Rectificarea cu intarziere a bugetului da dreptul la acoperirea prejudiciului produs salariatului

Prin sentinta civila nr. 890/2016 pronuntata de T_ Sibiu in dosar x s-a respins exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de paratul Ministerul Public - P_ de pe langa C_ de A_ C_.
S-a admis actiunea formulata de reclamantul P_ B_ C__ in contradictoriu cu paratii: P_ de pe langa I_ C__ de Casatie si Justitie Bucuresti, P_ de pe langa C_ de A_ C_ si P_ de pe langa T_ M_ si in consecinta:

Au fost obligati paratii sa achite reclamantului dobanzile legale penalizatoare pentru sumele de bani stabilite prin Decizia civila nr. 2555/25.04.2008 a Curtii de A_ C_ pronuntata in Dosar nr. x, incepand cu data de 28 aprilie 2013 (respectiv trei ani anterior datei introducerii actiunii � 28.03.2016) si pana la data platii efective.

Analizand actele dosarului instanta a retinut urmatoarele:

Reclamantul P_ B_ C__ este in posesia titlului executoriu susmentionat.

Prin titlul executoriu sus aratat au fost obligati paratii la plata drepturilor salariale restante.

In conformitate cu disp. art. 248 alin.1 N.C.P.C. instanta s-a pronuntat mai intai asupra exceptiilor invocate.

In ceea ce priveste exceptia autoritatii de lucru judecat, instanta a respins aceasta exceptie intrucat instanta la care se face referire in sustinerea exceptiei nu s-a pronuntat in dispozitivul hotararii cu privire la solicitarile reclamantului.

In ceea ce priveste exceptia prescriptiei la actiune, instanta a respins aceasta exceptie pentru urmatoarele motive: I_ C__ de Casatie si Justitie, prin Decizia nr. 21 din 22 iunie 2015 decide, in interpretarea si aplicarea prevederilor art. 1079 alin.2, pct. 3 din Codul de Procedura civila de la 1864 si art. 1523 alin. 2, lit. d din Codul Civil, raportat la art. 166 alin. 1 li 4 din Codul Muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare (art. 161 alin. 1 si 4 din Codul Muncii in forma anterioara republicarii) si art. 1088 din Codul Civil de la 1864, art. 2 din O.G nr. 9/2000, aprobata prin Legea nr. 356/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/x, aprobata prin Legea nr. 43/2012, cu modificarile si completarile ulterioare si art. 1.535 din Codul Civil, dobanzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu intarziere a obligatiilor de plata pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii actiunii. In motivarea deciziei se retine ``...cererea de chemare in judecata marcheaza momentul de la care instanta de judecata se raporteaza pentru a aprecia daca scadenta transelor platite pentru care se calculeaza distinct dobanzi penalizatoare se prescrie in termenul de prescriptie de 3 ani anteriori acestei date, dobanzile putand fi solicitate pentru perioada pentru care nu s-a implinit prescriptia . Pentru suma ramasa restanta dupa plata partiala, dobanzile penalizatoare curg in continuare si pot fi acordate pe trei ani anteriori datei introducerii actiunii. Pentru transele din debitul principal ce au fost achitate cu mai mult de trei ani anteriori introducerii actiunii ce pretinde plata acestora, dobanzile s-au prescris si nu mai pot fi solicitate``.

Fata de acestea, instanta a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, in ceea ce priveste solicitarea de acordare a dobanzilor penalizatoare incepand cu data de 28.04.2013, actiunea fiind inregistrata la data de 28.04.2016.

Referitor la fondul cauzei, instanta a retinut urmatoarele:

Obligatiile de plata a drepturilor salariale cuvenite reclamantului au fost executate partial si, de altfel, cu intarziere de catre parati.

Ca atare, intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru recuperarea prejudiciului conform art. 166 C. muncii.

Daunele interese cuvenite reclamantului sunt daune moratorii si care, potrivit art. 1535 Cod civil, se cuvin creditorului in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, fara a fi necesara dovedirea prejudiciului de catre creditor, existenta acestuia fiind prezumata.

Daunele interese moratorii nu pot cuprinde decat dobanda legala care este datorata din ziua cererii de chemare in judecata (art. 1489 alin.2 Cod Civil).

