din anul 2007, atuul tau de DREPT!
5635 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Plata contravalorii tichetelor de masa catre salariati

Plata contravalorii tichetelor de masa catre salariati

  Publicat: 17 Mar 2017       3436 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Reclamantul B. G. este angajat al Spitalului Orasenesc, ,Sf. S.,, R., pe postul de asistent medical principal la C. Radiologie, asa cum rezulta din contractul individual de munca nr. 9B din 15.08.1992 si actele aditionale la acesta depuse la filele 105-112 din dosar.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Suma de bani provenita de la bugetul de stat,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Reprezinta suma activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei tari pentru cumpararea de bunuri si servicii si pentru achitarea datoriilor,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Reprezinta suma activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei tari pentru cumpararea de bunuri si servicii si pentru achitarea datoriilor,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Reprezinta suma activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei tari pentru cumpararea de bunuri si servicii si pentru achitarea datoriilor,
Bunuri materiale, activitati sau actiuni, proiecte, pe care o banca accepta sa le crediteze
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Reprezinta suma activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei tari pentru cumpararea de bunuri si servicii si pentru achitarea datoriilor,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Rezultat al masurilor de protectie a muncii si al acelor masuri care urmaresc asigurarea confortului fizic, psihic si social al omului in procesul muncii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Substante rezultate �n urma unor procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile.
Substante rezultate �n urma unor procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Substante rezultate �n urma unor procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Serviciul de amator - serviciu de radiocomunicatii avand ca scop
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Prin cererea ce face obiectul prezentei cauze reclamantul a investit instanta cu solutionarea urmatoarelor capete de cerere: plata contravalorii tichetelor de masa, incepand cu luna decembrie 2014 si pana in prezent, conform contractului colectiv de munca; plata orelor suplimentare efectuate in perioada iunie 2012-mai 2015; plata contravalorii alimentatiei de protectie prevazuta in anexele contractului colectiv de munca, pentru perioada iunie 2012-mai 2015; plata contravalorii echipamentului de protectie si a materialelor igienico-sanitare prevazute in anexele contractului colectiv de munca, pentru perioada iunie 2012-mai 2015.


Potrivit prevederilor art. 40 pct. 2 lit. c din Codul muncii republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, angajatorul are obligatia de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca .


La nivelul unitatii parate, drepturile solicitate de reclamant pe perioada mentionata au fost reglementate prin contractele colective de munca aplicabile, respectiv: contractul colectiv de munca inregistrat la I. T. M. Gorj sub nr. 109/11.03.2012(adresa nr. 7767/24. 02. 2012 emisa de I. T. M. Gorj - fila 200 din dosar), prelungit prin actul aditional inregistrat la I. T. M. Gorj sub nr. 109/06.12.2012(adresa nr. xxxxx/07.12.2012 emisa de I. T. M. Gorj-fila 208), valabil de la data de 11.03.2012 si pana la data de 31.12.2013; contractul colectiv de munca pe anul 2014, inregistrat la I. T. M. Gorj sub nr. 291/06. 01. 2014(fila 223), valabil 1 an de la data inregistrarii; contractul colectiv de munca pe anul 2015, inregistrat la I. T. M. Gorj sub nr. 386/26. 01. 2015(adresa nr. 1769/26. 01. 2015 emisa de I. T. M. Gorj-fila 221), cu valabilitate 1 an de la data inregistrarii.


In ceea ce priveste tichetele de masa, instanta a retinut ca dreptul salariatilor la acordarea de tichete de masa a fost recunoscut prin Legea nr. 142/1998, care la art. 1 prevede ca:


,,(1) Salariatii din cadrul societatilor comerciale, regiilor autonome si din sectorul bugetar, precum si din cadrul unitatilor cooperatiste si al celorlalte persoane juridice sau fizice care incadreaza personal prin incheierea unui contract individual de munca, denumite in continuare angajator, pot primi o alocatie individuala de hrana, acordata sub forma tichetelor de masa, suportata integral pe costuri de angajator .


