din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1933 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Drepturi salariale neacordate. Actualizare cu dobanda legala si rata inflatiei

Drepturi salariale neacordate. Actualizare cu dobanda legala si rata inflatiei

  Publicat: 22 Feb 2017       16341 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instantei la data de 11. 01. 2016, sub nr. XXXXXXXXXXX reclamantul N. G. a chemat in judecata pe parata SRL, solicitand ca prin hotarare judecatoreasca sa fie obligata la plata urmatoarelor drepturi banesti:

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ca adaosuri la salariul de baza sunt considerate:
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ordonanta de Guvern nr.124/2000 pentru �completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator�, instituie pentru persoanele care produc, distribuie, comercializeaza sau inchiriaza programe pentru calculator pe teritoriul Romaniei, obligatia sa comunice Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, urmatoarele:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

- c/val. sporului de noapte de 25% calculat la salariul datorat, aferent perioadei 19.10.xxxxxxxxxxxxxxx16, conform dispozitiilor art. 126 lit. b) Codului Muncii raportat la pct. J alin. a2 din CIM;


- c/val. orelor suplimentare prestate peste durata legala a programului de lucru, contravaloarea timpului de lucru desfasurat in zilele libere si sarbatori legale pentru perioada 19.10.xxxxxxxxxxxxxxx16 si plata sporului de 75% din salariul de baza aferent orelor suplimentare prestate peste durata normala a programului de lucru potrivit art. 123 alin. 2 Codul muncii si de 100% pentru zilele de sambata, duminica si sarbatori legale pentru care nu s-a acordat repausul saptamanal potrivit art. 142 alin. 2 Codul muncii prin raportare la art. 141 si art. 142 alin. 1 Codul muncii;


- actualizarea cu indicele de inflatie a tuturor drepturi banesti cuvenite si neincasate si dobanda legala, in raport de data scadentei fiecarui drept restant pana la data platii efective;


- obligarea paratei la plata contributiilor aferente drepturilor salariale neplatite catre Casa Judeteana de Pensii M., in temeiul art. 40 Codul muncii.


De asemenea, s-a solicitat obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .


In fapt, reclamantul a aratat ca a fost angajatul paratei in baza contractului individual de munca inregistrat sub nr. 371/17.10.2014, in calitatea de agent de securitate, desfasurand activitate de paza la obiectivele stabilite de angajator, conform planificarilor intocmite de acesta, unde a lucrat cel putin 70 ore lunar peste programul normal de lucru, precum si in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale, fara a beneficia de timp liber corespunzator si fara a fi remunerat potrivit legii.


A motivat ca, acordarea de zile libere nici nu ar fi fost posibila intrucat parata nu are decat 3 agenti pe un post obiectiv de paza, personalul fiind insuficient, angajatii fiind supusi unei epuizari fizice si psihice in mod constant lucrand in regim epuizant de 12 ore zi cu 12 ore libere urmate de alte 12 ore de zi cu 12 ore libere dupa care 12 ore de noapte cu 12 ore libere urmate de 12 ore de noapte cu alte 12 ore libere si dupa aceasta ultima tura de 12 ore de noapte avea 48 de ore libere, inceperea activitatii pentru tura de zi era de la ora 7,00 dimineata pana la a ora 19,00 iar in tura de noapte de la ora 19,00 pana la ora 7,00 a zilei urmatoare, cumuland in medie 250 ore fiecare luna.


A aratat ca in perioada 19.10.xxxxxxxxxxxxxxx16 a efectuat 8 ore de noapte in fiecare tura de noapte, lucrand in medie cel putin trei nopti pe saptamana si ar fi trebuit sa beneficieze de sporul de noapte de 25% prevazut de art. 126 lit. b) Codului Muncii raportat la pct. J alin. a2 din CIM, insa parata nu i-a acordat acest drept .


A precizat ca, a desfasurat activitate la un post fix, respectiv in cadrul Obiectivului de paza "Complex Comercial F. S., si, in timpul cat a prestat activitate pentru parata, a depasit cu mult durata normala a timpului de lucru.