Ca atare va fi acordata dobanda legala numai pentru sumele ramase neexecutate din titlurile executorii aratate mai sus, incepand cu data introducerii cererii de chemare in judecata .

S-a sustinut ca acordarea si a dobanzilor legale ar echivala cu o dubla reparare a prejudiciului, ceea ce ar conduce la o imbogatire fara just temei.

Apararile paratilor nu pot fi primite.

Prin OUG 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titlurile executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar s-a dispus ca plata drepturilor salariale prevazute in titluri executorii sa se faca esalonat pana la 31.12.2009, ulterior termenele de plata s-au prelungit prin OUG 45/2010 si Legea 230/2011 pana in anul 2016.

Prin aceste acte normative s-a prevazut faptul ca sumele de bani platite esalonat se actualizeaza cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul national de S_. Aceasta actualizare nu echivaleaza cu o reparare integrala a prejudiciului suferit de reclamant.

Potrivit art. 1531 Cod civil, creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului suferit din faptul neexecutarii, prejudiciul care cuprinde pierderea efectiva suferita cat si beneficiul de care aceste este lipsit.

Indicele de inflatie care se calculeaza la sumele initiale reprezinta un calcul matematic aplicabil in cazul unui fenomen specific economiei ce piAsa si prin intermediul caruia se masoara gradul de depreciere a valorii banilor, aflati in circulatie, adusi astfel la actuala lor putere de cumparare.

Dobanda legala penalizatoare reprezinta castigul, folosul, beneficiul realizabil de creditor prin reinvestirea sumelor ce i se cuvin.

Ca atare prin actualizarea sumelor de bani de la data cand trebuia achitata la data Platii efective, creditorul nu prime?te o valoare mai mare decat cea pe care ar fi trebuit sa o primeasca cu o anumita perioada de timp anterioara.

Prin urmare acordarea dobanzii legale penalizatoare nu echivaleaza cu o dubla reparare a prejudiciului sau cu o imbogatire fara just temei a reclamantilor.

Imprejurarea ca prin titlu executoriu s-a statuat actualizarea sumelor datorate in functie de rata inflatiei, nu reprezinta un impediment legal la acordarea dobanzii legale solicitate de reclamanti, deoarece echivalen?a puterii de cumparare a creantei monetare intre ziua in care datoria se na?te si ziua in care ea se executa este inlaturata de perioada de inflatie, iar pentru a para imperfectiunea banilor se apeleaza la doua mecanisme: valorismul si indexarea, prin urmare datoria indexata poate produce dobanda moratorie la nivelul ratei legale a dobanzii, sinand cont de fluctuatiile economice si curgerea timpului.

Acordarea de daune pentru repararea prejudiciului cauzat prin intarzierea la plata a unui capital, sub forma dobanzii moratorii, a fost permisa dintotdeauna, de la primele opera?iuni in care au fost implica?i banii; ceea ce a diferit au fost doar conditiile de acordare si proba?iune precum si valoarea ratei dobanzii.

Nu se poate confunda dobanda reparatorie cu dobanda moratorie reparatorie, prima categorie de dobanda reprezentand contrapartida punerii la dispozitie a fondurilor, altfel spus, fiind datorata cu titlu de pret, iar cea de a doua categorie avand menirea sa repare consecintele intarzierii, in caz de neplata, a unei obligatii monetare exigibile.

Cu alte cuvinte, datoriei de valoare i se adauga o suma care indemnizeaza intarzierea, mai precis lipsirea creditorului de o multitudine de posibilitati de a folosi si valorifica suma reprezentand indemnizatia principala daca ar fi avut-o de indata, la momentul producerii prejudiciului fiind vorba de acelasi tip de prejudiciu ca si cel acoperit de dobanda reglementata de art.1088 Cod civil, pretul timpului, intarzierea insasi, privarea creditorului de posibilitatea de a folosi suma respectiva, acesta este un prejudiciu a carui valoare este prezumata in mod abstract si forfetar de legiuitor ca fiind egal cu rata legala a dobanzii. Din aceasta perspectiva, are mai putina importanta calificarea moratorie -obiectiva - sau compensatorie a acestei indemnita?i.

