Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016

I. Situatia de fapt

5. In anul 2000, Parchetul de pe langa Tribunalul Mehedinti (parchetul) a inceput cercetarile intr-un dosar de trafic de droguri. Prin Rechizitoriul din 19 octombrie 2000, parchetul i-a trimis in judecata pe R.G.G. si pe R.A. (sotii R.), pe S.G., sotia reclamantului, precum si pe D. F. si a decis sa continue cercetarile fata de reclamant, plecat intre timp in strainatate.

6. Prin Sentinta penala din 20 iunie 2001, Tribunalul Mehedinti i-a condamnat pe sotii R., pe S.G. si pe D.F. la pedepse cu inchisoarea, care au fost ulterior majorate, in urma cailor de atac, de catre Curtea de Apel Craiova si Inalta Curte de Casatie si Justitie. In aceasta procedura, sotii R., S.G. si D.F. au dat declaratii care il incriminau pe reclamant.

7. La 30 aprilie 2003, reclamantul a fost identificat de catre autoritatile spaniole, in fata carora s-a prezentat sub o identitate falsa, si a fost trimis in Romania.

8. Reclamantul a fost retinut prin Ordonanta parchetului din 1 mai 2003 si, la 2 mai 2003, s-a dispus arestarea sa preventiva pentru cinci zile .

9. La 6 mai 2003, in cadrul procedurii penale impotriva reclamantului, parchetul i-a audiat in calitate de martori pe sotii R., pe S.G. si pe D.F., care isi executau pedepsele cu inchisoarea la penitenciarul Drobeta-Turnu Severin . Cu exceptia lui R.A., acestia au revenit asupra declaratiilor pe care le facusera in cadrul procedurii in urma careia fusesera condamnati pentru trafic de droguri si au aratat ca nu aveau cunostinta de implicarea reclamantului intr-un astfel de trafic. Parchetul a procedat si la audierea martorilor F.L.S., B.D.A., H.P.N., S.B. si C.I.M. Unele dintre declaratiile lor il incriminau pe reclamant.

10. Prin Rechizitoriul din 17 martie 2004, parchetul l-a trimis pe reclamant in judecata pentru savarsirea infractiunii de trafic de droguri. Procurorii au sustinut ca acesta ar fi distribuit canabis mai multor persoane care se ocupau cu vanzarea. Parchetul s-a intemeiat, in special, pe declaratiile sotiilor R. in procedura care ii avea ca obiect, pe declaratia data de R.A. in cadrul procedurii privindu-l pe reclamant, precum si pe declaratiile date de B.D.A. si de F.L.S. Parchetul a citat, de asemenea, rapoartele de constatare tehnico-stiintifica efectuate in 2000 asupra substantelor gasite la domiciliul sotilor R. si al lui S.G., care dezvaluisera prezenta canabisului. In fata procurorului, reclamantul nu a recunoscut faptele de care era acuzat .

11. La o data neprecizata, reclamantul a parasit Romania.

12. Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Mehedinti, care a audiat, in prezenta avocatului ales de catre reclamant, toti martorii indicati in rechizitoriu. Reclamantul nu era prezent, acesta fiind arestat preventiv intre timp in Spania pentru diverse infractiuni . Prin Hotararea din 21 octombrie 2004, tribunalul l-a condamnat la 6 ani de inchisoare pentru trafic de droguri si prezentarea sub o identitate falsa.

13. In urma apelului reclamantului, Curtea de Apel Craiova, prin Decizia din 20 aprilie 2005, a desfiintat hotararea tribunalului si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta pentru citarea corespunzatoare a reclamantului.

14. Cauza a fost inregistrata din nou pe rolul tribunalului, care l-a ascultat pe reclamant, intors in Romania la o data neprecizata. Acesta nu a recunoscut faptele de care era acuzat . Tribunalul i-a audiat si pe C.I.M., S.G., D.F., H.P.N. si S.B. in calitate de martori . Acestia si-au modificat declaratiile date in cursul urmaririi penale, aratand, intre altele, ca politistii ii obligasera sa le semneze fara a le citi si ca nu corespundeau realitatii faptelor. Ei au aratat ca nu aveau cunostinta de implicarea reclamantului in traficul de droguri. Sotii R., B.D.A. si F.L.S. nu s-au prezentat in fata instantei, desi fusesera emise mandate de aducere.

15. La termenul din 27 aprilie 2006, tribunalul a luat cunostinta de informatiile comunicate de politie conform carora martorii B.D.A. si F.L.S. nu au putut fi localizati. Instanta a intrebat partile daca doreau citirea in sedinta publica a depozitiilor anterioare ale acestor martori, in aplicarea art. 327 alin. (3) din Codul de procedura penala. Avocatul reclamantului a declarat, in prezenta acestuia, ca avea cunostinta de aceste depozitii si ca nu dorea citirea lor.

16. Prin Sentinta penala din 4 mai 2006, tribunalul l-a condamnat pe reclamant la 4 ani si 6 luni de inchisoare pentru savarsirea infractiunilor de trafic de droguri si prezentarea sub identitate falsa. Instanta s-a intemeiat pe declaratiile facute de R.G.G. in procedura care il viza, precum si pe cele facute de acesta in ancheta penala privitoare la reclamant. De asemenea, a luat in considerare si declaratiile date de R.A., F.L.S., B.D.A., C.I.M. si D.F. in cursul anchetei penale cu privire la reclamant, precum si declaratia data de R.A. in cadrul primului ciclu procedural. S-a considerat ca, daca unii martori isi schimbasera declaratiile, noile lor declaratii nu erau convingatoare. Dat fiind ca mai multi martori au lipsit la infatisare, partile relevante din sentinta se citesc dupa cum urmeaza:

\"Desi in cursul urmaririi penale si cu ocazia primei cercetari judecatoresti au fost audiati si martorii R.G.G., R.A., B.D.A. si F.L.S., cu ocazia rejudecarii nu au mai putut fi reaudiati, intrucat sotii R. sunt plecati din tara, ceilalti doi martori sunt plecati din localitate, necunoscandu-se noua lor adresa - conform proceselor-verbale de cautare existente in dosar. [...]\"

17. Reclamantul a declarat apel. Prin Decizia din 21 septembrie 2006, curtea de apel a admis partial apelul si l-a achitat pe reclamant pentru infractiunea de fals privind identitatea . Curtea de apel a confirmat in schimb condamnarea pentru trafic de droguri si a mentinut pedeapsa cu inchisoarea prevazuta in sentinta tribunalului. Decizia curtii de apel este redactata, in partile sale relevante, dupa cum urmeaza:

\"Imprejurarea ca martorii din cauza si-au modificat declaratiile date in faza de urmarire penala, invocand in fata instantei faptul ca nu au cunoscut continutul depozitiilor in momentul in care le-au semnat si ca, in realitate, inculpatul Serban Gila Sandu nu a fost implicat in procurarea sau distribuirea de canabis, nu poate fi retinuta in sustinerea apararii inculpatului, cat timp niciunul dintre acestia nu indica persoana de la care au procurat drogurile, fiind cert ca au fost surprinsi in timp ce le comercializau sau le detineau pentru consum propriu, iar anterior martorii R.G.G., D.F. si S.G. au fost condamnati pentru aceeasi infractiune, relatand ca drogurile proveneau de la inculpatul Serban Gila Sandu .\"

18. Aceasta decizie a fost confirmata prin Decizia definitiva din 21 februarie 2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Partile relevante ale deciziei sunt redactate astfel:

\"Sub aspectul criticii privind gresita condamnare in baza unui material probator neconcludent, Inalta Curte constata ca sustinerile inculpatului in sensul ca nu a avut nicio participatie in procurarea sau punerea in vanzare a drogurilor [...] sunt nefondate, vinovatia sa fiind dovedita prin declaratiile coparticipantilor S.G., R.G., D.F. si R.A., care au fost condamnati anterior pentru aceste fapte, coroborate cu declaratiile martorilor audiati in cauza, toate date in faza de urmarire penala, din care reiese, fara dubiu, ca inculpatul a procurat droguri de risc pe care le-a comercializat prin intermediul sotilor R. si a propriei sale sotii [...].

Apararile inculpatului au fost verificate inclusiv de instanta de apel, fiind inlaturate motivat, la fel procedand si instanta de fond care a analizat in detaliu declaratiile de martor, in special revenirile acestora asupra declaratiilor date la urmarirea penala, motivate de imprejurarea ca unii dintre participanti deja fusesera condamnati si executasera pedeapsa, iar alti faptuitori beneficiasera de solutii de netrimitere in judecata si, deci, nu mai aveau interes in a adopta o conduita procesuala sincera.\"

19. Reclamantul a executat o parte din pedeapsa si a fost liberat conditionat la 7 aprilie 2010.

II. Dreptul si practica interne relevante

20. Dispozitiile relevante din Codul de procedura penala, in vigoare la epoca faptelor, sunt rezumate in Cauza Prajina impotriva Romaniei (nr. 5.592/05, pct. 26-27, 7 ianuarie 2014). In special, art. 327 alin. (3) era redactat astfel:

\"Daca ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibila, instanta dispune citirea depozitiei date de acesta in cursul urmaririi penale si va tine seama de ea la judecarea cauzei

21. Prezenta aparatorului invinuitului sau a inculpatului la efectuarea actelor de urmarire penala este prevazuta la art. 172 alin. (1) din Codul de procedura penala, ca si posibilitatea de a formula cereri sau de a depune precizari in scris. Absenta aparatorului nu impiedica efectuarea actului, daca exista dovada ca aparatorul a fost incunostintat de data si ora efectuarii actului. O modificare operata de Legea nr. 356/2006 cu privire la prezenta aparatorului doar la actele care \"implica audierea sau prezenta invinuitului sau a inculpatului\" a fost declarata neconstitutionala de Curtea Constitutionala . Prin Decizia din 20 noiembrie 2007, instanta constitutionala a considerat ca o astfel de modificare constituie o restrangere nejustificata a dreptului la aparare.

III. Temeiurile invocate din Conventie

I. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 6 A� 1 si 3 lit. d) din Conventie

22. Reclamantul se plange ca procedura penala desfasurata impotriva sa nu a fost echitabila. El sustine, in special, nerespectarea dreptului sau de a solicita audierea in sedinta publica a unor martori ale caror depozitii au folosit la justificarea condamnarii sale, drept prevazut de art. 6 A� 1 si 3 din Conventie, redactat dupa cum urmeaza:

\"Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil [...] a cauzei sale, de catre o instanta [...], care va hotari [...] asupra temeiniciei oricarei acuzatii penale indreptate impotriva sa.

[...]

3. Orice acuzat are, in special, dreptul: [...]

d. sa intrebe sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii; [...].\"

A. Cu privire la admisibilitate

23. Curtea constata ca acest capat de cerere nu este in mod vadit nefondat in sensul art. 35 A� 3 lit. a) din Conventie si ca nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, il declara admisibil.

B. Cu privire la fond

1. Argumentele partilor

24. Reclamantul considera ca procedura penala desfasurata impotriva sa a fost inechitabila in masura in care nici el si nici avocatul sau nu au putut, in niciun moment din procedura, sa solicite audierea martorilor acuzarii. Ei nu au fost informati, in stadiul urmaririi penale, cu privire la data la care acesti martori au fost audiati. Acestia din urma nu au fost citati in instanta pentru a face declaratii; reclamantul se refera in special la sotii R. Acesta critica, de asemenea, utilizarea unor elemente de proba, mai ales declaratia lui R.G.G., examinate in cadrul unei proceduri la care nu a fost parte . Precizeaza, in cele din urma, ca a cerut in mod constant instantei sa citeze si sa asculte martorii acuzarii.

25. Guvernul considera ca procedura penala a fost echitabila in ansamblu si cu respectarea principiului contradictorialitatii si a celui al egalitatii armelor. In ceea ce priveste faza de urmarire penala, considera ca, incepand cu 1 mai 2003, data la care reclamantul a luat cunostinta de acuzatiile formulate impotriva sa, acesta putea sa participe la toate actele de urmarire penala; cu toate acestea, a parasit tara alegand sa nu foloseasca aceasta posibilitate si nici avocatul sau nu a formulat cereri in acest sens.

26. In ceea ce priveste procedura in fata instantelor, Guvernul sustine ca reclamantul a avut o ocazie potrivita de a lua cunostinta de toate probele depuse la dosar de celelalte parti si de a le comenta. Guvernul se refera, in special, la declaratiile incriminante pe care sotii R. si D.F. le-au facut in cadrul procedurii penale indreptate impotriva lor si pe care le-au confirmat in timpul urmaririi penale in speta. Acesta mai atrage atentia si ca, in primul ciclu procedural, avocatul ales de reclamant a fost prezent la audierea de catre instanta a principalilor martori . Mai mult, orice lacuna constatata in timpul acestui prim ciclu procedural a fost remediata atunci cand curtea de apel a admis recursul reclamantului prin Decizia din 20 aprilie 2005.

