RIL privind acordarea indemnizatiei de instalare prevazuta de art. 26 alin. (4) din OUG nr. 27/2006

DECIZIE nr. 24 din 26 noiembrie 2018 referitoare la examinarea recursului in interesul legii privind interpretarea si aplicarea prevederilor art. 26 alin. (4) teza ultima din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Publicat in Monitorul Oficial numarul 46 din data de 17 ianuarie 2019

Completul competent sa judece recursul in interesul legii este legal constituit in conformitate cu dispozitiile art. 516 alin. (2) din Codul de procedura civila raportat la art. 272 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sedinta este prezidata de doamna judecator Gabriela Elena Bogasiu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna Antonia Constantin, procuror sef adjunct al Sectiei judiciare.

La sedinta de judecata participa magistratul-asistent Ileana Peligrad, desemnat pentru aceasta cauza in conformitate cu dispozitiile art. 272 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a luat in examinare recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Constanta privind interpretarea si aplicarea prevederilor art. 26 alin. (4) teza ultima din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul reglementat de art. 30 alin. (1) si (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Magistratul-asistent invedereaza legala constituire a Completului competent sa judece recursul in interesul legii, precum si faptul ca la dosarul cauzei au fost depuse raportul intocmit de judecatorii-raportori si punctul de vedere al Ministerului Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Presedintele completului, doamna judecator Gabriela Elena Bogasiu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a acordat cuvantul reprezentantului Ministerului Public.

Reprezentantul Ministerului Public a aratat nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de art. 515 din Codul de procedura civila, deoarece hotararile judecatoresti anexate sesizarii de recurs in interesul legii nu pot fi apreciate ca reprezentand o divergenta de jurisprudenta profunda si persistenta.

In cazul in care se va aprecia de catre Completul competent sa judece recursul in interesul legii ca acesta este admisibil, s-a solicitat admiterea recursului in interesul legii si pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a legii, apreciindu-se ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 26 alin. (4) teza ultima din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, obligatia de restituire a indemnizatiei subzista doar in cazul culpei in neexecutarea obligatiei de a exercita functia in care a fost numit magistratul in unitate pentru o perioada de cel putin 2 ani, iar participarea la examenul de capacitate nu poate fi interpretata ca intrand in sfera culpei, astfel incat indemnizatia de instalare nu se restituie.

Presedintele completului, doamna judecator Gabriela Elena Bogasiu, constatand ca nu mai sunt alte completari, chestiuni de invocat sau intrebari de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile inchise, iar completul de judecata a ramas in pronuntare asupra recursului in interesul legii.

INALTA CURTE, deliberand asupra recursului in interesul legii, a constatat urmatoarele:

I. Actul de sesizare

1. La data de 4 octombrie 2018, Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost investita sa se pronunte asupra problemei de drept mai sus mentionate de catre Colegiul de conducere al Curtii de Apel Constanta, in temeiul art. 514 din Codul de procedura civila.

Autorul sesizarii a apreciat ca sunt indeplinite conditiile pentru declansarea procedurii prevazute de art. 515 din Codul de procedura civila, aratand ca, in practica instantelor judecatoresti, problema de drept mentionata a fost solutionata neunitar prin pronuntarea unor hotarari judecatoresti definitive diferite.

2. Potrivit art. 514 din Codul de procedura civila, pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, colegiile de conducere ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporului au indatorirea sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.

3. Vazand ca autorul sesizarii este colegiul de conducere al unei curti de apel si ca obiectul acesteia este asigurarea interpretarii si aplicarii unitare a legii, Completul competent sa judece recursurile in interesul legii din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie constata ca este legal sesizat.

II. Problema de drept care a generat practica neunitara

4. Consta in interpretarea si aplicarea prevederilor art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul absolventilor care, la incadrarea ca procurori imediat dupa terminarea studiilor superioare juridice sau, dupa caz, a Institutului National al Magistraturii, in unitati din alta localitate decat cea de domiciliu, au beneficiat de o indemnizatie de instalare egala cu indemnizatia de incadrare bruta lunara corespunzatoare functiei in care au fost incadrati, iar, ulterior, in executarea obligatiei prevazute de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, s-au prezentat la examenul de capacitate, au promovat examenul si au fost numiti judecatori sau, dupa caz, procurori, in unitati din alta localitate decat cea in care au efectuat perioada de stagiu .

5. Problema rezulta din imprejurarea ca, potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, durata stagiului este de 1 an1, pe cand, potrivit art. 26 alin. (4) teza ultima din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, cel care a beneficiat de indemnizatie este obligat sa isi exercite functia in care a fost numit in unitate pentru o perioada de cel putin 2 ani, in caz contrar fiind obligat sa o restituie.

1Pentru intreaga perioada in care practica judiciara este neunitara; in urma modificarilor aduse Legii nr. 303/2004 prin Legea nr. 242/2018, perioada de stagiu a fost marita la 2 ani.

Fiind sesizate cu cereri de restituire a indemnizatiei formulate de catre parchete de pe langa tribunale in circumscriptia carora se afla unitatile in care procurorii au desfasurat perioada de stagiu, unele instante au admis actiunile, iar altele le-au respins.

III. Dispozitiile legale relevante in cauza

6. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu modificarile si completarile ulterioare (denumita in continuare Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006):

"Art. 26. - (1) Absolventii, la incadrarea ca judecatori, procurori sau personal asimilat acestora, imediat dupa terminarea studiilor superioare juridice sau, dupa caz, a Institutului National al Magistraturii, in unitati din alta localitate decat cea de domiciliu, beneficiaza de o indemnizatie de instalare egala cu indemnizatia de incadrare bruta lunara corespunzatoare functiei in care sunt incadrati.

(2) In cazul in care absolventul este incadrat intr-o unitate din mediul rural, indemnizatia va fi egala cu doua indemnizatii de incadrare brute lunare.

(3) Prin ordin al ministrului justitiei sau al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa caz, se poate aproba acordarea indemnizatiei prevazute la alin. (2) si in cazul incadrarii in localitati in care atragerea juristilor se face cu dificultate.

(4) Cel care a beneficiat de acordarea indemnizatiilor prevazute la alin. (1)-(3) este obligat sa isi exercite functia in care a fost numit in unitate pentru o perioada de cel putin 2 ani. In cazul nerespectarii acestei obligatii, drepturile acordate potrivit alin. (1)-(3) se restituie."

7. Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 303/2004 (forma in vigoare in perioada in care au fost pronuntate hotararile judecatoresti atasate actului de sesizare):

Art. 21 alin. (1): "Judecatorii stagiari si procurorii stagiari sunt numiti in functie de catre Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obtinuta prin insumarea celor trei medii de la sfarsitul fiecarui an de studiu si de la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii2".

2In urma modificarilor aduse prin Legea nr. 242/2018, art. 21 alin. (1) are urmatorul continut: "Auditorii de justitie opteaza pentru locurile de judecatori stagiari si procurori stagiari scoase la concurs, iar repartizarea acestora se face pe baza notei finale de absolvire a Institutului National al Magistraturii, prevazuta la art. 19 alin. (7). Optiunile se fac in fata Institutului National al Magistraturii, care va inainta tabelul cu propunerile de repartizare, facute in acest mod, sectiilor corespunzatoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, in vederea numirii in functie".

Art. 22 alin. (1): "Durata stagiului este de 1 an3[...]".

3In urma modificarilor aduse prin Legea nr. 242/2018, art. 22 alin. (1) are urmatorul continut: "Durata stagiului este de 2 ani".

Art. 25 alin. (1): "Dupa incheierea perioadei de stagiu, judecatorii si procurorii stagiari sunt obligati sa se prezinte la examenul de capacitate . In cazul in care judecatorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat sa se prezinte la sesiunea urmatoare".

Art. 30 alin. (1) si alin. (5): "Dupa validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecatorii si parchetele de pe langa aceste instante se publica de indata, separat pentru judecatori si procurori, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, si se afiseaza la sediile instantelor si parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii. (...) Repartizarea pe posturi se afiseaza la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instantelor si al parchetelor, se comunica persoanelor interesate si se publica pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii4".

4Art. 30 a fost abrogat prin Legea nr. 242/2018.

IV. Examen jurisprudential - principalele coordonate ale divergentei de jurisprudenta

8. Din cuprinsul hotararilor judecatoresti atasate sesizarii rezulta ca solutiile jurisprudentiale divergente au fost pronuntate in cauze in care unitatea de parchet l-a chemat in judecata pe procurorul care si-a efectuat perioada de stagiu, reclamanta apreciind ca nerespectarea, in acest context, a duratei minime de doi ani de activitate in acelasi parchet atrage incidenta dispozitiilor art. 26 alin. (4) teza ultima din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006, cu consecinta restituirii indemnizatiei de instalare.

9. Asadar, orientarile jurisprudentiale existente au pornit de la interpretarea diferita a textului art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006, care se refera la obligatia de exercitare a functiei pentru care a fost numit in unitate procurorul (sau judecatorul) stagiar, pentru o perioada de cel putin 2 ani.

10. In astfel de cazuri, unele instante (Tribunalul Constanta, Tribunalul Targu Mures, Curtea de Apel Targu Mures) au admis actiunile promovate de parchetele de pe langa tribunalele in care fostii procurori stagiari (deveniti intre timp procurori sau judecatori "definitivi") si-au desfasurat activitatea si au obligat la restituirea indemnizatiei.

Pentru a hotari astfel au interpretat literal dispozitiile art. 26 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 si s-au bazat pe regula de interpretare ubi lex non distiguit nec nos distinguere debemus si au aratat ca necorelarea de texte nu poate fi inlaturata pe cale de interpretare, deoarece instantele judecatoresti nu au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative (conform deciziilor Curtii Constitutionale nr. 818, 819, 820, 821 si 1.325 din 2008).

Nerespectarea obligatiei de a exercita functia in care a fost numit la unitate pentru o perioada de cel putin doi ani, acceptate la momentul primirii indemnizatiei de instalare, atrage incidenta in cauza a prevederilor art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006, magistratul putand opta sa nu solicite acordarea acesteia.

Obligatia de restituire a indemnizatiei de instalare s-a nascut la momentul mutarii la o alta unitate de parchet, textul legal facand referire la numirea in unitate, inlaturandu-se astfel sustinerile potrivit carora art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 se aplica doar in situatia parasirii functiei de magistrat; prevederile articolului anterior mentionat sunt imperative, iar conditiile impuse (functia, unitatea si perioada) sunt cumulative, actul normativ incident prevazand desfasurarea activitatii pentru o perioada de minimum doi ani in aceeasi unitate .

Totodata, s-a apreciat ca fiind indeplinita conditia vinovatiei, ca element al raspunderii civile, magistratul avand posibilitatea de a opta pentru unitatea la care a fost numit ca procuror stagiar dupa sustinerea examenului de capacitate .

11. Alte instante (Curtea de Apel Galati si Curtea de Apel Constanta) au respins astfel de actiuni, cu motivarea ca interpretarea corecta este cea sistematica, tragand concluzia ca vointa legiuitorului a fost ca restituirea indemnizatiei sa se faca doar in cazul in care obligatia prevazuta de art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 a fost incalcata cu vinovatie.

In motivarea acestor solutii s-a aratat ca nu exista culpa in cazul optarii pentru exercitarea functiei de procuror la o alta unitate dupa sustinerea examenului de capacitate, iar magistratul nu poate fi obligat la restituirea indemnizatiei de instalare in considerarea optiunii facute dupa sustinerea examenului de capacitate .