Rezulta intarzierea in executarea unor hotarari judecatoresti, in conditiile in care

creanta devenise exigibila la data ramanerii irevocabile a acesteia, situatie in care devin aplicabile dispozitiile art. 161 alin. (4) C. proc. Civ., motivul intarzierii, acela al modalitatii de includere a sumelor necesare in bugetul institutiei nu este unul justificat, statului revenindu-i obligatia generala de a asigura punerea in executare a unor hotarari judecatoresti la timp si in conditiile legii, ca o garantie a exercitarii depline a dreptului la un proces echitabil prevazut de art. 6 din conventia Europeana a Drepturilor Omului.

In jurisprudenta C.E.D.O. s-a prevazut ca executarea unei sentinte sau a unei decizii, indiferent de ce instanta ar fi pronuntata, trebuie considerata ca facand parte integranta din proces in sensul art. 6 din conventie (cauza Slowsby impotriva Greciei din 19 martie 1997). Calea naturala de aducere la indeplinire a unei hotarari judecatoresti o reprezinta executarea sa de bunavoie, iar rectificarea cu intarziere a bugetului da dreptul la acoperirea prejudiciului produs salariatului.

Dispozitiile art. 161 alin. (4) Codul Muncii nu pot fi considerate ca avand caracter facultativ, sumele de bani asupra carora statueaza hotararile judecatoresti cu titlu de drepturi banesti sunt parte integranta din salariu/indemnizatia cuvenit pentru munca prestata, caracterul nejustificat al intarzierii Platii salariului conducand la o reparatie corespunzatoare a prejudiciului astfel produs.

Prin Decizia nr. 2 din data de 17 februarie 2014 privind recursul in interesul legii dat in aplicarea dispozitiilor art. 1082 si art. 1088 din Codul Civil din 1864, respectiv art. 1532 alin.1, alin.2, teza I si art. 1535 alin.1 din Legea 287/2009 privind Codul Civil, republicata, cu modificarile ulterioare se dispune ``pot fi acordate daune interese moratorii sub forma de dobanzi legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titlurile executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011.``

Cum dezlegarea data problemelor de drept judecate prin deciziile in interesul legii este obligatorie pentru instante de la data publicarii lor in Monitorul Oficial conf. art. 517 alin. 4 C.p.c., actiunea a fost apreciata ca intemeiata.

Pentru toate aceste considerente s-a admis actiunea si au fost obligati paratii P_ de pe langa I_ C__ de Casatie si Justitie, P_ de pe langa C_ de A_ C_ si P_ de pe langa T_ M_, sa achite reclamantului P_ B_ C__ dobanzile legale penalizatoare datorate in baza Deciziei civile nr. 2555/25.04.2008, pronuntata in Dosar nr. x, dobanzi legale penalizatoare aferente ultimilor trei ani de la data introducerii actiunii respectiv de la 28.04.2013 si pana la plata integrala a sumelor datorate.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel paratii Ministerul Public - P_ de pe langa ICCJ, P_ de pe langa C_ de A_ C_ si P_ de pe langa T_ M_.

Ministerul Public - P_ de pe langa ICCJ a solicitat admiterea apelului sau si respingerea actiunii reclamantului ca neintemeiata.

In expunerea de motive invoca Decizia nr. 2/2014 pronuntata de ICCJ in dosar 21/2013 si ca, in lumina acesteia, formularea ``pot fi acordat`` nu echivaleaza cu instituirea unei obligatii de acordare a dobanzilor, ci lasa instantelor posibilitatea de a aprecia daca sunt intrunite conditiile legale pentru acordarea dobanzilor.

In acest context, invoca si Decizia nr. 838/2009 a Curtii constitutionale, decizie care fundamenteaza dreptul judecatorilor5 de a analiza cauzele prin prisma elementelor de legalitate fara a atribui dispozitiilor legale o interpretare extinsa.

In drept, art. 466 C__.

Prin apelul comun formulat de paratii Ministerul Public - P_ de pe langa C_ de A_ C_ si P_ de pe langa T_ M_, acestia au solicitat in temeiul art. 480 C__, admiterea caii de atac si anularea hotararii atacate, intrucat instanta de fond a incalcat formele de procedura prev. sub sanctiunea nulitatii de art. 174 C__.

In motivarea acestei cereri, apelantii sustin ca hotararea atacata nu este motivata in fapt si in drept sub toate aspectele existente in cererea de chemare in judecata, respectiv nu se mentioneaza concret ce sentinta a analizat instanta de fond cand s-a pronuntat asupra exceptiei autoritatii de lucru judecat.

