii sustraga banii din masina (desi o asemenea temere nu a fost dovedita, respectiv nu s-a probat ca situatia de fapt - sicanarea in trafic, oprirea in trafic intr-un loc public, in care pietonii au filmat incidentul, refuzul celuilalt sofer de a solutia amiabil incidentul, ar fi fost in masura sa determine o temere atat de mare incat sa incerce in orice mod parasirea locului accidentului), Curtea considera ca reactia apelantului reclamant a fost disproportionata fata de circumstantele in care s-a produs incidentul, punerea in pericol a vietii si sanatatii unei persoane, prin conducerea autovehiculului in timp ce aceasta persoana se afla pe capota masinii, neputand fi justificata de temerea privind sustragerea banilor incasati.

De asemenea, nu se poate sustine ca folosirea unor cuvinte jignitoare de catre celalalt sofer determina in mod automat un comportament identic sau ca justifica folosirea unor cuvinte injurioase, in conditiile in care angajatul, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, avea obligatia de a se abtine de la afisarea unui comportament care ar prejudicia imaginea societatii al carei angajat este.

Apelantul a mai sustinut ca sanctiunea aplicata nu este proportionala cu gradul de pericol social al faptei ce constituie abatere disciplinara.

Sustinerea este neintemeiata.

Cu privire la individualizarea sanctiunii disciplinare aplicate de angajator sunt relevante dispozitiile art. 250 din Codul muncii, conform carora: Angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele: a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita; b) gradul de vinovatie a salariatului; c) consecintele abaterii disciplinare; d) comportarea generala in serviciu a salariatului; e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.

Astfel, punerea in pericol a vietii si sanatatii unei persoane si utilizarea unui limbaj injurios in public reprezinta fapte deosebit de grave, in conditiile in care imaginea societatii angajatoare este asociata cu un comportament periculos si care aduce atingere unor drepturi fundamentale - dreptul la viata, la protejarea sanatatii, la demnitate. Mai mult, Curtea retine ca in luna februarie 2015, cu aproximativ 9 luni inainte de data sanctionarii disciplinare, apelantul reclamant fusese sanctionat disciplinar cu avertisment, astfel cum rezulta din decizia nr. 272/10.02.2015.

Prin urmare, circumstantele in care a fost savarsita fapta, consecintele abaterii disciplinare constand in crearea unui prejudiciu de imagine (dovedit prin reactiile aparute in presa in urma incidentului), faptul ca anterior angajatul mai fusese sanctionat disciplinar, denota caracterul proportional al aplicarii celei mai grave sanctiuni disciplinare - desfacerea contractului colectiv de munca .

fata de toate aceste considerente, in baza art. 480 alin. 1 Cod procedura civila, Curtea va respinge apelul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelantul reclamant D_ N_, domiciliat in Bucuresti, _, __, CNP x, cu domiciliu ales la Cabinet avocat CEAFALAU L__ M__ in Bucuresti, _, nr.10, _, __, sector 2, impotriva sentintei civile nr. 5994/30.05.2016 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale, in dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimata parata _. prin administrator judiciar B__ B__ RESTRUCTURING SPRL, cu sediul in Sibiu __, jud. Sibiu, CUI RO x, Jx, ca nefondat.

Definitiva.

Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1772/2017, in sedinta publica din 20 martie 2017

Citeşte mai multe despre: