Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Decizia CCR nr. 755/2018 de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ridicata cu privire la unele dispozitii ale Legii nr. 165/2013 (art. 4 teza intai, art. 17 alin. 1 lit. a si art. 21 alin. 5, 6, 8 si 9)

Decizia CCR nr. 755/2018 de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ridicata cu privire la unele dispozitii ale Legii nr. 165/2013 (art. 4 teza intai, art. 17 alin. 1 lit. a si art. 21 alin. 5, 6, 8 si 9)

  Publicat: 12 Jan 2019       163 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
In Monitorul Oficial nr. 32 din 11.01.2019 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 755/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 teza intai, art. 17 alin. (1) lit. a) si art. 21 alin. (5), (6), (8) si (9) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Act adoptat de organele de stat,
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constānd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pāna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constānd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pāna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constānd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pāna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Titlu translativ de proprietate , vanzare-cumparare, donatie, schimb etc, care, desi nu indeplineste conditiile de valabilitate, de exemplu, actul de vanzare incheiat intr-o alta forma decat era prevazuta de lege ori de vanzatorul care nu este proprietar,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constānd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pāna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constānd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pāna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constānd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pāna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

so1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 teza intai, art. 17 alin. (1) lit. a) si art. 21 alin. (5), (6), (8) si (9) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, exceptie ridicata de Silvia Petrusca-Nicolau in Dosarul nr. 32.556/3/2016 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 51D/2018.


2. La apelul nominal raspunde autoarea exceptiei, prin mandatar Marius Cristescu. Lipsesc celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.


3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, Silvia Petrusca-Nicolau, care solicita admiterea acesteia. In acest sens arata, in esenta, ca Legea nr. 165/2013 nu ar trebui sa se aplice cauzei sale, dat fiind faptul ca cererea sa a fost solutionata printr-o decizie definitiva si irevocabila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntata in anul 2007, care a stabilit si intinderea dreptului de proprietate, in conditiile Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente. Se mai arata ca statul ar trebui sa garanteze aplicarea unei sentinte judecatoresti, ramasa irevocabila din anul 2007, sentinta care a fost sfidata de institutiile statului, ceea ce a dus la aparitia Legii nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania. Se mai arata ca in acest caz cuantumul dreptului la despagubire este modificat, nemaiexistand o securitate a raportului juridic, atat timp cat modul de calcul al intinderii dreptului a fost stabilit de instanta judecatoreasca ca fiind cel reglementat prin Legea nr. 247/2005, care e aplicabila spetei. Se mai arata ca, desi la acel moment valoarea terenului in cauza era de 250 euro/mp, prin aplicarea valorilor din grila notariala, reglementata de Legea nr. 165/2013, s-a ajuns la o valoare de 45 de euro/mp. Se mai arata ca grila notariala nu este un document public si chiar prevede expres, in cuprinsul ei, ca nu se aplica raporturilor de expertiza cu privire la terenuri, avand un caracter orientativ. De asemenea se arata ca aceasta este folosita de legiuitor fara a plati drepturi de autor persoanei care a intocmit-o. Se mai arata ca terenul in cauza a fost preluat abuziv de catre stat, insa cererea de restituire nu priveste bunul imobil, ci dreptul de despagubire, la valoarea stabilita prin hotararea judecatoreasca din 2007, respectiv 250 euro/mp. In acest sens, se arata ca legiuitorul nu poate modifica considerentele unei hotarari judecatoresti date cu 6 ani inainte de aparitia Legii nr. 165/2013, acest act normativ nefiind aplicabil unei cauze solutionate irevocabil printr-o hotarare judecatoreasca, ce a stabilit calitatea de persoana indreptatita si modalitatea de calcul al despagubirii.


4. Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, aratand ca in cauza de fata autoarea exceptiei detine o hotarare judecatoreasca definitiva prin care Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor a fost obligata sa emita titlul de despagubire, prin aceeasi hotarare instanta verificand calitatea de persoana indreptatita a autoarei exceptiei. Dispozitiile legale criticate nu pot fi privite ca incalcand principiul constitutional al neretroactivitatii, deoarece, asa cum a retinut si Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, este firesc ca modalitatea de calcul al despagubirii sa se raporteze la legea in vigoare la momentul efectuarii acestei operatiuni, respectiv Legea nr. 165/2013, iar nu la legea abrogata.


5. Avand cuvantul in replica, reprezentantul autoarei exceptiei arata ca, potrivit doctrinei si jurisprudentei Curtii Constitutionale, hotararea judecatoreasca este supusa conditiilor de fond si forma stabilite de legea sub imperiul careia a fost pronuntata, iar, potrivit hotararii judecatoresti irevocabile pronuntate in cauza, evaluarea imobilului se va face in conditiile legii speciale, si anume Legea nr. 247/2005, cu exercitarea cailor de atac prevazute de aceeasi lege.


C U R T E A,


avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:


6. Prin Incheierea din 7 decembrie 2017, pronuntata in Dosarul nr. 32.556/3/2016, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 teza intai, art. 17 alin. (1) lit. a) si art. 21 alin. (5), (6), (8) si (9) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania. Exceptia a fost ridicata de Silvia Petrusca-Nicolau intr-o cauza avand ca obiect solutionarea contestatiei formulate impotriva unei decizii emise de Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor.


7. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se invoca cele statuate de Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa in materie, aratandu-se ca multe dintre decizii/dispozitii/hotarari au fost emise de entitatile investite, in vederea executarii unor hotarari judecatoresti prin care instantele s-au pronuntat irevocabil asupra calitatii de persoane indreptatite si asupra intinderii dreptului de proprietate al acestora. Dispozitiile de lege criticate permit Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor cenzurarea tuturor actelor care contin propunerea de acordare de masuri compensatorii, emise de entitatile investite, fara ca legiuitorul sa fi prevazut vreo distinctie in sensul exceptarii de la aceasta verificare a acelor acte (decizii/dispozitii/hotarari) la baza emiterii carora a stat o hotarare judecatoreasca. Se ajunge astfel ca un organ fara activitate jurisdictionala, ce nu face parte dintre instantele judecatoresti enumerate la art. 126 alin. (1) din Constitutie, sa cenzureze continutul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile. Aceasta posibilitate conferita Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor este neconstitutionala, incalcand principiul separatiei puterilor, stipulat de prevederile art. 1 alin. (4) din Legea fundamentala. De asemenea, prin posibilitatea validarii/invalidarii acelor acte (decizii/dispozitii hotarari) la baza emiterii carora a stat o hotarare judecatoreasca se incalca si prevederile art. 44 din Constitutie, dreptul de proprietate recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca si convertit intr-un drept de creanta riscand sa fie invalidat de Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor. Se arata ca dispozitiile criticate creeaza o situatie de extracontrol jurisdictional administrativ, obligatoriu prin prisma legii, ceea ce contravine prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (4) din Constitutie, care dispun asupra caracterului facultativ al acestei proceduri.


8. Se mai sustine ca aplicarea procedurii reglementate de Legea nr. 165/2013, in temeiul art. 4 teza intai din Legea nr. 165/2013, in privinta stabilirii calitatii de persoana indreptatita si a modului de calcul al masurilor reparatorii, prin decizie a Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, in conditiile in care o instanta de judecata s-a pronuntat irevocabil asupra acestor aspecte, este de natura sa contravina principiului constitutional al neretroactivitatii legii civile. In acest sens se arata ca, prin Decizia nr. 7.814 din 15 noiembrie 2007, pronuntata in Dosarul nr. 8.032/39/2005 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a fost obligata sa emita o decizie motivata in favoarea autoarei exceptiei, reclamanta in cauza, calitatea de proprietar fiind deja verificata de instanta.


9. Se mai sustine ca pretul de 45 euro/mp patrat ce rezulta din aplicarea grilei notariale reglementate de Legea nr. 165/2013 nu reflecta in mod rezonabil valoarea bunului (teren), fata de valoarea de 250 euro/mp, retinuta in decizia instantei judecatoresti pronuntata in cauza. Se invoca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, potrivit careia imperative de interes general pot pleda pentru o despagubire inferioara valorii de piata reale a bunului, cu conditia ca suma platita sa se raporteze in mod rezonabil la valoarea bunului.


10. Mai mult, toata procedura reglementata in acest sens prin actul normativ criticat contravine principiului securitatii juridice, cu atat mai mult cu cat dreptul la exercitarea cailor de atac este stabilit de legea in vigoare la momentul pronuntarii hotararii judecatoresti. Se invoca, in acest sens, Decizia Curtii Constitutionale nr. 333 din 3 decembrie 2002, nr. 127 din 27 martie 2003, nr. 972 din 21 noiembrie 2012 sau nr. 686 din 26 noiembrie 2014.