12. Este de mentionat ca, intr-o speta similara aflata pe rolul Tribunalului Galati, s-a dispus, prin Incheierea pronuntata la 11 septembrie 2018 in Dosarul nr. 3.890/90/2017, sesizarea Curtii Constitutionale in vederea solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 in raport cu prevederile art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutia Romaniei, republicata5.

5Pana la data redactarii prezentei decizii, exceptia de neconstitutionalitate nu a fost solutionata.

V. Punctul de vedere al autorului sesizarii

13. Sub aspectul admisibilitatii prezentului recurs in interesul legii, titularul sesizarii a invederat ca practica judiciara identificata este relevanta in ceea ce priveste problema ce face obiectul prezentului recurs in interesul legii, iar asigurarea interpretarii si aplicarii unitare a art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 justifica demersul intreprins.

14. Pe fondul cauzei, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Constanta a aratat ca practica la nivelul acestei instante este in sensul respingerii actiunii avand ca obiect obligarea magistratului la restituirea indemnizatiei de instalare.

VI. Punctul de vedere al Ministerului Public

15. Ministerul Public a invederat ca nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de art. 515 din Codul de procedura civila, aratand ca cele trei hotarari judecatoresti anexate sesizarii de recurs in interesul legii nu pot fi apreciate ca reprezentand o divergenta de jurisprudenta profunda si persistenta, motiv pentru care recursul in interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Constanta este inadmisibil.

In masura in care se va aprecia ca recursul in interesul legii este admisibil, sub aspectul solutionarii problemei de drept sesizate de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Constanta, s-a considerat ca cea de-a doua opinie conturata in practica instantelor de judecata este in litera si spiritul legii, astfel incat, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 26 alin. (4) teza ultima din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006, obligatia de restituire a indemnizatiei subzista doar in cazul culpei in neexecutarea obligatiei de a exercita functia in care a fost numit magistratul in unitate pentru o perioada de cel putin 2 ani, iar participarea la examenul de capacitate nu poate fi interpretata ca intrand in sfera culpei - cu atat mai mult cu cat art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 instituie obligatia judecatorului sau procurorului stagiar de a se prezenta la acest examen de capacitate . Nu se poate deci imputa procurorului sau judecatorului stagiar care a beneficiat de indemnizatia de instalare "culpa" de a nu fi optat pentru un post la unitatea de parchet sau instanta la care a fost numit pentru stagiatura, cata vreme si-a exercitat in conditiile legii un drept .

VII. Jurisprudenta Curtii Constitutionale

16. Prin Decizia nr. 342 din 3 aprilie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007, Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 27/2006.

VIII. Raportul asupra recursului in interesul legii

17. Prin raportul intocmit de judecatorii-raportori desemnati, conform art. 516 alin. (5) din Codul de procedura civila, s-a apreciat ca nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a recursului in interesul legii, fata de prevederile art. 514 coroborate cu cele ale art. 515 din acelasi act normativ, iar pe fondul problemei de drept supuse dezbaterii, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006, in cazul absolventilor care, la incadrarea ca procurori imediat dupa terminarea studiilor superioare juridice sau, dupa caz, a Institutului National al Magistraturii, in unitati din alta localitate decat cea de domiciliu, au beneficiat de o indemnizatie de instalare egala cu indemnizatia de incadrare bruta lunara corespunzatoare functiei in care au fost incadrati, iar, ulterior, in executarea obligatiei prevazute de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, s-au prezentat la examenul de capacitate, au promovat examenul si au fost numiti judecatori sau, dupa caz, procurori, in unitati din alta localitate decat cea in care au efectuat perioada de stagiu, indemnizatia de instalare nu se restituie.