Mai arata ca din motivarea evaziva ar rezulta ca instanta s-a raportat in analiza acestei exceptii la hotararea 2555/2008, desi a fost invocata autoritatea data de decizia civila nr. 7929/2013 pronuntata in dosarul x de C_ de A_ C_.

In continuare, se precizeaza ca solutia pronuntata de instanta de fond incalca autoritatea lucrului judecat, intrucat, analizand sentinta civila 3086/2013 si prin cererea ce a facut obiectul dosarului x*, reclamantul a solicitat si acordarea dobanzii legale, cererea fiind analizata de instanta de judecata, astfel ca aceasta se bucura de autoritatea lucrului judecat fata de prezenta cerere .

Totodata, facand trimitere la disp. art. 431 alin. 2 C__, apelantii sustin ca, intrucat ulterior pronuntarii deciziei 7929/2013 s-a pronuntat Decizia 21/2015 de catre ICCJ, aceasta din urma nu mai poate fi aplicata in speta intrucat se incalca autoritatea lucrului judecat.

Ca urmare, solicita admiterea apelului, anularea hotararii atacata si, rejudecand cauza, sa se admita exceptia autoritatii lucrului judecat si sa se respinga actiunea . In subsidiar, solicita admiterea apelului si schimbarea sentintei atacate, in sensul admiterii exceptiei autoritatii de lucru judecat si respingerea actiunii ca atare.

In drept, invoca art. 466 C__.

In cauza nu s-a depus intampinare.

Curtea, verificand, in limitele cererilor de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, potrivit art. 479 alin. 1 C__, C_ retine urmatoarele:

Apelurile sunt nefondate.

Potrivit art. 248 alin. 1 C__, C_ ``se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei.``

Din aceasta perspectiva este a se retine ca exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de paratii Ministerul Public - P_ de pe langa C_ de A_ C_ si P_ de pe langa T_ M_ este nefondata si in mod corect a fost respinsa de catre T_ Sibiu.

In baza art. 430 C__ - Autoritatea de lucru judecat:

``(1) Hotararea judecatoreasca ce solutioneaza, in tot sau in parte, fondul procesului sau statueaza asupra unei exceptii procesuale ori asupra oricarui alt incident are, de la pronuntare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea transata.

(2) Autoritatea de lucru judecat priveste dispozitivul, precum si considerentele pe care acesta se sprijina, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasa.

(3) Hotararea judecatoreasca prin care se ia o masura provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului.

(4) Cand hotararea este supusa apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie.

(5) Hotararea atacata cu contestatia in anulare sau revizuire isi pastreaza autoritatea de lucru judecat pana ce va fi inlocuita cu o alta hotarare.``

Iar potrivit art. 431 C__ - Efectele lucrului judecat:

``(1) Nimeni nu poate fi chemat in judecata de doua ori in aceeasi calitate, in temeiul aceleiasi cauze si pentru acelasi obiect .

(2) Oricare dintre parti poate opune lucrul anterior judecat intr-un alt litigiu, daca are legatura cu solutionarea acestuia din urma.

Art. 432 C__ - exceptia autoritatii de lucru judecat, statueaza:

``Exceptia autoritatii de lucru judecat poate fi invocata de instanta sau de parti in orice stare a procesului, chiar inaintea instantei de recurs. Ca efect al admiterii exceptiei, partii i se poate crea in propria cale de atac o situatie mai rea decat aceea din hotararea atacata.``

Prin actiunea introductiva de instanta, reclamantul P_ B_ C__ a solicitat acordarea dobanzii legale aferente sumelor de bani stabilite prin decizia nr. 2555/2008 a Curtii de A_ C_ pronuntata in dosar x.