11. Se mai invoca cele statuate in doctrina referitor la principiile neretroactivitatii legii civile si securitatii juridice si se sustine ca in acest mod este incalcata si obligatia conventionala a statului de a executa din oficiu, intr-un termen rezonabil, hotararile judecatoresti irevocabile.


12. Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens, apreciaza ca, in prezenta cauza, exceptia de neconstitutionalitate este invocata dintr-o alta perspectiva decat cea la care s-a referit Decizia Curtii Constitutionale nr. 686 din 26 noiembrie 2014, in conditiile in care autoarea exceptiei se prevaleaza de o hotarare judecatoreasca prin care s-a constatat calitatea sa de persoana indreptatita, fara a se pronunta asupra intinderii dreptului. Invoca, in acest sens, cele statuate in jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale in materie, aratand ca, in conditiile in care instanta judecatoreasca nu s-a pronuntat si asupra intinderii dreptului, darea in competenta Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor a atributiei de evaluare a imobilului, conform procedurii reglementate de Legea nr. 165/2013, de a emite decizia de compensare in puncte a imobilului preluat abuziv, nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate.


13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate.


14. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


C U R T E A,


examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:


15. Curtea Constitutionala a fost sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.


16. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta prevederile art. 4 teza intai, art. 17 alin. (1) lit. a) si art. 21 alin. (5), (6), (8) si (9) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, potrivit carora:


- Art. 4 teza intai: "Dispozitiile prezentei legi se aplica cererilor formulate si depuse, in termen legal, la entitatile investite de lege, nesolutionate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi (...).";


- Art. 17 alin. (1) lit. a): "(1) In vederea finalizarii procesului de restituire in natura sau, dupa caz, in echivalent a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist, se constituie Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, denumita in continuare Comisia Nationala, care functioneaza in subordinea Cancelariei Primului-Ministru si are, in principal, urmatoarele atributii:


a) valideaza/invalideaza in tot sau in parte deciziile emise de entitatile investite de lege care contin propunerea de acordare de masuri compensatorii;";


- Art. 21 alin. (5), (6), (8) si (9):


"(5) Secretariatul Comisiei Nationale, in baza documentelor transmise, procedeaza la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existentei dreptului persoanei care se considera indreptatita la masuri reparatorii . Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei Nationale poate solicita documente in completare entitatilor investite de lege, titularilor dosarelor si oricaror altor institutii care ar putea detine documente relevante.


(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, in considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului si a categoriei de folosinta la data preluarii acestuia, si se exprima in puncte. Un punct are valoarea de un leu.


(8) Ulterior verificarii si evaluarii, la propunerea Secretariatului Comisiei Nationale, Comisia Nationala valideaza sau invalideaza decizia entitatii investite de lege si, dupa caz, aproba punctajul stabilit potrivit alin. (7).


(9) In cazul validarii deciziei entitatii investite de lege, Comisia Nationala emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat in mod abuziv."


17. In opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse in art. 1 alin. (4) referitor la principiul separatiei si echilibrului puterilor in cadrul democratiei constitutionale,art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivitatii legii civile, art. 16 - Egalitatea in drepturi, art. 21 alin. (4) referitor la jurisdictiile speciale administrative, art. 44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privata, art. 124 - Infaptuirea justitiei, art. 126 alin. (1) referitor la instantele judecatoresti si art. 129 - Folosirea cailor de atac. De asemenea sunt invocate dispozitiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil si art. 13 - Dreptul la un recurs efectiv din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a unor libertati fundamentale.


18. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, asa cum reiese din actul de sesizare a Curtii Constitutionale, precum si din motivarea acesteia, prin Decizia nr. 7.814 din 15 noiembrie 2007, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in Dosarul nr. 8.032/39/2005, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a fost obligata sa emita o dispozitie motivata cu propunerea de acordare de despagubiri, in conditiile legii speciale, respectiv Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente. Pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013, fosta Comisie Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor nu a emis decizia de despagubire, atributiile acesteia fiind preluate de catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, in temeiul Legii nr. 165/2013. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in cursul solutionarii contestatiei formulate impotriva deciziei de compensare emise de Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor.