IX. Inalta Curte de Casatie si Justitie

A. Cu privire la admisibilitatea recursului in interesul legii

18. Verificarea regularitatii investirii Inaltei Curti de Casatie si Justitie impune analizarea conditiilor de admisibilitate a recursului in interesul legii in conformitate cu dispozitiile art. 515 din Codul de procedura civila, potrivit carora recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti definitive, care se anexeaza cererii, precum si ale art. 514 din acelasi cod, referitoare la obiectul recursului si la titularul dreptului de sesizare .

19. Analiza implica, asadar, mai multe aspecte:

- cel al cerintei de ordin formal, prevazuta de dispozitiile art. 515 din Codul de procedura civila - dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul sesizarii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti definitive, care se anexeaza cererii; aceasta cerinta de admisibilitate se constata a fi indeplinita, avand in vedere jurisprudenta anexata sesizarii, ilustrata prin hotarari judecatoresti definitive, din care rezulta ca practica neunitara se identifica la nivelul a trei curti de apel din tara;

- sub aspectul obiectului recursului in interesul legii, in sensul ca acesta trebuie sa se circumscrie dispozitiilor art. 514 din Codul de procedura civila, respectiv sa priveasca probleme de drept solutionate diferit de instantele judecatoresti, intrucat finalitatea acestei institutii juridice o constituie asigurarea interpretarii si aplicarii unitare a legii, conditie care se constata a fi, de asemenea, indeplinita;

- sub aspectul titularului dreptului de a formula recursul in interesul legii, se constata ca autorul sesizarii, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Constanta, se regaseste printre titularii dreptului de sesizare prevazuti de art. 514 din Codul de procedura civila.

Asadar, recursul in interesul legii este admisibil.

B. Cu privire la fondul recursului in interesul legii

20. Clarificari privind problema de drept

Asa cum rezulta din cuprinsul actului de sesizare, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Constanta considera ca problema de drept consta in aplicarea unui text legal, respectiv art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006, la cazul reglementat de un alt text legal, art. 30 alin. (1) si (5) din Legea nr. 303/2004.

Astfel formulata, problema este lipsita de precizie si de acuratete nu numai datorita imprejurarii ca, intr-o exprimare uzuala, prevederile legale se aplica starilor de fapt, si nu unor cazuri reglementate de alte dispozitii legale, ci mai ales faptului ca din lectura acestora nu rezulta nicio dificultate de interpretare si/sau aplicare a legii, ipotezele normelor juridice fiind distincte si independente. Se observa ca art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 reglementeaza obligatia beneficiarilor indemnizatiilor de instalare (judecatori si procurori stagiari si personal asimilat acestora) prevazute de alin. (1)-(3), pe cand art. 30 alin. (1) si (5) din Legea nr. 303/2004 se refera la publicarea listei tuturor posturilor vacante de la judecatorii si parchetele de pe langa aceste instante, dupa validarea examenului de capacitate si, respectiv, la repartizarea pe posturi.

21. Dincolo de imprecizia formularii rezulta insa din motivarea actului de sesizare si din cuprinsul hotararilor judecatoresti atasate ca problema de drept este una reala, rezultata dintr-o posibila neconcordanta de texte care are drept consecinta ca, in interpretarea urmata de catre unele instante, judecatorii si procurorii stagiari care au beneficiat de indemnizatiile prevazute de art. 26 alin. (1)-(3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 nu pot sa indeplineasca ambele obligatii stabilite in sarcina lor de art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 si de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.

Astfel, pe de o parte, dupa incheierea perioadei de stagiu, care este de 1 an, potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 (varianta in vigoare in perioada de referinta in care s-a nascut problema de drept), acestia sunt obligati sa participe la examenul de capacitate, potrivit art. 25 alin. (1) din aceeasi lege, iar pe de alta parte, potrivit art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006, sunt obligati sa isi exercite functia in care au fost numiti in unitate pentru o perioada de cel putin 2 ani.

Acestea sunt textele legale a caror interpretare coroborata a dat nastere problemei de drept .

