din anul 2007, atuul tau de DREPT!
5026 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Inlocuirea de catre instanta a sanctiunilor disciplinare aplicate salariatilor

Inlocuirea de catre instanta a sanctiunilor disciplinare aplicate salariatilor

  Publicat: 14 Feb 2017       3244 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
In cauza inregistrata cu nr. XXXXXXXXXXXX, prin sentinta civila nr. 1714/10.07.2015, Tribunalul Iasi "Admite in parte contestatia formulata de contestatoarea P. M. avand CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliata in Constanta, . 68A,, D. E. R. cu sediul in Iasi, . 19, jud. Iasi, cu domiciliul procedural ales la av. H. E. M. din Bucuresti, . 17, corp A, in contradictoriu cu intimata C. Nationala de A. si D. Nationale din Romania S. A. � Directia Regionala de D. si Poduri Constanta cu sediul in Constanta, Prelungirea T. F. N., jud. Constanta avand J/XXXXXXXXXXX si CUI xxxxxxxx.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Spatiu aflat dincolo de atmosfera Pamantului, care nu este supus suveranitatii vreunui stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Anuleaza, in parte, decizia nr. 476/29.10.2014 emisa de intimata, in sensul inlocuirii sanctiunii disciplinare a reducerii salariului de baza pe o durata de 2 luni cu 10%, cu sanctiunea disciplinara a avertismentului scris conform art. 248 alin. 1 lit. a din Codul muncii coroborat cu art. 52 alin. 6 lit. a din Regulamentul Intern al C. N. A. D. N. R. S. A. inregistrat sub nr. 92/xxxxx/28. 05. 2013.


Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:


Competenta teritoriala de solutionare a cauzei apartine Tribunalului Iasi, avand in vedere faptul ca prezenta contestatie a fost formulata prin S. "E. R. `` care are sediul in Iasi si conform Deciziei ICCJ nr. 1 din 21 ianuarie 2013 data in recursul in interesul legii, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (abrogata prin Legea dialogului social nr. 62/2011), organizatiile sindicale au calitate procesuala activa in actiunile promovate in numele membrilor de sindicat, iar in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 269 alin. (2) (fost art. 284 alin. 2) din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, instanta competenta teritorial in solutionarea conflictelor de munca in cazul acestor actiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant.


In ceea ce priveste tardivitatea formularii prezentei contestatii, invocata de intimata, decizia de sanctionare a fost comunicata contestatoarei la data de 05.11.2014, iar contestatia a fost trimisa prin posta, data inscrisa pe stampila aplicata pe plic fiind 05.12.2014, in termen - ultima zi in care putea formula contestatie.


De asemenea, cu privire la exceptia nulitatii absolute a deciziei contestate invocata de contestatoarea P. M., a retinut ca si aceasta este neintemeiata, pronuntandu-se in acest sens prin respingerea ei prin incheierea de la data de 22. 04. 2015(fila 206, 207 dosar).


In acest sens s-a retinut in incheiere:


"Avand in vedere ca in sustinerea exceptiei de nulitate absoluta, contestatoarea a invocat incalcarea prevederilor art. 251 si art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii in sensul ca in convocarea la cercetarea disciplinara nu s-a indicat obiectul convocarii si pentru faptul ca decizia nu contine descrierea faptelor care constituie abatere disciplinara;


Avand in vedere ca in convocare s-a mentionat ca "obiectul cercetarii disciplinare prealabile il constituie incalcarea normelor de comportament etic la locul de munca in ceea ce priveste aspectele semnalate in sesizarea nr. xxxxx/2014 cu privire la incidentul dintre dumneavoastra si doamna C. L. - Tehnician. ``


Avand in vedere ca alineatul 1 din preambulul deciziei contestate prevede ca salariata P. M., in dimineata zilei de 29. 04. 2014, a facut diverse afirmatii indecente, jignitoare la adresa doamnei C. L. si ca are un comportament indecent la locul de munca folosind un limbaj vulgar, neadecvat la adresa colegilor;