19. In legatura cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 teza intai, raportata la art. 17 alin. (1) lit. a) si art. 21 alin. (5) si (8) din Legea nr. 165/2013, Curtea retine ca, prin Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015, a constatat ca aceste dispozitii legale sunt constitutionale in masura in care nu se aplica deciziilor/dispozitiilor entitatilor investite cu solutionarea notificarilor, emise in executarea unor hotarari judecatoresti prin care instantele s-au pronuntat irevocabil/definitiv asupra calitatii de persoane indreptatite si asupra intinderii dreptului de proprietate . Potrivit deciziei mentionate, paragraful 21, atributia conferita de legiuitor Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor de a valida/invalida in tot sau in parte deciziile emise de entitatile investite de lege care contin propunerea de acordare de masuri compensatorii chiar si in cazul in care existenta dreptului persoanei care se considera indreptatita la masuri reparatorii a fost stabilita printr-o hotarare judecatoreasca, iar decizia a fost emisa ca urmare a acestei hotarari judecatoresti, a fost constatata ca fiind neconstitutionala.


20. Or, analizand prezenta exceptie de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, in speta dedusa solutionarii instantei de fond, entitatea investita de lege a fost obligata la emiterea dispozitiei cu propunerea de despagubiri, iar pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 165/2013 nu a fost emisa o decizie de despagubire, neexistand o decizie emisa in executarea unei hotararii judecatoresti irevocabile. In acest sens, Curtea retine ca decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie a instituit in sarcina Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului o obligatie de a face, respectiv de a solutiona dosarul de despagubire, in temeiul Legii nr. 247/2005. Cu alte cuvinte, situatia din cauza nu a implicat exercitarea de catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor a competentei de a invalida o decizie administrativa deja emisa, inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 165/2013.


21. De altfel, in legatura cu acest aspect, Curtea retine ca instanta de judecata care a fost investita cu solutionarea cauzei este competenta sa aprecieze asupra situatiei de fapt, in baza probatoriului administrat, si sa aprecieze daca aceasta se incadreaza in ipoteza normativa a prevederilor legale aplicabile in cauza, inclusiv asupra aplicabilitatii prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a) si art. 21 alin. (5) si (8) din Legea nr. 165/2013, in configuratia data acestora prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 686 din 26 noiembrie 2014.


22. In consecinta, fiind clarificata ipoteza normativa, Curtea constata ca aceasta a mai facut obiect al controlului de constitutionalitate, prin prisma unor critici asemanatoare celor formulate in cauza de fata, exceptia fiind respinsa ca neintemeiata. In acest sens, Curtea retine, exemplificativ, Decizia nr. 110 din 10 martie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 322 din 12 mai 2015, Decizia nr. 291 din 28 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 499 din 7 iulie 2015, Decizia nr. 112 din 3 martie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 391 din 23 mai 2016, sau Decizia nr. 163 din 27 martie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 533 din 27 iunie 2018, paragraful 24.


23. In jurisprudenta mentionata, Curtea a observat ca invalidarea deciziilor emise de entitatile investite de lege, care contin propunerea de acordare de masuri compensatorii, poate avea mai multe justificari, iar scopul unei verificari suplimentare fata de cea realizata de entitatea investita il constituie prevenirea unor situatii generatoare de inechitati care au avut loc sub imperiul Legii nr. 10/2001, precum restituirea/atribuirea aceluiasi imobil mai multor persoane care reclamau un drept propriu si exclusiv ori recunoasterea dreptului de proprietate altei persoane decat titularul stabilit ulterior pe cale judecatoreasca. De aceea, confirmarea cu certitudine sporita a unui drept nu constituie o nesocotire a dreptului de proprietate, din perspectiva sperantei legitime de valorificare a acestuia, ci, dimpotriva, o garantie a recunoasterii acestuia in mod just . Curtea a mai retinut ca nu se poate pune problema unor atingeri aduse unui drept castigat cata vreme decizia/dispozitia entitatii investite cu solutionarea notificarii, continand propunerea de acordare a masurilor reparatorii prin echivalent, chiar confirmata prin emiterea avizului de legalitate de catre prefect, nu a produs efecte directe in patrimoniul persoanei indreptatite la restituire . Aceasta deoarece, pana la emiterea deciziei reprezentand titlul de despagubire de catre Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor - conform Legii nr. 247/2005 - sau a deciziei de compensare in puncte de catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor - ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013 - persoana indreptatita la restituire are o simpla expectanta de a dobandi masurile reparatorii instituite prin lege, iar nu un drept efectiv, concretizat intr-un drept de creanta izvorat din titlul de despagubire/decizia de compensare in puncte. In plus, Curtea a precizat ca deciziile autoritatilor administrative implicate in procesul de restituire/acordare de masuri reparatorii sunt supuse in final controlului instantei de judecata, singura care este competenta sa se pronunte in mod definitiv asupra existentei si intinderii dreptului de proprietate, potrivit art. 35 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, putand dispune restituirea in natura sau, dupa caz, acordarea de masuri reparatorii .