27. Cu privire la cel de-al doilea ciclu procedural, Guvernul considera ca, din motive obiective, instantele nu i-au audiat in calitate de martori pe sotii R., pe B.D.A. si pe F.L.S., noile lor domicilii nefiind identificate. In plus, nici reclamantul, nici avocatul sau nu au insistat ca ei sa fie audiati in procedura in prima instanta sau in apel; acest lucru ar fi reprezentat, in opinia Guvernului, o renuntare la dreptul de a solicita audierea acestor martori . In cele din urma, Guvernul observa ca aceasta condamnare a reclamantului nu s-a intemeiat exclusiv sau in mod decisiv pe depozitiile acestor martori, in masura in care alte probe (raportul de constatare tehnico-stiintifica, declaratiile reclamantului) au fost luate in considerare.

2. Motivarea Curtii

a) Principii generale relevante

28. Curtea face trimitere la principiile relevante cu privire la criteriile de apreciere a capetelor de cerere formulate in temeiul art. 6 A� 1 si A� 3 lit. d) din Conventie, in ceea ce priveste absenta martorilor la sedinta de judecata, astfel cum sunt expuse in hotararile Al-Khawaja si Tahery impotriva Regatului Unit (MC) (nr. 26.766/05 si 22.228/06, pct. 118-147, CEDO 2011) si Schatschaschwili impotriva Germaniei (MC) (nr. 9.154/10, pct. 100-131, CEDO 2015).

29. In Hotararea Schatschaschwili (citata anterior, pct. 107), Curtea a precizat ca, in conformitate cu principiile desprinse din hotararea Al-Khawaja si Tahery, citata anterior, examinarea compatibilitatii cu art. 6 A� 1 si A� 3 lit. d) din Conventie a unei proceduri in care declaratiile date de un martor care nu s-a prezentat si nu a fost audiat in timpul procesului sunt folosite ca probe cuprinde trei etape (ibidem, pct. 152). Curtea trebuie sa cerceteze:

(i) daca a existat un motiv temeinic care sa justifice absenta martorului si, in consecinta, admiterea cu titlu de proba a depozitiei sale (ibidem, pct. 119-125);

(ii) daca depozitia martorului absent a constituit temeiul exclusiv sau decisiv al condamnarii (ibidem, pct. 119 si 126-147);

(iii) daca exista elemente care pot sa compenseze, in special garantii procedurale solide, suficiente pentru a contrabalansa dificultatile provocate apararii ca urmare a admiterii unei asemenea probe si pentru a asigura caracterul echitabil al procedurii in ansamblu (ibidem, pct. 147).

30. Ar trebui insistat pe faptul ca lipsa unui motiv serios care sa justifice neprezentarea unui martor pentru acuzare constituie un element important in ceea ce priveste evaluarea caracterului echitabil de ansamblu al unui proces; un astfel de element este susceptibil sa incline balanta in favoarea constatarii potrivit careia a fost incalcat art. 6 A�1 si 3 lit. d) (ibidem, pct. 113).

b) Aplicarea acestor principii in speta

31. In aceasta cauza, Curtea trebuie, prin urmare, sa verifice daca cele trei etape ale criteriului Al-Khawaja si Tahery - in ordinea data in aceasta hotarare - care sunt interdependente si, impreuna, sunt destinate pentru a stabili daca procedura penala in speta a fost, in ansamblu, echitabila (Schatschaschwili, citata anterior, pct. 118)

32. In ceea ce priveste prima etapa, Curtea observa ca, in cel de-al doilea ciclu procedural in urma caruia reclamantul a fost condamnat pentru trafic de droguri, instantele interne nu au ascultat patru dintre martorii indicati in rechizitoriul parchetului, mai exact, pe sotii R., pe B.D.A. si pe F.L.S. De asemenea, retine ca tribunalul i-a citat in mod legal si a emis mandate de aducere pentru a se asigura de prezenta lor (supra, pct. 14). Acestia nu s-au prezentat totusi, tribunalul observand in Sentinta din 4 mai 2006 ca sotii R. erau plecati din tara, noua lor adresa fiind necunoscuta (supra, pct. 16).

33. Curtea admite faptul ca, emitand mandate de aducere, instantele interne au confirmat absenta acestor martori de la adresa lor obisnuita, dar constata ca nu rezulta din dosar ca ar fi fost luate masuri concrete pentru a localiza noile lor adrese, cautandu-i activ sau, dupa caz, prin mecanismele de cooperare internationala in materie penala. De altfel, Guvernul nu a sustinut, in observatiile sale, ca ar fi fost luate astfel de masuri .