Potrivit pct. H alin. 1 din CIM, timpul de lucru era de 40 ore/sapt., insa a prestat multe ore suplimentare peste durata normala a timpului de lucru si, intrucat nu a primit timp liber corespunzator, parata ii datoreaza sporul de 75% pentru plata orelor suplimentare peste durata normala a timpului de lucru, care, potrivit art. 123 alin. 2 Codul muncii, "nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza".


A mai aratat ca, pentru munca desfasurata in zilele libere de sambata, duminica si sarbatori legale in perioada 19.10.xxxxxxxxxxxxxxx16, trebuia sa primeasca sporul de 100% din salariul de baza, potrivit art. 142 alin. 2 codul muncii prin raportare la art. 141 si art. 142 alin. 1 Codul muncii, avand in vedere ca parata se considera o unitate cu foc continuu(activitatea nu poate fi intrerupta intrucat asigura paza obiectivelor contractate 24/24), clauza inserata la pct. J alin. al din CIM prin care se stabileste un spor de 1% din valoarea salariului de baza nu poate fi aplicata intrucat este nula absolut fiind stabilita prin incalcarea art. 38 din Codul Muncii.


Procedand astfel, parata a nesocotit si prevederile art. 160 din codul muncii, conform caruia "Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri . " Totodata, a aratat ca prin atitudinea sa parata i-a produs un prejudiciu material constand in contravaloarea drepturilor salariale neacordate, fapt pentru care este obligata sa il despagubeasca pentru prejudiciul material suferit din culpa sa, conform dispozitiilor art. 253 din Codul muncii, dar si conform dispozitiilor art. 1489 alin. 2 Cod civil si art. 1531-1535 Cod civil cu privire la dobanda legala, in acest sens pronuntandu-se recent si ICCJ - sectia a II-a civila prin decizia 4426/2013/11 decembrie 2013 pronuntata in dosarul nr. xxxxx/3/2011 .


Dobanda legala reprezinta castigul, folosul, beneficiul realizabil de creditor prin reinvestirea sumelor ce i se cuvin fara sa fie nevoit sa faca dovada prejudiciului, existenta acestuia fiind prezumata, iar procentul este stabilit de legiuitor prin OG 9/2000 si ulterior prin OG m\ 13/2011.


In drept, isi intemeiaza actiunea pe dispozitiile art. 38, art. 159-161, art. 166 alin. 4, art. 170-171, art. 253, art. 266-269 Codul muncii, art. 18, alin. 2, Ut. a, teza finala din Legea nr. 76/2002, Codul Fiscal.


In sustinerea actiunii reclamantul a depus la dosar in copie urmatoarele acte: contractul individual de munca nr. 371/2014, acord privind efectuarea orelor suplimentare, act aditional nr. 1 la CIM nr. 371/2014, carte de identitate, imputernicirea avocatiala.


Parata SRL cu respectarea termenului prevazut de art. 201 C. procedura civ. a formulat si depus intampinare prin care solicita comunicarea actelor de procedura la cabinet avocat B. M. G. cu sediul in B., . 43,, cladirea proiect, si totodata a aratat ca este de acord sa-i achite reclamantului sumele solicitate esalonat, avand in vedere ca firma este intr-o situatie financiara dificila.


A mai solicitat sa se faca aplicarea dispozitiilor art. 454 Noul Cod de Procedura Civila in sensul de a nu fi obligati la plata cheltuielilor de judecata .


Reclamantul a formulat raspuns la intampinare prin care a solicitat respingerea sustinerilor paratei, aratand ca recunoasterea facuta de intimata nu este de natura sa confere o solutionare pe fond a cauzei intrucat drepturile salariale pretinse nu sunt cuantificate, iar obligatia calcularii si platii acestor drepturi revine in exclusivitate paratei, insa aceasta nu a mentionat care este cuantumul sumei reprezentand totalitatea petitelor mai putin actualizarea si dobanda legala .