24. Curtea a mai remarcat, in deciziile mentionate, ca verificarea existentei dreptului echivaleaza, practic, cu examinarea acelorasi conditii ce era necesar a fi realizate si la momentul initial, al emiterii deciziei respective, deoarece noua lege nu introduce noi cerinte in aceasta privinta. Aceasta atributie asigura un filtru suplimentar, prin respectarea acelorasi conditii legale ce era necesar a fi intrunite si la momentul emiterii dispozitiei, pentru asigurarea legalitatii dreptului. Asa fiind, nu se poate sustine ca aceasta atributie afecteaza in mod real dreptul de proprietate decat in masura in care acesta nu era, de la bun inceput, legal stabilit, in sensul ca, in realitate, nu indeplinea toate cerintele stabilite de legea atunci in vigoare. In acelasi sens sunt si Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014 sau Decizia nr. 724 din 16 decembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 120 din 16 februarie 2015.


25. Referitor la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6), Curtea retine ca acestea se refera la modalitatea de evaluare a imobilului ce face obiectul deciziei Comisiei Nationale, prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013, si, respectiv, dispun asupra obligatiei Comisiei Nationale de a emite decizia de compensare prin puncte, in cazul validarii deciziei entitatii investite de lege.


26. Curtea retine ca prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 au fost modificate prin art. I pct. 4 din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele masuri pentru finalizarea activitatilor cuprinse in contractele incheiate in cadrul Acordului de imprumut dintre Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru finantarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucuresti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017. Avand in vedere ca solutia legislativa este, in esenta, aceeasi cu cea existenta inaintea modificarii, Curtea retine, in prezenta cauza, aplicabilitatea jurisprudentei sale anterioare pronuntate in legatura cu acest text de lege.


27. Astfel, prin Decizia nr. 613 din 4 octombrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 59 din 20 ianuarie 2017, paragraful 17, Curtea a constatat constitutionalitatea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, statuand ca nu poate fi vorba de retroactivitatea Legii nr. 165/2013, din moment ce situatia juridica se afla in curs de constituire, in sensul de a fi stabilit in concret cuantumul despagubirilor cuvenite in temeiul legilor reparatorii. Astfel, s-a retinut in decizia mentionata ca este firesc ca modalitatea de calcul sa fie cea prevazuta de actul normativ in vigoare la momentul efectuarii acestei operatiuni, iar nu prin raportare la dispozitii legale abrogate, asa cum sunt cele din Legea nr. 247/2005, care, anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013, guvernau modalitatea de stabilire a despagubirilor cuvenite.


28. De asemenea, prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragrafele 23 si 24, Curtea a retinut ca, prin Legea nr. 165/2013, legiuitorul a urmarit sa introduca un sistem unitar si previzibil de evaluare a imobilelor, astfel incat, atat imobilele din Fondul national al terenurilor agricole si al altor imobile, cat si imobilele ce fac obiectul cererilor de restituire nesolutionate sa fie evaluate prin raportare la acelasi sistem, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrarii in vigoare a noii legi. Prin introducerea acestui nou sistem de calcul este posibil ca valoarea despagubirilor acordate sub forma de puncte sa fie inferioara celei rezultate prin aplicarea legislatiei anterioare in materie - Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 si Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente - referitoare la stabilirea valorii de piata a imobilului de la data notificarii, prin aplicarea standardelor internationale de evaluare. Insa, asa cum s-a aratat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, anterior citata, legiuitorul dispune de o larga marja de apreciere in determinarea celor mai potrivite modalitati prin care sunt acordate despagubirile cuvenite in urma abuzurilor din regimul comunist, avand obligatia ca masurile adoptate sa respecte principiul proportionalitatii, asadar, sa fie adecvate, rezonabile si sa asigure un just echilibru intre interesul individual si cel general, al societatii. Astfel, daca printre exemplele oferite de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cuprinsul Hotararii-pilot din 12 octombrie 2010, care sa conduca la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietatilor, se numara si plafonarea despagubirilor (paragraful 235), statul roman a optat, in cadrul marjei de apreciere de care dispune, sa acorde integral despagubiri, modificand insa doar sistemul de referinta al evaluarii. Or, daca aceasta modificare legislativa genereaza, in concret, o diminuare a valorii totale a despagubirilor obtinute de catre persoanele indreptatite, aceasta este o masura proportionala cu scopul legitim urmarit (constand in mentinerea echilibrului bugetar), putand avea, sub aspectul consecintelor produse, valentele unei plafonari. Prin decizia mentionata, Curtea a subliniat ca aceasta masura nu este de natura sa afecteze dreptul de proprietate in substanta sa, deoarece nu ii pune in pericol existenta si efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului banesc obtinut prin valorificarea dreptului de proprietate, in limitele permise de art. 44 din Constitutie .