Este adevarat ca prin actiunea formulata de acelasi reclamant in dosar x* al Tribunalului M_, acesta a solicitat obligarea acelorasi parati ca in prezenta cauza la plata dobanzii legale pentru suma datorata prin sentintele 922/2009 pronuntata in dosar x de T_ M_, irevocabila prin decizia civila nr. 7266/2009 a Curtii de A_ C_, prin sentinta civila nr. 61/2009 pronuntata de C_ de A_ C_ in dosar x, ramasa irevocabila prin decizia nr. 6269/2009, prin sentinta civila nr. 1509/2007 pronuntata in dosar x al Tribunalului M_, ramasa irevocabila prin decizia nr. 1681/2008 pronuntata de C_ de A_ C_, alaturi de dobanzile aferente drepturilor salariale obtinute prin decizia nr. 2555/2008 pronuntata de C_ de A_ C_ in dosarul x.

Chiar daca la prima vedere ar parea ca in prezenta cauza ar fi incidenta exceptia invocata de parati, lecturand dispozitivul si considerentele sentintei 3086/2013 pronuntata in dosarul x* al Tribunalului M_, rezulta fara putinta de tagada ca instanta nu a acordat reclamantului dobanzi aferente si titlului executoriu reprezentat de decizia civila nr. 2555/2008 a Curtii de A_ C_, asupra acestora neexistand in fapt o pronuntare, nici macar in sensul respingerii lor prin considerente.

Ca urmare, se constata ca cerintele legale care ar face incidenta exceptia autoritatii de lucru judecat nu sunt intrunite in prezenta cauza prin raportare la sentinta 3086/2013 a Tribunalului M_, astfel ca solutia instantei de fond de respingere a acesteia, chiar daca nu este motivata cu rigurozitatea data de art. 425 C__, este corecta si nesusceptibila de a fi schimbata sau anulata.

Referitor la celelalte critici aduse hotararii in prezent atacate de catre paratul Ministerul Public - P_ de pe langa ICCJ si care vizeaza fondul cauzei, solutia instantei de fond se priveste a fi legala si temeinica.

Chestiunea de drept ridicata in speta vizeaza interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1082 si art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Codul civil din 2009 cu referire la acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009.

In esenta, problema de drept vizeaza posibilitatea legala de obligare a institutiilor publice debitoare la plata daunelor-interese moratorii, sub forma dobanzilor legale, cu titlu de reparare a prejudiciului suferit prin modalitatea esalonata de executare a obligatiei de plata a sumelor stabilite prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, astfel cum a fost reglementata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009.

Intrucat aceasta problema de drept a fost solutionata diferit de instante, prin Decizia nr. 2 din 17 februarie 2014 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 411 din 03 iunie 2014 I_ C__ DE Casatie si Justitie-COMPLETUL COMPETENT SA JUDECE RECURSUL IN INTERESUL LEGII in Dosar nr. 21/2013 a admis recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa I_ C__ de Casatie si Justitie, in sensul ca:

In aplicarea dispozitiilor art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art.1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011.

Retine, in considerente, instanta suprema, ca `` in cazul executarii cu intarziere a obligatiei de plata a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual ori delictual al obligatiei, daunele-interese sub forma dobanzii legale se datoreaza, fara a se face dovada unui prejudiciu si fara ca principiul repararii integrale a prejudiciului sa poata fi nesocotit.

In ceea ce priveste conditiile de angajare a raspunderii civile, acelea sunt cele ale raspunderii civile delictuale, respectiv: existenta unei fapte ilicite, vinovatia, existenta unui prejudiciu, legatura de cauzalitate, sinandu-se cont de particularitatile executarii unei obligatii de plata a unei sume de bani, precum si de efectele Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009.

Aceste conditii trebuie indeplinite in mod cumulativ, astfel incat neindeplinirea uneia este suficienta pentru respingerea pretentiilor.

In ceea ce priveste conditia existentei unui prejudiciu se constata ca nici autorul sesizarii si nici instantele de judecata care au respins pretentiile reclamantului nu l-au exclus de plano, invocand principiul reparatiei integrale in materia raspunderii civile, prevazut de art. 1084 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 din Codul civil din 2009.

Este evident faptul ca prin executarea esalonata a obligatiei de plata creditorul a suferit un prejudiciu a carui existenta este confirmata chiar de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, care, in cuprinsul art. 1 alin. (3), prevede ca sumele platite esalonat se actualizeaza cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul national de S_. Or, prin instituirea obligatiei de actualizare a sumei cu indicele preturilor de consum, legiuitorul recunoaste implicit existenta prejudiciului cauzat prin executarea esalonata si, in consecinta, instituie o reparatie partiala, prin acordarea de daune-interese compensatorii (damnum emergens).