Avand in vedere ca in art. 1 pagina 12 si art. 3 pagina 13 din decizia contestata, se specifica fapta savarsita de doamna P. M. si anume ca are un comportament neadecvat, indecent la locul de munca fata de unii colegi si ca foloseste un limbaj vulgar in relatia cu acestia;


Avand in vedere ca fapta a fost descrisa amanuntit in plangerea formulata de C. L. reformulata de catre intimata in cuprinsul deciziei, ... instanta a respins exceptia nulitatii absolute a deciziei nr. 476/29.10.2014 emisa de CNADNR - Directia Regionala de D. si Poduri C. . ``


Pe fondul cauzei, a retinut ca P. M. este salariata CNADNR - Directia Regionala de D. si Poduri C., in functia de inginer in cadrul SDN C. .


P. Decizia nr. 476/29.10.2014 contestatoarea a fost sanctionata disciplinar cu reducerea salariului pe o durata de 2 luni cu 10%.


In decizia de sanctionare s-a retinut ca prin intermediul sesizarii doamnei C. L. - tehnician in cadrul SDN C., inregistrata la DRDP C. sub nr. xxxxx/05. 05. 2014, s-a adus la cunostinta angajatorului ca salariata P. M. - inginer in cadrul SDN C., la data de 29. 04. 2014 a facut afirmatii indecente, jignitoare la adresa ei si a avut un comportament indecent la locul de munca, folosind un limbaj vulgar, neadecvat la adresa colegei respective.


Ca urmare a celor sesizate, prin Decizia Directorului Regional al DRDP C. nr. 272/11.07.2014 a fost numita comisia de cercetare disciplinara prealabila, care si-a finalizat activitatea prin inaintarea catre conducerea unitatii a Raportului inregistrat sub nr. xxxxx/29.10.2014.


D. amplul probatoriu administrat in cauza, atat in faza cercetarii administrative disciplinare, precum si probatoriul administrat nemijlocit in instanta, rezulta ca salariata P. M. a comis o abatere disciplinara constand in faptul ca la data de 29. 04. 2014, in timpul programului de lucru, a facut afirmatii indecente, jignitoare la adresa colegei ei C. L. si a dat dovada de un comportament indecent la locul de munca, folosind un limbaj vulgar, neadecvat la adresa acestei colege, incalcand astfel obligatiile prevazute in Fisa Postului la pct. 4 lit. a) `` mentine relatii profesionale cu toti colegii si cu persoanele din exterior``, a obligatiilor prevazute in art. II punctul 8 ``salariatii vor sprijini si vor contribui activ la mentinerea unui climat adecvat de activitate``, art. III punctul 22 - prima liniuta din Codul de etica al CNADNR -`` salariatii au obligatia de a nu aduce atingere onoarei, reputatiei si demnitatii persoanelor prin intrebuintarea unor expresii jignitoare``, art. 11- Drepturile si obligatiile salariatilor- alin. (2) lit. a) `` de a respecta prevederile cuprinse in Regulamentul Intern, fisa postului, contractual colectiv de munca aplicabil, precum si contractual individual de munca``, m) - ``sa aiba o comportare corecta si demna in cadrul relatiilor de serviciu, sa-si ajute colegii sau colaboratorii in aducerea la indeplinire a obligatiilor de service...``, n) `` sa aiba o atitudine demna si corecta, respectoasa si principiala, dand dovada de initiativa, creativitate, spirit constructiv, prezenta de spirit, capacitate decizionala, operativitate, diplomatie`` art. 36 pct. 12, art. 50 lit, e), g) si v) din Regulamentul Intern al CNADNR, art. 9. 2 alin. (2) lit. d) -``salariatii au obligatia sa respecte programul de lucru si sa foloseasca integral timpul de munca pentru indeplinirea obligatiilor de serviciu`` si j) ``... sa aiba o comportare civilizata si corecta``, din Contractul Colectiv de Munca nr. 2012/2013, in vigoare la data savarsirii faptei (in prezent Contractul Colectiv de Munca la nivel C. N. A. D. N. R SlA nr. 196/02. 06. 2014) si dispozitiile art. 39 alin(2) lit. a), b), c) si g) din Legea nr. 53/2003 -Codul muncii, republicata.


D. probatoriul administrat in cauza nu rezulta faptul ca salariata P. M. ar mai fi savarsit si ar mai fi fost sanctionata pentru alte abateri disciplinare.


D. art. 52, pct. 6 capitoulul X - ``Abateri disciplinare si sanctiuni aplicabile in cadrul CNADNR - SA`` din Regulamentul Intern al CNADNR rezulta ca sanctiunile disciplinare stabilite sunt(in aceasta ordine): a)avertisment scris, b)retrogradarea din functie, c) reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%, d) reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%, e)desfacerea contractului individual de munca .


In solutionarea acestui conflict de munca, instanta exercita un control devolutiv de natura jurisdictionala, verificand si legalitatea si temeinicia masurii luate.


Avand in vedere faptul ca din probatoriul administrat in cauza rezulta ca salariata este sanctionata pentru prima data pentru vreo abatere disciplinara, masura sanctionarii cu reducerea salariului pe o perioada de 2 luni cu 10% este nejustificata in raport cu gravitatea abaterii disciplinare si cu dispozitiile Regulamentului Intern CNADNR.


Fata de dispozitiile anterior mentionate si disp. art. 266-275 din Codul muncii, va admite contestatia, va anula partial decizia contestata si va dispune inlocuirea sanctiunii disciplinare aplicate de catre angajator cu sanctiunea avertisment scris, conform art. 248 alin. 1 lit. a din Codul muncii coroborat cu art. 52 alin. 6 lit. a din Regulamentul Intern al C. N. A. D. N. R. S. A. inregistrat sub nr. 92/xxxxx/28. 05. 2013, avand in vedere si Decizia ICCJ nr. 11/2013.


De asemenea, va obliga intimata sa restituie contestatoarei sumele retinute in temeiul deciziei de sanctionare disciplinara nr. 476/29.10.2014.


In baza dispozitiilor art. 453 din Noul Cod de procedura civila, va obliga intimata sa achite contestatoarei suma de 4340 lei reprezentand cheltuieli de judecata (onorariu de avocat).


Impotriva acestei sentinte au declarat apel contestatoarea P. M., prin S. D. E. R., si intimata C. Nationala de A. si D. Nationale din Romania S. A., prin Directia Regionala de D. si Poduri C., apelul contestatoarei fiind formulat si impotriva incheierii din 22. 04. 2015.


In motivarea apelului, intemeiat in drept pe dispozitiile art. 466 si urm. Cod procedura civila, apelanta contestatoare sustine, in primul rand, ca este gresita solutia instantei de fond de respingere a exceptiei nulitatii absolute a deciziei de sanctionare disciplinara, atat prin raportare la dispozitiile art. 251 Codul muncii, cat si prin raportare la dispozitiile art. 252 alin. 2 lit. a Codul muncii.


In ceea ce priveste convocarea la cercetarea disciplinara, apelanta contestatoare apreciaza ca a fost convocata la cercetarea disciplinara fara a i se pune in vedere care este obiectul convocarii, respectiv care este fapta efectiva, cand s-a intamplat si ce norme a incalcat.


In ceea ce priveste descrierea faptelor care constituie abatere disciplinara, apelanta contestatoare apreciaza ca modul de redactare a deciziei de sanctionare nu este suficient si clar, ceea ce genereaza o situatie de fapt ce nu poate fi supusa cenzurii instantei de judecata .


Astfel, desi prima instanta face trimitere la preambulul deciziei, primul aliniat arata doar care este sesizarea ce a stat la baza cercetarii disciplinare, nerezultand si faptele pentru care a fost sanctionata.