29. Totodata, prin Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, anterior citata, Curtea a respins ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (9) din Legea nr. 165/2013 cu privire la pretinsa neconstitutionalitate izvorata din lipsa posibilitatii de actualizare cu indicele de inflatie a sumei stabilite drept despagubire . In acest sens, Curtea a retinut, in esenta (paragraful 31), ca, prin neactualizarea sumelor aferente punctajului, legiuitorul a implementat o masura echivalenta unei plafonari a valorii despagubirilor stabilite in conditii Legii nr. 165/2013, ceea ce reprezinta o aplicare fidela a considerentelor de principiu rezultate din Hotararea-pilot a Curtii Europene a Drepturilor Omului din 12 octombrie 2010, pronuntata in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, prin care a fost acordata o larga marja de apreciere in privinta modului de configurare si executare a creantelor statului in materia restituirii imobilelor. In acest sens, prin aceeasi hotarare, s-a statuat ca statului trebuie sa i se lase o marja larga de apreciere pentru a alege masurile destinate sa garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau sa reglementeze raporturile de proprietate din tara si pentru punerea lor in aplicare (paragraful 233), iar plafonarea despagubirilor si esalonarea lor pe o perioada mai lunga ar putea sa reprezinte, de asemenea, masuri capabile sa pastreze un just echilibru intre interesele fostilor proprietari si interesul general al colectivitatii (paragraful 235). Tinand cont de numarul mare de persoane vizate si de consecintele importante ale hotararii, al carei impact asupra intregii tari este considerabil, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca "autoritatile nationale raman suverane pentru a alege [...] masurile generale ce trebuie integrate in ordinea juridica interna pentru a pune capat incalcarilor constatate de Curte" (paragraful 236).


30. Curtea Constitutionala a mai observat ca un asemenea tratament juridic constituie, intr-adevar, prin natura sa, o limitare a dreptului de proprietate privata prevazut de art. 44 din Constitutie, dar, procedand la efectuarea testului de proportionalitate conturat in jurisprudenta sa, a conchis ca limitarea este justificata. In acest sens a retinut ca masura criticata urmareste un scop legitim, si anume executarea obligatiilor statului rezultate din legislatia adoptata in materia restituirilor bunurilor imobile preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist, obligatii afectate de problemele sistemice constatate chiar in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului; ca este o masura adecvata, fiind capabila in mod abstract sa duca la indeplinirea scopului urmarit; ca este necesara, statul dispunand de resurse financiare ce apar ca fiind limitate in raport cu numarul si valoarea cererilor ce intra sub incidenta Legii nr. 165/2013; ca pastreaza un just echilibru intre cerintele de interes general referitoare la functionalitatea sistemului de despagubire si protectia dreptului de proprietate privata a individului, acesta beneficiind de despagubiri rezonabile raportate la valoarea bunului imobil preluat abuziv; in consecinta, Curtea a statuat ca dispozitia legala criticata nu consacra un dezechilibru intre cele doua interese concurente, ci, dimpotriva, reconciliaza cele doua interese grav afectate in perioada anterioara adoptarii Legii nr. 165/2013.


31. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA


In numele legii


D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Silvia Petrusca-Nicolau in Dosarul nr. 32.556/3/2016 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila si constata ca dispozitiile art. 4 teza intai, art. 17 alin. (1) lit. a) si art. 21 alin. (5), (6), (8) si (9) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


Definitiva si general obligatorie.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala, Decizia nr.775/2018, pronuntata in sedinta din data de 22 noiembrie 2018.


Citeşte mai multe despre:    Decizie constitutionala restituire imobil    Solutionare dosar despagubire AVAS    Constitutionalitate Legea 165



Comentează: Decizia CCR nr. 755/2018 de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ridicata cu privire la unele dispozitii ale Legii nr. 165/2013 (art. 4 teza intai, art. 17 alin. 1 lit. a si art. 21 alin. 5, 6, 8 si 9)
Alte Speţe