In exercitarea misiunii de unificare a practicii judiciare revine Inaltei Curti de Casatie si Justitie sarcina sa extraga dintr-o exprimare imperfect formulata, in baza documentatiei atasate si in limitele actului de sesizare, ceea ce este necesar pentru a rezolva problema solutionata diferit de catre instantele judecatoresti.

22. Asa fiind, problema de drept la care se va raspunde consta in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 in cazul absolventilor care, la incadrarea ca procurori imediat dupa terminarea studiilor superioare juridice sau, dupa caz, a Institutului National al Magistraturii, in unitati din alta localitate decat cea de domiciliu, au beneficiat de o indemnizatie de instalare egala cu indemnizatia de incadrare bruta lunara corespunzatoare functiei in care au fost incadrati, iar ulterior, in executarea obligatiei prevazute de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, s-au prezentat la examenul de capacitate, au promovat examenul si au fost numiti judecatori sau, dupa caz, procurori, in unitati din alta localitate decat cea in care au efectuat perioada de stagiu; intr-o astfel de ipoteza, urmeaza sa se stabileasca daca indemnizatia de instalare prevazuta de art. 26 alin. (1)-(3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 se va restitui sau nu.

23. In astfel de cazuri, unele instante (Tribunalul Constanta, Tribunalul Targu Mures, Curtea de Apel Targu Mures) au admis actiunile promovate de parchetele de pe langa tribunalele in care fostii procurori stagiari (deveniti intre timp procurori sau judecatori "definitivi") si-au desfasurat activitatea si au obligat la restituirea indemnizatiei. Pentru a hotari astfel au interpretat literal dispozitiile art. 26 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 si s-au bazat pe regula de interpretare ubi lex non distignit nec nos distinguere debemus. De asemenea, au considerat ca necorelarea de texte nu poate fi inlaturata pe cale de interpretare, deoarece instantele judecatoresti nu au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative, in acest sens fiind deciziile Curtii Constitutionale nr. 818, 819, 820, 821 si 1.325 din 2008.

24. Alte instante (Curtea de Apel Galati si Curtea de Apel Constanta) au respins astfel de actiuni cu motivarea ca interpretarea corecta este cea sistematica, tragand concluzia ca vointa legiuitorului a fost ca restituirea indemnizatiei sa se faca doar in cazul in care obligatia prevazuta de art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 a fost incalcata cu vinovatie.

Aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect legea, in limitele si pentru considerentele ce se vor arata in continuare.

25. Inalta Curte de Casatie si Justitie porneste de la observatia ca atunci cand mai multe dispozitii legale, din acelasi act normativ sau din acte normative diferite, reglementeaza un anumit regim juridic, interpretarea sistematica a dispozitiilor normative este de preferat. Fiecare dispozitie va trebui interpretata prin raportare la celelalte care reglementeaza respectivul regim, dandu-se intregului un inteles coerent, armonios si unitar.

26. Nu poate fi primita orientarea acelor instante care, confruntate cu alegerea intre interpretarea literala a normei si interpretarea ei sistematica, aleg prima varianta, cu motivarea ca altfel risca sa se substituie legiuitorului si sa incalce dispozitiile obligatorii ale Curtii Constitutionale.

Este adevarat ca, prin mai multe decizii pronuntate in anul 2008, corect identificate de instante, Curtea Constitutionala a constatat ca "prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 sunt neconstitutionale, in masura in care din acestea se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii, si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative".

Totusi, refuzul de aplicare a unor acte normative cu putere de lege si inlocuirea lor cu norme create pe cale judiciara nu se confunda cu interpretarea sistematica a legii care, dupa cum s-a aratat mai sus (paragraful 25), are cu totul alt inteles.