34. De aceea, Curtea apreciaza ca instanta de fond nu a invocat un motiv intemeiat care sa justifice neprezentarea celor patru martori si admiterea cu titlu de probe a depozitiilor acestora.

35. Cu privire la clarificarea aspectului daca depozitia martorilor absenti a constituit temeiul exclusiv sau decisiv al condamnarii reclamantului, Curtea observa ca, in Decizia din 21 februarie 2007, Inalta Curte a motivat aceasta condamnare prin declaratiile sotilor R. si ale S.G. si D.F., care fusesera condamnati anterior pentru aceste fapte, si a retinut ca acestea se coroborau cu declaratiile martorilor ascultati in timpul urmaririi penale (supra, pct. 18). Curtea deduce ca, in opinia Inaltei Curti, declaratiile sotilor R. erau decisive pentru a justifica condamnarea reclamantului si nu are niciun motiv pentru a pune la indoiala aceasta constatare. Curtea observa si ca Inalta Curte a mentionat declaratiile tuturor martorilor ascultati in timpul cercetarii penale, acestea confirmand declaratiile martorilor principali. Curtea deduce ca declaratiile celorlalti martori, intre care B.D.A. si F.L.S., au determinat intr-o anume masura condamnarea reclamantului, mai ales avand in vedere ca, data fiind natura faptelor de care reclamantul era acuzat, procurorii se sprijineau in primul rand pe marturii.

36. In aceste conditii, Curtea apreciaza ca depozitiile facute de martorii absenti au fost \"decisive\", adica in masura sa determine solutia cauzei.

37. In sfarsit, in privinta cercetarii daca au existat elemente care sa compenseze, mai ales garantii procedurale solide, suficiente pentru a contrabalansa dificultatile produse apararii, Curtea observa ca Guvernul acorda importanta faptului ca si depozitiile sotilor R. au fost facute in cadrul procedurii penale indreptate impotriva lor (supra, pct. 26). Curtea nu poate accepta totusi acest argument, in masura in care reclamantul nu a fost parte in aceasta procedura si nu a putut avea cunostinta de declaratiile facute in acest cadru (a se vedea, mutatis mutandis, Luca impotriva Italiei, nr. 33.354/96, pct. 41-42, CEDO 2001-II).

38. Curtea mai retine si argumentul Guvernului, conform caruia, in faza de urmarire penala, reclamantul putea sa participe la orice act al anchetei penale impotriva sa (supra, pct. 25). Totodata, observa ca Guvernul nu a sustinut ca reclamantul sau avocatul acestuia a fost informat corespunzator asupra datelor si orelor efectuarii diverselor acte de procedura, asa cum cerea de altfel art. 172 alin. (1) din Codul de procedura penala (supra, pct. 21). Curtea nu poate sa admita nici argumentele Guvernului conform carora, parasind teritoriul national, reclamantul a renuntat la dreptul sau de a solicita audierea acestor martori . Aceasta reaminteste ca renuntarea la drepturile garantate de art. 6 A� 1 si 3 din Conventie trebuie sa fie stabilita fara echivoc si sa fie insotita de un minimum de garantii care corespund gravitatii sale (Poitrimol impotriva Frantei, 23 noiembrie 1993, pct. 31, seria A, nr. 277-A, si Aliykov impotriva Bulgariei, nr. 333/04, pct. 51, 3 decembrie 2009).

39. Curtea observa in continuare, ca, in primul ciclu procedural, toti martorii au fost audiati in prezenta avocatului ales de catre reclamant (supra, pct. 12). Totusi, Curtea subliniaza ca aceasta procedura a fost anulata prin Decizia curtii de apel din 20 aprilie 2005, care a retrimis cauza in fata tribunalului pentru ca reclamantul sa fie citat in mod legal (supra, pct. 13). Considera ca aceasta retrimitere nu este lipsita de consecinte pentru depozitiile facute in timpul acestui prim ciclu procedural. Curtea observa astfel ca, in cadrul celui de-al doilea ciclu procedural, numai tribunalul s-a referit o data la declaratia pe care R.A. o facuse in primul ciclu procedural (supra, pct. 16). In ceea ce priveste restul, atat tribunalul, cat si curtea de apel si Inalta Curte s-au referit, in principal, la declaratiile facute in timpul fazei de urmarire penala si le-au atribuit o anumita importanta (supra, pct. 16-18). In aceasta privinta, Curtea observa ca aceasta condamnare a reclamantului s-a intemeiat in special pe marturii si ca nu existau la dosar alte elemente de proba solide pentru a corobora aceste depozitii. Prin urmare, Curtea afirma ca audierea martorilor in timpul primului ciclu procedural, in prezenta avocatului ales de catre reclamant, nu i-a dat acestuia prilejul sa remedieze dificultatile cu care s-a confruntat apararea sa.