La data de 04.03.2016, instanta a dispus emiterea unei adrese catre parata pentru a indica cuantumul sumei reprezentand totalitatea petitelor din cererea de chemare in judecata, fara actualizarea cu indice de inflatie si dobanda legala, respectiv suma sa fie defalcata pentru fiecare petit in parte, relatii inaintate cu adresa din data de 08. 04. 2016.


La termenul din data de 25.03.2016, aparatorul reclamantului a depus la dosarul cauzei copie procese verbale de predare /primire a postului de paza si planificarea serviciului si a solicitat incuviintarea efectuarii in cauza a probei cu expertiza contabila, iar prin incheierea de la acelasi termen instanta a incuviintat proba cu expertiza contabila, desemnand expert contabil in cauza pe Darpes N. si a stabilit urmatoarele obiective:


- sa se calculeze c/val. sporului de noapte de 25%, calculat la salariul datorat, aferent perioadei 19.10.xxxxxxxxxxxxx16, conform disp. art. 126 lit. b) C. M. raportat la pct. j alin. a2 din CIM;


- sa se calculeze c/val. orelor suplimentare prestate peste durata legala a programului de lucru, c/val timpului de lucru desfasurat in zilele libere si sarbatori legale pentru perioada 19.10.xxxxxxxxxxxxx16 si plata sporului de 75% din salariul de baza aferent orelor suplimentare prestate peste durata normala a programului de lucru potrivit art. 123 alin. 2 C. M. si de 100% pentru zilele de sambata, duminica si sarbatori legale pentru care nu s-a acordat repausul saptamanal potrivit art. 142 alin. 2 C. M., prin raportare la art. 141 si art. 142 alin. 1 C. M;


- sumele rezultate vor fi actualizate cu indicele de inflatie si dobanda legala, in raport de data scadentei fiecarui drept restant pana la data platii efective.


Expertiza contabila a fost depusa la dosar cu respectarea termenului prevazut de art. 336 C. procedura civ., expertiza la care partile nu au inteles sa formuleze obiectiuni.


La termenul din data de 20. 05. 2016, fata de concluziile raportului de expertiza si cuprinsul anexelor la raport, instanta a dispus emiterea unei adrese catre expert solicitand lamuriri cu privire la modul de calcul al sporului pentru zilele de repaus saptamanal, sporului pentru orele suplimentare peste programul normal de lucru si a sporului pentru munca presata in zilele de sarbatori legale, sa prezinte defalcat sumele nete si actualizate pentru fiecare spor in parte .


Expertul a raspuns prin suplimentul de expertiza depus la dosar.


Parata SRL a depus note scrise prin care arata ca i-a achitat reclamantului suma de 4000 lei cu titlu de drepturi salariale restante, la care a anexat ordinul de plata ( fila 137 dosar).


Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata si retine urmatoarele:


Reclamantul N. G. a chemat in judecata pe parata SRL, al carei salariat a fost conform Contractului Individual de Munca inregistrat sub nr. 371/17.10.2014, avand functia de agent de paza, solicitand obligarea acestuia la plata sporului de noapte pentru orele lucrate pe timpul noptii a orelor suplimentare lucrate peste programul normal de lucru, zile libere si sarbatori legale pe perioada 19.10.xxxxxxxxxxxxx16, precum si actualizarea cu indicele de inflatie a sumelor rezultate si dobanda legala.


De asemenea, a mai solicitat obligarea paratei la plata contributiilor aferente drepturilor banesti cuvenite si neachitate, cu cheltuieli de judecata .


Desi parata a recunoscut ca datoreaza reclamantului drepturile banesti pretinse de acesta, iar instanta i-a solicitat sa inainteze cuantumul sumei datorate, precum si modul de calcul al acesteia, parata nu s-a conformat, desi aceasta obligatie ii revenea, potrivit dispozitiilor art. 271 Codul Muncii.


Astfel, in vederea verificarii sustinerilor reclamantului si a cuantificarii orelor suplimentare solicitate instanta a dispus efectuarea in cauza a unei expertize in specialitatea contabilitate, ce a fost depusa la dosarul cauzei si impotriva careia parata nu a formulat obiectiuni.