In decizie, la "descrierea faptei``, nu se mentioneaza faptele care ii sunt imputate, cu localizarea lor in timp si spatiu (despre cine, ce a spus, cand s-a intamplat, despre care colegi este vorba). Referirea se face la o persoana - C. L., dar par a mai fi si alte persoane, asa incat nu rezulta daca sanctiunea a fost aplicata pentru un presupus incident din 29. 04. 2014 cu aceasta persoana sau este vorba si de alti colegi si fapte nelocalizate in timp si spatiu .


In ceea ce priveste fondul cauzei, apelanta considera ca cele retinute de prima instanta nu se circumscriu exigentelor prevazute in art. 425 alin. 1 lit. b Cod procedura civila., nefiind aratate probele pe care se bazeaza.


Martorii audiati nu au sustinut cele retinute de instanta de judecata . D. verificarea declaratiilor celor doi martori audiati, respectiv martorul M. L. A. si martorul intimatei, instanta nu avea cum sa traga vreo concluzie referitoare la existenta unei abateri disciplinare in sarcina sa, deoarece primul martor, prezent la discutie, nu a confirmat acest aspect, iar al doilea martor nu a fost prezent la discutiile dintre apelanta si salariata C. .


Avand in vedere si principiile specifice dreptului muncii si codului de procedura civila - sarcina probei conform art. 272 Codul muncii si nemijlocirea conform art. 16 Cod procedura civila, apelanta apreciaza ca instanta nu putea sa retina existenta unei abateri disciplinare.


In consecinta, solicita admiterea apelului si modificarea in parte a sentintei, in sensul admiterii in totalitate a contestatiei, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata in apel.


In motivarea apelului, intemeiat in drept pe dispozitiile art. 466 si urm. Cod procedura civila, apelanta intimata arata, in ce priveste solutia primei instante de reindividualizare a sanctiunii disciplinare aplicata de angajator, ca salariata P. M. (T. M. inainte de casatorie) a mai fost sanctionata disciplinar de 3 ori: prin decizia de sanctionare nr. 1548/06. 05. 1999, cu diminuarea salariului cu 10% pe luna mai 1999; prin decizia de sanctionare nr. 780/06.03.2000, cu Avertisment; prin decizia de sanctionare nr. 164/18. 01. 2002, cu diminuarea salariului cu 10% pe luna ianuarie 2002.


Mentioneaza apelanta intimata ca salariata nu a contestat nici una din cele 3 decizii, iar sanctiunile aplicate au fost mai blande decat cea aplicata prin decizia contestata.


Cu privire la "gravitatea faptei`` savarsite de salariata, apelanta considera ca instanta fondului nu a motivat considerentele in temeiul carora a statuat ca fapta savarsita nu este grava sau de o gravitate redusa.


Apreciaza apelanta ca fapta savarsita de salariata P. M. este de o gravitate ridicata, impunandu-se mentinerea sanctiunii aplicate, in conditiile in care prejudiciul moral cauzat (salariata C. L. este marginalizata si colegii "o barfesc pe la colturi``) este mai important decat cel material .


Mai solicita apelanta sa se observe ca abaterea disciplinara a fost savarsita cu intentie directa, nu din culpa, scopul contestatoarei fiind clar: de a o defaima in fata colegilor pe salariata C. L. .


Tot in ceea ce priveste gravitatea faptei savarsite de salariata P. M., apelanta reda prevederile legale si dispozitiile de la nivelul CNADNR SA incalcate de aceasta, retinute si de prima instanta, ceea ce o determina sa afirme ca fapta savarsita este grava, cu consecinte morale grave aduse atat imaginii, cat si demnitatii colegei sale C. L., deci sanctiunea disciplinara a reducerii salariului cu 10% pe 2 luni este direct proportionala cu abaterea disciplinara .


Al doilea motiv de apel priveste solutia primei instante de acordare a cheltuielilor de judecata in cuantum de 4340 lei cu titlu de onorariu de avocat.


