Obligarea salariatului la plata prejudiciului cauzat angajatorului. Abatere disciplinara

Pentru a hotari astfel prima instanta a retinut, in esenta, ca paratul este angajatul reclamantei in meseria de stivuitorist, iar in data de 12.02.2015 in timpul efectuarii operatiilor de descarcare a caramizilor cu stivuitorul de pe o remorca, paratul a rasturnat aceasta remorca din cauza manevrari defectuoase a stivuitorului.

In declaratia data in timpul stabiliri si evaluarii pagubei, paratul a recunoscut ca a efectuat manevra de descarcare a remorcii din proprie initiativa, iar numitul Pallai B___, angajat al reclamantei a precizat ca l-a atentionat pe parat asupra faptului ca efectueaza corect manevra de descarcare .

In urma acestei activitati, paratul a creat reclamantei un prejudiciu in suma de 5146,90 lei care reiese din facturile fiscale nr. xxxxxxxx/2015, nr. 411/2015 si nr. xxxxxxxx/2015 care au fost platite de catre reclamanta cu ordinul de plata nr.508/2015.

Prejudiciul a fost constatat de catre parti prin procesul verbal incheiat la data de 13.02.2015, care a fost semnat si de catre parat.

Instanta a retinut ca in cazul de fata exista o paguba materiala in sensul ca a fost distrusa marfa care urma sa fie descarcata de pe remorca, rasturnata in timpul manevrei de descarcare, aceasta paguba se datoreaza vinovatiei paratului care nu a respectat unghiurile de inclinatie si atentionarile unui alt coleg si este in legatura cu activitatea de stivuitorist care rezulta din contractul individual de munca .

Impotriva acestei sentinte a declarat apel paratul B__ A__ solicitand schimbarea in totalitate a hotararii.

In motivarea apelului, apelantul a aratat ca din motive obiective nu a putut sa se apere in fata instantei de fond, insa in prezent, solicita administrarea probelor (respectiv interogatoriu, proba cu martori si expertiza), care considera ca ar putea face lumina in acest caz.

Paratul a aratat ca nu s-a depus dovada unei note de constatare si evaluare a pagubei care sa-i fi fost comunicata, asa cum prevede art.270 alin.3 din Codul muncii, neexistand o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu.

Martorul propus chiar de catre d-1 Palai B____, a fost cel care 1-a obligat sa efectueze manevra. Asa se explica ca i s-a solicitat sa dea aceea declaratie pe proprie raspundere unde, in mod expres d-l Palai l-a obligat sa mentioneze ``Am efectuat aceasta manevra din proprie initiativa ``, intelegand acum de ce a dorit exonerarea lui de raspundere . Paguba nu a fost cea care s-a sustinut, intrucat numai putin s-a indoit ruda care nu a necesitat inlocuire, iar contravaloarea paletilor care s-au rupt a fost recuperata, platind suma de 402,2 lei.

Paratul a aratat ca nu poate fi invocata vinovatia lui, intrucat a solicitat, verbal, de nenumarate ori sa se creeze o zona normala, neteda, pentru a putea fi manevrat fara riscuri motostivuitorul, in conditii de siguranta. Acesta nu cunoaste daca exista o autorizatie ISCIR, intrucat din Extrasul PT-R11 2010 la art. 125 capitolul - responsabilitatile stivuitoristului in timpul lucrului - se prevede ca el avea obligatia sa nu efectueze porniri, franari si opriri bruste pentru a evita pericolul de rasturnare, ceea ce a respectat, insa la litera ``m`` se prevede ca este obligat sa circule pe trasee prestabilite cu stivuitorul. Apelantul a aratat ca a respectat si aceasta obligatie, insa traseele pe care a fost obligat in permanenta sa efectueze manevrele, nu erau pentru motostivuitor, terenul era inclinat cu gropi si nu se putea lucra in conditii normale si legale.

Manevra de intoarcere a fost comandata de catre persoana desemnata, cu dirijarea, domnul Palai B____, acesta fiindu-i seful direct, in teritoriu, neputand refuza efectuarea manevrei.

Sustine ca a fost atentionat de catre dl. Pallai de inclinarea motostivuitorului in momentul in care incarcatura era inclinata, acolo terenul fiind denivelat foarte tare, deci nu se considera vinovat, intrucat si in prezent exista aceeasi situatie pe acel teren .

Apelantul a aratat ca procesul verbal de constatare din data de 12.02.2015 este redactat de catre dl. Pallai, in calitate de gestionar si nesemnat de el, refuzand semnarea procesului tocmai ca era prevazuta sustinerea ca ar fi fost atentionat sa opreasca, insa a continuat manevra si dupa atentionare, ceea ce nu este adevarat.

A mai aratat ca nu s-a facut o cercetare disciplinara prealabila, nu a fost convocat in scris (lipsa dispozitiei de convocare), nu i-a fost comunicata ora, data si locul intrevederii pentru a se putea apara, apreciind ca paguba reflectata in facturi nu i se datoreaza, nerezultand din acestea intinderea prejudiciului.

Reclamanta L___ S.R.L a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului si mentinerea sentintei atacate, ca fiind temeinica si legala.(f.12-13)

Analizand actele si lucrarile dosarului, din perspectiva criticilor formulate in cererea de apel si a apararilor formulate prin intampinare, Curtea retine urmatoarele:

Din analiza prevederilor art. 254 alin. 1 din Codul muncii rezulta ca, pentru a fi antrenata raspunderea patrimoniala a salariatului este necesar sa fie indeplinite urmatoarele conditii de fond: calitatea de salariat la angajatorul pagubit a celui ce a produs paguba; fapta ilicita si personala a salariatului, savarsita in legatura cu munca sa; prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului; raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia (culpa) salariatului.