La solicitarea instantei, expertul contabil a depus la dosar lamuriri cu privire la modul de calcul al sumelor rezultate din raportul de expertiza.


Potrivit art. 122-123 Codul Muncii, munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia, iar in cazul in care compensarea nu este posibila, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia, ce nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza .


De asemenea, potrivit art. 125-126 Codul Muncii, munca prestata intre orele 22. 00-6. 00 este considerata munca de noapte, iar salariatul care o presteaza beneficiaza de un spor de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de munca .


In ceea ce priveste munca prestata in zilele de repaus saptamanal si zilele de sarbatori legale, se retine ca si aceasta este reglementata de Codul Muncii, prin dispozitiile art. 137 si 142 Codul Muncii, iar potrivit acestor dispozitii, salariatii care presteaza astfel de munca beneficiaza de un spor la salariu stabilit prin CCM sau CIM ( in cazul orelor prestate in repaus saptamanal) si de un spor ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de munca ( in cazul orelor suplimentare prestate in zilele de sarbatori legale).


Din raportul de expertiza si suplimentul la acesta, care a avut la baza procesele-verbale de predare/primire a serviciului, planificarile de serviciu, state de plata privind plata drepturilor salariale, ce au vizat perioada 19.10.xxxxxxxxxxxxx16 a rezultat fara echivoc ca reclamantul a prestat ore suplimentare: peste programul normal de lucru-708 ore, in zilele de repaus saptamanal - 304 ore, in zilele de sarbatori legale - 36 ore, precum si ore de noapte - 1096 ore, ce nu au fost platite sau compensate cu timp liber .


Cuantumul total al acestor ore suplimentare, la care s-a aplicat indicele de inflatie si dobanda legala, calculat de expert conform dispozitiilor legale mentionate mai sus este in suma de 10. 250 lei, nefiind contestate de parata.


Din acest cuantum, instanta va deduce suma de 4000 lei (recunoscuta de reclamant ca fiind achitata de parata), ramanand un rest de plata de 6250 lei (incluzand indicele de inflatie plus dobanda legala)


Instanta va acorda si indicele de inflatie si dobanda legala, din urmatoarele considerente:


Potrivit art. 166, alin. 4 Codul Muncii intarzierea nejustificata a platii salariului (care cuprinde salariul de baza, indemnizatii, sporuri precum si alte adaosuri) sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.


In acest sens se impune atat actualizarea cu indicele de inflatie a sumei datorate, operatiune care presupune pastrarea valorii reale a obligatiei cat si plata dobanzii care reprezinta lipsa de folosinta pentru bunul respectiv.


Acordarea dobanzii nu exclude actualizarea debitului deoarece acestea au termeni si reglementari diferite.


Prin acordarea dobanzii se urmareste sanctionarea debitorului pentru executarea cu intarziere a obligatiei ce ii incumba pe cand actualizarea debitului presupune acoperirea unui prejudiciu cauzat de fluctuatiile monetare in intervalul scurs de la scadenta si pana la data platii efective.


In consecinta, fata de cele ce preced, instanta va admite in parte actiunea si va obliga parata sa plateasca reclamantului suma neta si actualizata la care s-a adaugat si dobanda legala, in cuantum de 6250 lei, suma ce va fi reactualizata cu indicele de inflatie si dobanda legala la data punerii in executare a hotararii.


In ceea ce priveste petitul referitor la plata contributiilor catre stat, instanta il va respinge ca neintemeiat.


Astfel, chiar daca art. 40 alin. 2 lit. f Codul muncii prevede obligatia angajatorului sa plateasca toate contributiile aflate in sarcina sa, precum si sa retina si sa vireze contributiile datorate de salariati, in conditiile legii, aceasta obligatie incumba angajatorului pentru drepturile salariale cuvenite si acordate in baza contractului individual de munca aflat in derulare, ori drepturile ce fac obiectul cauzei deduse judecatii sunt drepturi de natura salariala neacordate de angajator .