In acest sens, apelanta intimata arata, in primul rand, ca cererea a fost admisa in parte, asa incat judecatorul avea posibilitatea de a compensa cheltuielile de judecata, potrivit art. 453 alin. 2 Cod procedura civila.


Intrucat pentru solutionarea cauzei au fost necesare doar trei termene de judecata, pricina avand un grad de complexitate redus, apelanta apreciaza ca se impune reducerea onorariului avocatului la un cuantum rezonabil, potrivit art. 451 alin. 2 Cod procedura civila.


In concluzie, solicita, in principal, admiterea apelului si modificarea in tot a sentintei, cu consecinta respingerii cererii de chemare in judecata si exonerarea de la plata cheltuielilor de judecata si, in subsidiar, compensarea cheltuielilor de judecata suportate la fond si reducerea cuantumului onorariului de avocat potrivit art. 451 alin. 2 Cod procedura civila, aceste dispozitii urmand a fi avute in vedere si pentru cheltuielile de judecata cerute in apel.


Apelanta intimata a depus inscrisuri .


Intimata a formulat intampinare la apelul declarat de contestatoare, solicitand respingerea acestuia. In motivarea pozitiei sale procesuale, intimata arata ca prima instanta a retinut corect si legal ca nu au fost incalcate dispozitiile art. 251 si art. 252 alin. 1 lit. a Codul muncii, prin convocator a fost indicat clar obiectul cercetarii disciplinare, iar in cuprinsul deciziei a fost descrisa fapta savarsita si s-au indicat locul si data savarsirii. De asemenea, in mod judicios a retinut prima instanta, pe baza inscrisurilor din faza cercetarii disciplinare prealabile, ca salariata se face vinovata de fapta imputata, intimata evidentiind nesinceritatea martorului M. A. .


Contestatoarea a formulat intampinare la apelul declarat de intimata, solicitand respingerea acestuia, atat cu privire la solutia de reindividualizare a sanctiunii, cat si cu privire la solutia de acordare a cheltuielilor de judecata, in intampinare fiind reluate integral si motivele din apelul declarat de contestatoare. Apelanta intimata a depus raspuns la intampinare.


Analizand actele si lucrarile dosarului, precum si hotararea primei instante (sentinta civila nr. 1714/10.07.2015 si incheierea din 22. 04. 2015), in limitele cererilor de apel, Curtea constata urmatoarele:


Potrivit dispozitiilor Codului muncii, decizia de aplicare a unei sanctiuni disciplinare se materializeaza intr-un inscris, care trebuie sa cuprinda, obligatoriu, ca o conditie de legalitate, toate elementele enumerate in art. 252 alin. 2 Codul muncii.


Potrivit dispozitiilor art. 252 alin. 2 lit. a Codul muncii, sub sanctiunea nulitatii absolute, decizia trebuie sa contina "descrierea faptei care constituie abatere disciplinara``.


Examinand, din punct de vedere formal, decizia nr. 476/29.10.2014 emisa de apelanta intimata, prin care apelanta contestatoare a fost sanctionata disciplinar cu reducerea salariului pe o durata de 2 luni cu 10%, se constata ca acest element obligatoriu, prevazut de art. 252 alin. 2 lit. a Codul muncii sub sanctiunea nulitatii absolute, este cuprins in inscrisul constatator, asa incat exceptia invocata de apelanta contestatoare este neintemeiata.


Astfel, desi la art. 2 din decizie, unde ar fi trebuit descrisa fapta, se arata doar ca salariata P. M. a comis o abatere disciplinara "prin atitudinea imorala si necivilizata la locul de munca si fata de colegi``, din intreaga decizie, inclusiv din preambulul acesteia in care se mentioneaza sesizarea salariatei C. L. privind afirmatiile indecente, jignitoare facute la adresa sa de apelanta contestatoare in dimineata de 29. 04. 2014, rezulta, cu prisosinta, care a fost situatia de fapt in materialitatea ei, circumstantiata in timp si spatiu, nefiind necesar, si nici de dorit, ca angajatorul sa mentioneze si "ce a spus`` apelanta contestatoare despre salariata C. L. .