(2) Tichetele de masa se acorda in limita prevederilor bugetului de stat sau, dupa caz, ale bugetelor locale, pentru unitatile din sectorul bugetar, si in limita bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori``.


Reclamantul a solicitat acordarea contravalorii tichetelor de masa incepand cu luna decembrie 2014 si pana in prezent.


In contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate pe anul 2015, la art. 136 se prevede ca:, ,Angajatorul este obligat sa acorde tichete de masa potrivit Legii nr. 142/1998, in conformitate cu prevederile legale prevazute pentru unitatile finantate de la bugetul de stat si de la bugetul asigurarilor sociale de stat,, obligatie asumata in mod evident conditionat de cuprinderea in buget a sumelor cu aceasta destinatie.


Pentru anul 2015, in bugetul de venituri si cheltuieli al unitatii parate, la rubrica, ,tichete de masa,, s-au prevazut sumele de: 6,5 mii lei - trimestrul I, 66 mii lei - trimestrul II, 60 mii lei - trimestrul III si 67,5 mii lei - trimestrul IV(fila 170), fiind prevazute asadar sumele necesare acordarii tichetelor de masa si pentru perioada ulterioara lunii martie 2015.


Cu toate acestea paratul nu si-a indeplinit obligatia impusa prin contractul colectiv de munca in sensul ca nu a procedat la acordarea tichetelor de masa .


In aceste conditii, prevederile art. 184 din contractul colectiv de munca pe 2015, conform carora:, ,Toate cheltuielile prevazute de acest contract se fac in limita posibilitatilor financiare ale unitatii prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli,, nu reprezinta un impediment in acordarea tichetelor de masa, astfel cum sustine paratul, ci, dimpotriva, confirma dreptul reclamantului la acordarea acestora.


Nu poate fi primita nici sustinerea paratului in sensul ca, raportat la Decizia nr. 14/18. 02. 2008 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursului in interesul legii, cu privire la dreptul personalului auxiliar de specialitate din justitie si al functionarilor publici de a beneficia de alocatia de hrana sub forma tichetelor de masa, acordarea tichetelor de masa nu reprezinta o obligatie a angajatorului, ci o posibilitate conditionata in mod exclusiv de bugetele de venituri si cheltuieli si de resursele financiare.


S-a retinut astfel ca prin Decizia nr. 14/18. 02. 2008, Inalta Curte a stabilit ca tichetele de masa, ,nu reprezinta un drept, ci o vocatie ce se poate realiza doar in conditiile in care angajatorul are prevazute in buget sume cu aceasta destinatie si acordarea lor a fost negociata prin contractele colective de munca . ``


Or, in cazul de fata s-a constatat ca fiind indeplinite aceste conditii: angajatorul a prevazut in buget sume cu destinatia tichete de masa, iar prin contractul colectiv de munca angajatorul si-a asumat obligatia de a acorda tichete de masa .


Paratul a sustinut de asemenea imposibilitatea acordarii contravalorii tichetelor de masa pe motiv ca prevederile art. 6 alin. 5 din Legea nr. 142/1998 interzic compensarea in bani a tichetelor de masa, sustinere care de asemenea nu poate fi impartasita de instanta.


Conform art. 6 alin. 5 din Legea nr. 142/1998 prevede ca, ,In cazul in care suma corespunzatoare produselor alimentare solicitate de salariat este mai mica decat valoarea nominala a tichetelor de masa pe suport hartie, utilizarea acestora este considerata integrala. Se interzice acordarea unui rest de bani la tichetul de masa pe suport hartie``, deci nu vizeaza situatia de fata.


In alta ordine de idei, in raport de prevederile art. 5 din legea nr. 142/1998 tichetele de masa se distribuie de catre angajator lunar, in ultima decada a fiecarei luni pentru luna urmatoare, corespunzator numarului de zile lucratoare din luna pentru care se face distribuirea.


Avand in vedere ca paratul nu si-a indeplinit obligatia constand in acordarea tichetelor de masa pe suport de hartie, in conditiile prevederilor legale mai sus mentionate, se impune plata contravalorii acestora data fiind neexecutarea obligatiei contractuale de a achita alocatia de hrana, ce determina raspunderea debitorului, raspundere ce se poate stabili in limitele contravalorii tichetelor de masa .


Instanta a retinut insa ca pe parcursul judecatii, reclamantului i s-au acordat tichetele de masa pentru perioada decembrie 2014 - martie 2015, dupa cum rezulta din tabelele lunare cu salariatii ce au beneficiat de tichete de masa in aceasta perioada, semnate de reclamant (filele 248-262 din dosar), astfel ca cererea reclamantei cu privire la aceste pretentii a ramas fara obiect .


In consecinta, a fost obligat paratul sa plateasca reclamantului contravaloarea tichetelor de masa cuvenite pentru perioada aprilie 2015 - septembrie 2015, avand in vedere ca s-a solicitat contravaloarea tichetelor de masa din decembrie 2014 si pana in prezent, insa, in raport cu data pronuntarii instantei, luna septembrie este ultima luna pentru care este scadenta obligatia de acordare a tichetelor de masa .


Cat priveste plata orelor suplimentare efectuate in perioada iunie 2012-mai 2015, s-a retinut netemeinicia acestui capat de cerere, pentru urmatoarele considerente:


Timpul de munca este definit de art. 111 din Codul muncii ca fiind perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile de serviciu si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau legislatiei in vigoare.


Potrivit art. 112 din Codul muncii, pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.


Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara(art. 120 din Codul muncii).


In baza art. 121 din Codul muncii, la solicitarea angajatorului, salariatii pot efectua munca suplimentara, cu respectarea prevederilor art. 114 si 115 din Codul muncii.


Conform art. 122 alin. 1 din Codul muncii, munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia, in caz contrar munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia( art. 123 alin. 1 din Codul muncii).


Asa cum rezulta din adresa nr. 4005/22.09.2015 emisa de parat, in perioada iunie 2012 - mai 2015 reclamantul nu a efectuat ore suplimentare si prin urmare nici nu poate fi indreptatit la plata acestora.


Mai mult, instanta a retinut ca reclamantul face parte din personalul bugetar, pentru care legiuitorul a interzis plata orelor suplimentare in perioada 2012 - 2015, prin actele normative anuale privind salarizarea personalului bugetar si oricum paratul nu poate fi obligat la plata unor drepturi salariale pentru o munca ce nu a fost prestata de reclamant.


Referitor la capetele de cerere privind contravaloarea alimentatiei de protectie, a materialelor igienico-sanitare si echipamentului de protectie pentru perioada iunie 2012-mai 2015, s-a retinut ca:


Potrivit art. 13 lit. r din Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca:


,,In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii: r) sa asigure echipamente individuale de protectie;,,


La art. 14 din aceeasi lege se prevede ca:


,,Alimentatia de protectie se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori persoanelor care lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru si se stabileste prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca,,.


Conform art. 15 din Legea nr. 319/2006:


,,(1) Materialele igienico-sanitare se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori.


(2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca,,.


Cu privire la alimentatia de protectie, in anexa 4 pct. B din contractele colective de munca din perioada 2012-2014, respectiv anexa 3 pct. B din contractul colectiv de munca incheiat la nivelul unitatii parate pe 2015 s-a stabilit ca:


,,Alimentatia de protectie se acorda in mod obligatoriu, conform Legii nr. 319/2006, la:


Laboratoarele de analize medicale si de cercetare in toate specialitatile: 1/2 1. lapte/ zi/persoana;


Laboratoarele de anatomie patologica, morgi, prosecturi, laboratoare de medicina legala, de citologie, de radiologie: 1/2 l. lapte/zi/persoana.


Statii de sterilizare:1/2 l. apa minerala/zi/persoana;


Deratizare, dezinsectie, dezinfectie: 1/2 l. apa minerala/zi/persoana.


Personal de intretinere si reparare instalatii sanitare, vidanjare: 1/2 l. apa minerala/zi/persoana.


Lucratori de curatenie, colectare material infectios, rampa de gunoi, deseuri medicale: 1/2 l. apa minerala/zi/persoana.


Statie de neutralizare deseuri medicale: 1/2 l. apa minerala/zi/persoana;


Statie de clorinare: 1/2 l. apa minerala/zi/persoana.


Laboratorul de analize fizico-chimice: 1/2 l. apa minerala/zi/persoana.


Magazie centrala de materiale: 1/2 l. apa minerala/zi/persoana.


Centrala termica: 1 l. apa minerala/zi/persoana".


Referitor la materialele igienico-sanitare, in anexa 7 la contractele colective de munca din perioada 2012-2014, respectiv anexa 6 din contractul colectiv de munca incheiat la nivelul unitatii parate pe 2015 s-au prevazut categoriile de materiale igienico-sanitare ce se acorda personalului unitatii, dupa cum urmeaza:


a) materiale igienico-sanitare ce se acorda intregului personal: sapun - l/luna/persoana, hartie igienica - 1/luna/persoana, perii de unghii - 1/an/persoana;


b) substante dezinfectante de uz personal urmatorului personal (instalator sanitar; spalatoreasa; personalului de la statia de neutralizare deseuri medicale; personalului de la rampa de gunoi; personalului de curatenie.


Prin aceleasi anexe la contractelor colective de munca s-a stabilit in ce consta echipamentul de protectie, si anume:, ,incaltaminte - 4/an, pantaloni - 5/an, fuste - 5/an, bluze - 5/an, halate de molton - sistem pavilionar, halate doc - 2/an, salopete doc - 2/an, pelerine de ploaie - l/an, cizme electroizolante - l/an, manusi electroizolante - l/ani, calote - 3/an, manusi si masti - dupa necesitati, sorturi - dupa necesitati, cizme de cauciuc, casca de protectie - dupa necesitati, ochelari de protectie - dupa necesitati si centura de siguranta - dupa necesitati,,.


Potrivit art. 253 alin. 1 din Codul muncii, angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul .


Raportat la aceste prevederi legale, raspunderea patrimoniala a angajatorului se poate angaja asadar in situatia in care s-a produs un prejudiciu salariatului prin neacordarea alimentatiei de protectie, echipamentului de protectie si a materialelor igienico-sanitare, prejudiciu ce trebuie insa dovedit de salariat, atat in ceea ce priveste existenta, cat si intinderea sa.


Asigurarea salariatilor cu alimentatie de protectie, echipament de protectie si materiale igienico-sanitare reprezinta o obligatie in natura a angajatorului, iar neindeplinirea acestei obligatii nu poate atrage de plano obligatia angajatorului de acordare a contravalorii alimentatiei de protectie, echipamentului si materialelor igienico-sanitare.


In speta insa, reclamantul nu a dovedit existenta unui prejudiciu, nefacand dovada ca a achizitionat din venituri proprii alimentatie de protectie, echipament de protectie si materiale igienico-sanitare.


Intr-adevar in litigiile de munca regula este aceea ca sarcina probei revine angajatorului, insa aceasta obligatie nu trebuie absolutizata si prin urmare in situatia in care angajatul pretinde un drept in temeiul raspunderii patrimoniale, acesta la randul lui trebuie sa faca dovada indeplinirii cumulative a conditiilor pentru antrenarea unei astfel de raspunderi.


Fata de considerentele de fapt si de drept mai sus expuse, s-a admis in parte cererea, s-a obligat paratul sa plateasca reclamantei contravaloarea tichetelor de masa aferente perioadei aprilie 2015 - septembrie 2015, s-au respins capetele de cerere privind orele suplimentare, contravaloarea alimentelor de protectie, a materialelor igienico-sanitare, a echipamentului de protectie, precum si pretentiile privind contravaloarea tichetelor de masa pentru perioada decembrie 2014 - martie 2015.