Pe de alta parte, obligatia de plata a contributiilor catre stat este o obligatie ce incumba societatii la momentul efectuarii platii acestor diferente, diferente ce au fost stabilite prin hotararea judecatoreasca de fata neputandu-se retine la acest moment existenta culpei angajatorului in neindeplinirea acestei obligatii .


Cu privire la solicitarea paratei de a esalona plata drepturilor salariale stabilite prin prezenta hotarare, instanta o va respinge deoarece, pe de o parte, potrivit art. 166 Codul Muncii, salariul se plateste in bani, cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in CCM aplicabil sau regulamentul intern, dupa caz, iar pe de alta parte, aceasta modalitate de plata stabilita de parata, nu este prevazuta de Codul Muncii.


Vazand si prevederile art. 453 alin. 1 C. pr. civ. instanta va obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 1500 lei cheltuieli de judecata reprezentand onorariu expert si onorariu avocat.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Admite in parte actiunea formulata de reclamantul N. G., avand CNP:xxxxxxxxxxxxx, domiciliat in mun. Drobeta T. S., . 10,, , cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedura la cabinet avocat N. I. C. din Drobeta T. S., . 14,, judetul M. in contradictoriu cu parata SRL cu sediul in Bucuresti, . 1B,, , sector 6, cod unic de inregistrare xxxxxxxx, inregistrata la registrul comertului sub nr. J/40/xxxxx/2010, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la cabinet avocat B. M. G., cu sediul in B., . 43,, judetul B. .


Obliga parata sa plateasca reclamantului suma neta actualizata si cu dobanda legala de 6250 lei reprezentand diferenta drepturi salariale cuvenite si neacordate pentru perioada 19.10.xxxxxxxxxxxxx16, suma ce va fi actualizata cu indicele de inflatie si cu dobanda legala la momentul platii efective.


Respinge petitul privind plata contributiilor catre bugetul de stat .


Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 1500 lei cheltuieli de judecata .


Cu apel.




Pronuntata de: Tribunalul Mehedinti, Sectia Conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 454 din data de 24.06.2016


Citeşte mai multe despre:    drepturi salariale    repararea prejudiciului    contravaloare ore suplimentare    sarbatori legale    ture de noapte    indice de inflatie    dobanda legala
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Restituirea sumelor incasate de salariat ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Achitare in procesul penal. Dreptul la plata tuturor drepturile salariale aferente perioadei de suspendare a contractului de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova

Inlocuirea zilelor de concediu de odihna neefectuate cu o indemnizare financiara
Pronuntaţă de: Tribunalul Ilfov

Rambursarea retroactiva a somajului eronat de catre autoritatea publica
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Angajatorul are dreptul de a-si organiza activitatea insa aceasta nu inseamna ca prin reorganizare se poate modifica contractul individual de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.569/04.10.2017 a Curtii de Apel Galati

Legislatia pensiilor militare are un caracter special, derogatoriu, si nu poate fi completata cu dispozitiile Legii nr. 263/2010
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.620/18.10.2018 a Curtii de Apel Galati

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

In procedura validarii popririi debitorul poprit poate invoca orice imprejurare ulterioara obtinerii titlului de natura sa anihileze creanta fara a fi necesar intotdeauna sa formuleze o contestatie la propriu
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 295/R din 19.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati



Articole Juridice

Plata drepturilor cuvenite salariatilor detasati. Aspecte particulare
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Efectele nerespectarii termenului de preaviz in cazul demisiei
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (XI): Recuperarea prejudiciilor stabilite de Curtea de Conturi de la salariati
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (V) � Legea Kurzarbeit (a somajului tehnic). Avantaje si lipsuri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Discriminarea, victimizarea si hartuirea la locul de munca. Modificarile si completarile aduse Codului muncii prin Legea 151/2020
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Statele UE trebuie sa acorde o despagubire oricarei victime a unei infractiuni intentionate savarsite prin violenta, inclusiv celor care au resedinta pe propriul teritoriu
Sursa: EuroAvocatura.ro