Este adevarat ca, in pofida celor 15 pagini, elementele obligatorii nu se regasesc in mod clar, explicit si in ordinea prevazuta de art. 252 alin. 2 Codul muncii, insa "modul de redactare`` a deciziei de sanctionare, chiar dezorganizat si excesiv, nu echivaleaza cu lipsa unui element obligatoriu din continutul acesteia, care sa atraga nulitatea absoluta in conditiile art. 252 alin. 2 Codul muncii.


Neintemeiata este si exceptia nulitatii absolute, invocata de apelanta contestatoare prin raportare la dispozitiile art. 251 Codul muncii.


Art. 251 alin. 1 Codul muncii prevede ca, sub sanctiunea nulitatii absolute, nici o masura, cu exceptia avertismentului scris, nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.


Potrivit art. 251 alin. 2 Codul muncii, in vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii.


Asadar, punctul de pornire in efectuarea cercetarii disciplinare prealabile il constituie convocarea salariatului, in conditiile art. 251 alin. 2 Codul muncii.


Or, in prezenta cauza, apelanta intimata a facut dovada convocarii apelantei contestatoare la cercetarea disciplinara, convocare in care se precizeaza si "obiectul`` intrevederii, respectiv ". . incalcarea normelor de comportament etic la locul de munca .... . cu privire la incidentul dintre dumneavoastra si doamna C. L. - Tehnician``.


Obiectul intrevederii, care se mentioneaza in convocarea scrisa a unui salariat la cercetarea disciplinara, nu este identic cu elementele obligatorii ale deciziei de sanctionare, respectiv descrierea faptei si precizarea prevederilor incalcate de salariat, in acest sens apelanta contestatoare invocand ca "nu i s-a pus in vedere care este fapta efectiva, cand s-a intamplat si ce norme a incalcat ``.


In ceea ce priveste dovada abaterii disciplinare, se retine ca, potrivit dispozitiilor art. 272 Codul muncii, sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.


In prezenta cauza, apelanta intimata a dovedit ca, potrivit prerogativei disciplinare recunoscute de art. 247 Codul muncii, a avut dreptul de a aplica apelantei contestatoare o sanctiune disciplinara, ca urmare a constatarii savarsirii unei abateri disciplinare, pe baza actelor efectuate in cursul cercetarii disciplinare prealabile obligatorii, finalizate prin raportul comisiei de cercetare disciplinara.


Astfel, in cadrul acestei proceduri, au fost convocati 13 salariati, care au raspuns la notele de relatii si notele de relatii suplimentare solicitate de comisia de cercetare, din coroborarea acestor raspunsuri rezultand ca, la data de 29. 04. 2014, apelanta contestatoare a facut afirmatii indecente, jignitoare la adresa salariatei C. L. .


Toate aceste dovezi, depuse de apelanta intimata, care, in calitate de angajator, are atat obligatia efectuarii cercetarii disciplinare prealabile, cat si sarcina probei, nu pot fi inlaturate prin declaratia martorului audiat nemijlocit de prima instanta, M. L. A., asa cum sustine apelanta contestatoare. De altfel, declaratia martorului M. L. A. (care a sustinut ca apelanta contestatoare "nu a folosit un limbaj necorespunzator si necivilizat, doar tonul a fost ridicat``), nu numai ca nu se coroboreaza cu probele depuse de apelanta intimata si cu declaratia celuilalt martor audiat nemijlocit de prima instanta, V. T. (care a confirmat ca, in prezenta sa, apelanta contestatoare a "povestit faptele`` si "a folosit un limbaj necorespunzator si care nu poate fi redat``), dar contrazice notele de relatii date de insusi salariatul M. L. A. in cursul cercetarii disciplinare prealabile. Acesta a relatat ca vorbea la telefon, in timp ce apelanta contestatoare discuta pe un ton mai ridicat cu salariata C. L., si nu fost atent "din pacate`` la discutia acestora.