27. De asemenea, atunci cand consecintele unei anumite interpretari sunt contrare sentimentului de echitate care trebuie sa rezulte din lege (spre exemplu, in cazul in care, datorita metodelor folosite de interpret, o obligatie legala este imposibil sau foarte dificil de executat), cercetarea intentiei reale a legiuitorului devine necesara.

Intr-adevar, echitatea este un principiu in mod constant recunoscut si protejat de catre instantele judecatoresti deoarece reprezinta principalul fundament al supunerii fata de lege.

In cazul unor interpretari concurente, ambele bazate pe textul de lege (asa cum sunt atat interpretarea literala, cat si cea sistematica), cea echitabila este de preferat.

28. In acest context se observa ca interpretarea literala a dispozitiilor art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 are urmatoarele consecinte:

In cazul in care beneficiarul indemnizatiei reglementate de art. 26 alin. (1)-(3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 executa obligatia prevazuta de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, se prezinta la examenul de capacitate (dupa implinirea termenului de stagiatura de 1 an), promoveaza examenul si, drept urmare, este numit judecator sau procuror, se va afla in imposibilitatea sa execute ad litteram obligatia instituita de art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 chiar si in ipoteza in care si-ar continua activitatea in aceeasi unitate in care a efectuat perioada de stagiu, deoarece a pierdut calitatea de stagiar; or, art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 se refera expressis verbis la obligatia "sa isi exercite functia in care a fost numit in unitate pentru o perioada de cel putin 2 ani".

Aceasta din urma obligatie poate fi executata doar daca nu se prezinta la examen, incalcand astfel cealalta obligatie, instituita de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, sau nu promoveaza examenul ori examenul nu este validat.

Asadar, per a contrario, consecinta este aceea ca, interpretand literal dispozitiile art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006, va trebui trasa concluzia ca intentia legiuitorului a fost sa acorde indemnizatia doar celor dispusi sa incalce obligatia prevazuta de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sau care nu promoveaza examenul ori numai daca examenul nu a fost validat.

29. Se observa ca la aceeasi concluzie se ajunge si urmand regula ubi lex non distiguit nec nos distinguere debemus, aplicata de acele instante care au apreciat intentia legiuitorului prin raportare exclusiva la prevederile art. 26 alin (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006. Intr-adevar, in cuprinsul acestui alineat nu se face nicio distinctie intre diferitele situatii in care se poate afla un judecator sau procuror stagiar.

30. Aceasta intentie nu poate fi cea reala, deoarece, pe de o parte, este de neacceptat ca legiuitorul a urmarit ca indemnizatia sa fie acordata doar judecatorilor si procurorilor aflati in situatiile de mai sus, respectiv nu se prezinta la examen, nu promoveaza examenul sau acesta nu este validat.

Pe de alta parte, rezulta din interpretarea coroborata a alin. (1)-(3) din art. 26 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 ca indemnizatia este acordata absolventilor "la incadrarea ca judecatori, procurori sau personal asimilat acestora, imediat dupa terminarea studiilor superioare juridice sau, dupa caz, a Institutului National al Magistraturii, in unitati din alta localitate decat cea de domiciliu" [alin. (1)] sau "intr-o unitate din mediul rural [alin. (2)]" sau "in cazul incadrarii in localitati in care atragerea juristilor se face cu dificultate", stabilite prin ordin al ministrului justitiei sau al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa caz [alin. (3)].

31. Asadar, intentia reala a legiuitorului rezulta expres din textul de lege considerat in ansamblul sau si nu este o adaugare a interpretului: indemnizatia este un beneficiu legal care se acorda absolventilor la incadrarea pe post, in considerarea calitatii si situatiei lor speciale la inceput de cariera, si nu poate fi interpretata ca reprezentand o premiere a celor care incalca o alta obligatie legala sau nu promoveaza examenul de definitivare in cariera sau, situatie extrem de rara, un beneficiu acordat cand examenul de promovare nu este validat.