Impotriva sentintei a declarat apel paratul S. Orasenesc``Sf. S. `` R., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.


La termenul de judecata din 29. 06. 2016 apelantul parata S. Orasenesc "Sfantul S. `` R., a depus o cerere cu nr. de inregistrare xxxxx/13. 06. 2016 prin care face precizarea ca renunta la judecata apelului, intrucat a executat integral obligatia din sentinta civila pronuntata de Tribunalul Gorj - Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, din acest dosar.


Avand in vedere dispozitiile art. 406 alin. (1) Cod pr. civila, in conformitate cu care reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, in tot sau in parte, fie verbal in sedinta de judecata, fie prin cerere scrisa, si fata de prevederile alin. (5) al textului, urmeaza ca instanta sa ia act de renuntarea apelantului parat la judecata apelului.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E:


Ia act de renuntarea la judecata apelului declarat de paratul S. Orasenesc ``Sf. S. `` R., cu sediul in R.,, impotriva sentintei nr. 4244 din 23 octombrie 2015 pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu reclamantul B. G., CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul procesual ales in Tg-J.,, judetul Gorj, la C. . Av. P. G. .


Decizie definitiva.


Pronuntata in sedinta publica de la 29 Iunie 2016.




Pronuntata de: Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila, Decizia nr. 3418 din 29.06.2016


Citeşte mai multe despre:    plata contravalorii tichetelor de masa    sarcina probei    raspundere patrimoniala    executarea obligatiei de catre angajator
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Anulare act administrativ fiscal. Caracter deductibil cheltuieli. Sarcina probei. Prescriptia dreptului de a stabili creante fiscale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia civila nr. 241/23.03.2020

Timpul de lucru; munca suplimentara; sarcina probei privind timpul de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 355/15.09.2020

Domeniul drepturilor nepatrimoniale recunoscute persoanelor juridice este restrans la acele drepturi subiective pe care persoana juridica le poate avea potrivit legii
Pronuntaţă de: Tribunalul Galati - Sentinta civila nr. 1399 din data de 10 Decembrie 2019

Instanta de judecata nu analizeaza oportunitatea deciziei de restructurare interna a angajatorului. Controlul de legalitate al masurii concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 923 din data de 23 noiembrie 2020

Actiune in constatarea grupei de munca. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Tribunalul BUZAU - Sentinta civila nr. 254/22.02.2019

Dovedirea faptei ce reprezinta abatere disciplinara. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1343/07.03.2019

Toate elementele esentiale apte a da nastere raportului juridic obligational intre partile cauzei trebuie dovedite de angajator. Sarcina probei in conflictele de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3028 din data de 05 Iunie 2019

Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3376 din data de 24 Iunie 2019

Daunele morale in litigiile de munca. Salariatul trebuie sa faca dovada unor consecinte negative pe plan social si psihic, argumentarea acestora nefiind suficienta.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 255/2014 din 07.03.2014

Sarcina probei in litigiile de munca. Salariatului caruia i se imputa un fapt negativ ii revine sarcina probei faptului pozitiv contrar
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 996/2013 din 18.09.2013



Articole Juridice

Cand si cum se acorda daune morale in litigiile de munca?
Sursa: MCP avocati

Incetarea contractului de munca in perioada de proba. Este necesar ca angajatorul sa isi motiveze decizia?
Sursa: MCP avocati

Perioada de proba si abuzul de drept in relatiile de munca. Sarcina probei
Sursa: MCP avocati

Sarcina probei in litigiile de munca. Reguli si exceptii
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea concurentei: raportarea amenzii la cifra de afaceri realizata in anul anterior � pedeapsa justa sau grava inechitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Initiativa cetateneasca europeana. Situatia regiunilor cu minoritate nationala
Sursa: EuroAvocatura.ro