In aceste conditii sunt incidente dispozitiile invocate ale art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv ale art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza intai si art. 1.535 alin. (1) din Codul civil din 2009, care consacra principiul repararii integrale a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii de catre debitor a obligatiei, conform caruia prejudiciul cuprinde atat pierderea efectiv suferita de creditor (damnum emergens), cat si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans). Potrivit acelorasi dispozitii, in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu.

In cazul dat, pierderea efectiv suferita de creditor, ca prim element de reparare integrala a prejudiciului, este remediata prin masura prevazuta de art. 1 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, constand in actualizarea sumelor stabilite prin titlul executoriu cu indicele preturilor de consum.

Insa, principiul repararii integrale a prejudiciului suferit de creditor, ca efect al executarii esalonate a titlurilor executorii, impune si remedierea celui de-al doilea element constitutiv al prejudiciului, prin acordarea beneficiului de care a fost lipsit (lucrum cessans), respectiv daune-interese moratorii, sub forma dobanzii legale.

Debitorul poate fi exonerat de obligatia de a repara integral prejudiciul cauzat prin executarea cu intarziere a creantei stabilite prin titlu executoriu daca face dovada interventiei unui caz fortuit sau a unui caz de forta majora, imprejurari care se circumscriu sintagmei "cauza straina, care nu-i poate fi imputata" in intelesul art. 1082 din Codul civil din 1864.

In ipoteza data, insa, desi nu se contesta imprejurarile care au justificat masurile promovate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, in scopul mentinerii echilibrului bugetar, masuri care nu au afectat substanta dreptului creditorilor, acestea nu inlatura de plano aplicarea principiului repararii integrale a prejudiciului, sub aspectul acordarii daunelor-interese moratorii, sub forma dobanzii legale. Atat timp cat repararea integrala a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atat acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cat si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul ca, in ipoteza data, poate fi acoperita doar pierderea efectiva [in temeiul art. 1 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009], iar nu si beneficiul nerealizat, echivaleaza cu nesocotirea principiului repararii integrale a prejudiciului.

Cat priveste existenta unei fapte ilicite, savarsite cu vinovatie, in sensul dispozitiilor legale ce instituie raspunderea civila, aceasta consta in executarea cu intarziere de catre debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii in favoarea persoanelor din sectorul bugetar.

Fapta imbraca forma ilicitului civil, deoarece, in analiza indeplinirii conditiilor raspunderii civile delictuale in circumstantele date, in sensul opiniei exprimate de specialisti recunoscuti, depusa la dosarul cauzei, nu se poate retine ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 reprezinta un caz fortuit care sa rastoarne prezumtia relativa de culpa a debitorului in executarea obligatiei, intrucat acestui element ii lipsesc doua caracteristici esentiale, si anume: natura imprevizibila a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului [care nu poate fi acceptata prin raportare la conduita asteptata a debitorului care trebuia sa se comporte ca un bun proprietar, cu atat mai mult cu cat debitor este chiar statul, prin institutiile sale, iar, conform art. 44 alin. (1) din Constitutie, "creantele asupra statului sunt garantate"] si faptul ca masura de esalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un tert . ``

(continuarea deciziei civile nr. 227/16.02.2017 pronuntata in dosar nr. x)

Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie, pentru instante, de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romanie, Partea I potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila.

Cum aspectele invocate de paratul apelant Ministerul Public - P_ de pe langa ICCJ se regasesc in analiza facuta de instanta suprema in decizia sus enuntata, C_ de A_ A_ I__, in baza art.480 alin.(1) din Noul Cod de procedura civila va respinge ca nefondat apelul cu care a fost investita de catre acesta, cum de altfel va respinge ca nefondat si cel de-al doilea apel pentru considerentele mai sus retinute, pastrand ca legala si temeinica hotararea primei instante.

Pentru aceste motive,

In numele legii,

D E C I D E

Respinge ca nefondate apelurile declarate de paratii Ministerul Public - P_ de pe langa I_ C__ de Casatie si Justitie, P_ de pe langa C_ de A_ C_, P_ de pe langa T_ M_ impotriva sentintei civile nr. 890/03.11.2016 pronuntata de T_ Sibiu in dosar nr. x.

Definitiva.