32. Rezulta din cele ce preceda ca interpretarea adecvata presupune in cazul dat combinarea metodei sistematice - rezultata din luarea in considerare a tuturor dispozitiilor relevante pentru rezolvarea problemei de drept, din cele care reglementeaza regimul juridic al functiei de judecator sau procuror stagiar, respectiv art. 26 alin. (1)-(4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006, precum si art. 22 alin. (1) si art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 - cu intentia reala a legiuitorului rezultata din interpretarea coroborata a prevederilor art. 26 alin. (1)-(3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006.

33. Asa fiind, se cuvine sa se constate ca, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006, in cazul absolventilor care, la incadrarea ca procurori imediat dupa terminarea studiilor superioare juridice sau, dupa caz, a Institutului National al Magistraturii, in unitati din alta localitate decat cea de domiciliu, au beneficiat de o indemnizatie de instalare egala cu indemnizatia de incadrare bruta lunara corespunzatoare functiei in care au fost incadrati, iar ulterior, in executarea obligatiei prevazute de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, s-au prezentat la examenul de capacitate, au promovat examenul si au fost numiti judecatori sau, dupa caz, procurori, in unitati din alta localitate decat cea in care au efectuat perioada de stagiu, indemnizatia de instalare nu se restituie.

34. Aceasta concluzie asigura atat coerenta si unitatea normelor care reglementeaza regimul juridic al judecatorilor si procurorilor stagiari prin eliminarea oricaror contradictii intre dispozitiile art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 si ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, cat si standardele de echitate in modalitatea de intelegere a intentiei legiuitorului.

35. De asemenea, se observa ca nu este lipsita de efecte juridice obligatia ca beneficiarul indemnizatiei "sa isi exercite functia in care a fost numit in unitate pentru o perioada de cel putin 2 ani", prevazuta de art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006, care se va aplica in toate situatiile in care nu interfereaza cu o alta obligatie instituita prin lege in sarcina aceluiasi beneficiar, spre exemplu, in cazul in care in interiorul termenului de 2 ani este transferat, detasat sau delegat in alta unitate, nu participa la examenul de capacitate din orice considerente, nu promoveaza examenul sau acesta nu este validat.

In toate aceste situatii nu este relevanta vinovatia sau nevinovatia beneficiarului (de exemplu, in caz de transfer, detasare sau delegare, vinovatia lipseste, beneficiarul avand dreptul sa le ceara si vocatia sa le obtina), asa cum gresit au motivat unele instante care, sub aspectul alegerii metodelor de interpretare si al solutiei pronuntate, au apreciat totusi corect, ci imprejurarea ca nu cad sub incidenta indeplinirii unor obligatii legale . Altfel spus, ori de cate ori nu executa o obligatie stabilita prin lege in sarcina sa, care sa il determine sa isi desfasoare activitatea in alta unitate decat cea in care a fost incadrat, beneficiarul indemnizatiei este tinut sa isi exercite functia in care a fost numit (in speta, cea de procuror stagiar) pentru intreg intervalul de cel putin 2 ani, in caz contrar urmand sa restituie indemnizatia. Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 517 cu referire la art. 514 din Codul de procedura civila,

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

In numele legii

DECIDE:

Admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Constanta si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 in cazul absolventilor care, la incadrarea ca procurori imediat dupa terminarea studiilor superioare juridice sau, dupa caz, a Institutului National al Magistraturii, in unitati din alta localitate decat cea de domiciliu, au beneficiat de o indemnizatie de instalare egala cu indemnizatia de incadrare bruta lunara corespunzatoare functiei in care au fost incadrati, iar, ulterior, in executarea obligatiei prevazute de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, s-au prezentat la examenul de capacitate, au promovat examenul si au fost numiti judecatori sau, dupa caz, procurori, in unitati din alta localitate decat cea in care au efectuat perioada de stagiu, indemnizatia de instalare nu se restituie.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila.

Pronuntata in sedinta publica, astazi, 26 noiembrie 2018.