Aceste conditii trebuie analizate de instanta de judecata pentru a stabili in mod corect raspunderea salariatului, sarcina probei elementelor de mai sus revenind angajatorului, conform art. 272 din Codul muncii.

Curtea retine ca prima conditie privitoare la calitatea de salariat este indeplinita, intrucat intre parti au existat raporturi de munca asa cum rezulta din contractul individual de munca (f. 7 - 10, dosar prima instanta), paratul B____ A_____ fiind angajat in calitate stivuitorist incepand cu data de 5 august 2014.

Cu privire la cea de-a doua conditie, referitoare la existenta unei fapte ilicite a paratului, in legatura cu munca si cu atributiile pe care le avea de indeplinit, astfel cum sunt mentionate in fisele postului depusa in fata primei instante se constata ca in mod corect prima instanta a retinut ca este indeplinita si aceasta conditie.

Astfel, probele administrate in cauza au confirmat faptul ca in data de 12 februarie 2015, in timp ce descarca o remorca cu stivuitorul, paratul a efectuat o manevra defectuoasa, iar remorca s-a rasturnat, fiind avariata.

Aceasta imprejurare de fapt a fost recunoscuta de catre parat prin declaratia data si semnata de acesta in aceeasi zi, ocazie cu care acesta a precizat ca a efectuat manevra din proprie initiativa (f. 23 dosar prima instanta). Desi cu privire la aceasta ultima mentiune, paratul a sustinut prin cererea de apel ca ar fi fost obligat sa o scrie, acesta nu a dovedit vicierea consimtamantului sau la momentul redactarii declaratiei amintite.

In ceea ce priveste conditia existentei unui prejudiciu, Curtea retine ca si aceasta este indeplinita.

Astfel, prin facturile si documentele de plata depuse la dosarul primei instante (f. 13 - 21) s-a dovedit pe deplin faptul ca valoarea reparatiilor la remorca s-au ridicat la suma de 5.146,90 lei, iar ulterior au fost achitate de catre societatea reclamanta, prin cele doua ordine de plata emise la 3 martie 2015, si respectiv 8 aprilie 2015, astfel ca in acest mod s-a cauzat un prejudiciu direct in patrimoniul societatii.

In speta, rezulta in mod neechivoc si legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita a paratului, precum si culpa acestuia, intrucat prin manevrarea gresita de catre parat a stivuitorului s-a produs avarierea remorci, iar costurile cu reparatia au fost suportate de catre angajator

Contrar celor sustinute in apel, Curtea constata ca prejudiciul nu s-a produs ca urmare a rasturnarii motostivuitorului, ci a remorcii, or este evident ca in lipsa manevrelor executate de catre parat cu stivuitorul nu ar fi fost posibila inclinarea si rasturnarea remorcii.

Pe de alta parte sustinerile paratului cu privire la denivelari din curtea societatii nu au fost dovedita de catre reclamant pe parcursul solutionarii cauzei.

Sub acest aspect, Curtea constata ca desi reclamantul a solicitat administrarea probei cu martori, expertiza si interogatoriu, solicitarea acestuia are un caracter generic, acesta neindicand in concret numele si adresa martorilor, nici domeniul de specialitate al expertizei, dar nici nu a depus intrebarile pentru interogatoriului.

Referitor la nota de constatare si evaluare a pagubei, Curtea retine ca potrivit art. 254 alin. 3 din C.muncii, in situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.

In cauza reclamanta a intocmit Procesul-verbal de constare si evaluare a pagubelor nr. 141/13.03.2015 (f. 25 dosar prima instanta), care insa nu a fost comunicat paratului, neexistand o dovada in acest sens, insa, singura consecinta ce decurge din acest fapt este aceea ca recuperarea prejudiciului nu se poate realiza pe cale amiabila, astfel incat nu se poate sustine ca lipsa comunicarii ar constitui un motiv de exonerare de raspundere .

Lipsa unei cercetari disciplinara nu prezinta nici o relevanta, acesta deoarece atragerea raspunderii patrimoniale a salariatului nu este conditionata de aplicarea unei sanctiuni disciplinare in legatura cu fapta generatoare de prejudicii.

Retinand intrunirea cumulativa a acestor conditii care atrag raspunderea patrimoniala a salariatilor in temeiul prevederilor art. 254 din Codul muncii, Curtea apreciaza ca fiind justa solutia adoptata de catre prima instanta prin care s-a dispus obligarea paratului la repararea prejudiciului cauzat angajatorului.

Tinand seama de aceste considerente, Curtea apreciaza ca hotararea fondului este legala si temeinica, astfel ca o va mentine ca atare, urmand ca in temeiul dispozitiilor art. 480 alin. 1 C.proc.civ. sa respinga ca nefondat apelul declarat de parat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondat apelul declarat de paratul B____ A_____ avand CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat in comuna Lazuri, ___________________, jud. Satu M___, impotriva sentintei civile nr. 3386 din 02.11.2015 a Tribunalului Cluj pronuntata in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, pe care o mentine.

Definitiva.

Pronuntata in sedinta publica din 10.02.2016.