40. In consecinta, Curtea apreciaza ca instantele nationale nu au luat masuri compensatorii pentru a permite o apreciere echitabila si adecvata a credibilitatii acestor marturii (Gokbulut impotriva Turciei, nr. 7.459/04, pct. 70, 29 martie 2016).

41. Aceste elemente sunt suficiente Curtii pentru a concluziona ca a fost incalcat art. 6 A� 1 si 3 lit. d) din Conventie .

II. Cu privire la celelalte pretinse incalcari

42. Reclamantul se plange, invocand in esenta art. 5 A� 1 lit. c) din Conventie, de nelegalitatea privarii sale de libertate intre 2 si 6 mai 2003.

43. Or, Curtea retine ca acest capat de cerere a fost invocat la mai mult de 6 luni dupa expirarea masurii criticate de catre reclamant [Mujea impotriva Romaniei (dec.), nr. 44.696/98, 10 septembrie 2002].

44. Reiese ca acest capat de cerere este tardiv si trebuie respins in conformitate cu art. 35 A�1 si 4 din Conventie .

III. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie

45. In conformitate cu art. 41 din Conventie:

\"In cazul in care Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila.\"

A. Prejudiciu

46. Reclamantul pretinde, pentru prejudiciul material pe care l-ar fi suferit, suma de 29.179,59 lei, reprezentand veniturile pe care le-ar fi putut obtine in cazul in care nu ar fi fost obiectul procedurii penale in cauza. Acesta pretinde, de asemenea, suma de 497.000 euro (EUR), cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral.

47. Guvernul se opune acordarii acestor sume reclamantului.

48. Curtea nu constata nicio legatura de cauzalitate intre incalcarea constatata si prejudiciul material pretins si respinge aceasta cerere . In schimb, pronuntandu-se in echitate, considera ca trebuie sa i se acorde reclamantului suma de 2.400 EUR cu titlu de prejudiciu moral.

B. Cheltuieli de judecata

49. De asemenea, reclamantul solicita si rambursarea cheltuielilor de judecata efectuate, fara a preciza o cifra . Cu toate acestea, el trimite copiile celor doua facturi care atesta plata, prin avocatul sau, in fata Curtii a costurilor de traducere a observatiilor sale ca raspuns la cele ale Guvernului, precum si cheltuielile postale cu ocazia trimiterii observatiilor respective.

50. Guvernul observa ca reclamantul nu si-a cuantificat si detaliat cererea .

51. Curtea observa ca sumele solicitate de catre reclamant privesc expedierea observatiilor sale ca raspuns la cele ale Guvernului. Or, reclamantul a beneficiat de asistenta judiciara pentru a-si prezenta observatiile. Prin urmare, Curtea respinge aceasta cerere .

C. Dobanzi moratorii

52. Curtea considera necesar ca rata dobanzilor moratorii sa se intemeieze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, majorata cu trei puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

In unanimitate,

C U R T E A:

1. declara cererea admisibila in ceea ce priveste capatul de cerere intemeiat pe art. 6 A� 1 si 3 lit. d) din Conventie si inadmisibila pentru celelalte capete de cerere;

2. hotaraste ca a fost incalcat art. 6 A� 1 si 3 lit. d) din Conventie;

3. hotaraste:

a) ca statul parat trebuie sa ii plateasca reclamantului, in termen de trei luni, suma de 2.400 EUR (doua mii patru sute de euro), plus orice suma ce poate fi datorata cu titlu de impozit, cu titlu de prejudiciu moral, care va fi convertita in moneda statului parat, la rata de schimb aplicabila la data platii;

b) ca, de la expirarea termenului mentionat si pana la efectuarea platii, aceste sume trebuie majorate cu o dobanda simpla, la o rata egala cu rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, aplicabila pe parcursul acestei perioade si majorata cu trei puncte procentuale;

4. respinge cererea de acordare a unei reparatii echitabile pentru celelalte capete de cerere .

Redactata in limba franceza, apoi comunicata in scris la 5 iulie 2016, in temeiul art. 77 A� 2 si 3 din Regulamentul Curtii.

Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim, Colaborator \"MCP Avocati\"