Referitor la inlocuirea sanctiunii disciplinare aplicate de apelanta intimata, cu o sanctiune mai usoara, se constata ca, prin decizia in interesul legii nr. 11/2013, ICCJ a stabilit ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 252 alin. (5) raportat la art. 250 din Codul muncii, "Instanta competenta sa solutioneze contestatia salariatului impotriva sanctiunii disciplinare aplicate de catre angajator, constatand ca aceasta este gresit individualizata, o poate inlocui cu o alta sanctiune disciplinara. ``


Potrivit dispozitiilor art. 250 Codul muncii, "Angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele: a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita; b) gradul de vinovatie a salariatului; c) consecintele abaterii disciplinare; d) comportarea generala in serviciu a salariatului; e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta. ``


In decizia nr. 476/29.10.2014, apelanta intimata a mentionat, referitor la sanctiunea disciplinara aplicata (art. 4 din decizie), ca gravitatea faptelor comise este de natura sa impuna aplicarea sanctiunii disciplinare a reducerii salariului de baza pe o durata de 2 luni cu 10%, fara a indica criteriile de individualizare prevazute de art. 250 Codul muncii.


Prima instanta a retinut ca "din probatoriul administrat in cauza rezulta ca salariata este sanctionata pentru prima data pentru vreo abatere disciplinara, masura sanctionarii cu reducerea salariului pe o perioada de 2 luni cu 10% este nejustificata in raport cu gravitatea abaterii disciplinare si cu dispozitiile Regulamentului Intern CNADNR. ``


D. aceste considerente, se deduce ca prima instanta a apreciat gravitatea abaterii disciplinare savarsite de apelanta contestatoare, prin prisma unui singur criteriu de individualizare, eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre aceasta, retinand, in conditiile in care apelanta intimata avea sarcina probei potrivit art. 272 Codul muncii, ca nu s-a dovedit sanctionarea disciplinara anterioara a salariatei P. M. .


Fata de aceste considerente, apelanta intimata invoca, in apel, ca salariata P. M. (T. M. inainte de casatorie) a mai fost sanctionata anterior disciplinar de 3 ori: prin decizia de sanctionare nr. 1548/06. 05. 1999, cu diminuarea salariului cu 10% pe luna mai 1999; prin decizia de sanctionare nr. 780/06.03.2000, cu Avertisment; prin decizia de sanctionare nr. 164/18. 01. 2002, cu diminuarea salariului cu 10% pe luna ianuarie 2002, mentionand ca nici una din cele 3 decizii nu a fost contestata si ca sanctiunile aplicate au fost mai blande decat cea aplicata prin decizia nr. 476/29.10.2014.


Totodata, cu privire la "gravitatea faptei`` savarsite de salariata, apelanta intimata considera ca instanta fondului este cea care nu a motivat considerentele in temeiul carora a statuat ca fapta savarsita nu este grava sau de o gravitate redusa. Aprecierea apelantei intimate este in sensul unei gravitati ridicate a faptei savarsite de salariata P. M., intrucat prejudiciul moral cauzat este mai important decat cel material, abaterea disciplinara a fost savarsita cu intentie directa, nu din culpa, si au fost incalcate prevederi legale si dispozitii de la nivelul CNADNR SA.


Altfel spus, in cadrul apelului, apelanta intimata indica criteriile pe care ar fi trebuit sa le aiba in vedere la stabilirea sanctiunii disciplinare, pe care a aplicat-o apelantei intimate prin decizia contestata.


Examinand aceste imprejurari, prin raportare la dispozitiile art. 250 Codul muncii, se constata ca, la stabilirea sanctiunii aplicate prin decizia nr. 476/29.10.2014, apelanta intimata insasi nu a avut in vedere cele 3 sanctiuni disciplinare anterioare suferite de apelanta contestatoare, mai blande si necontestate. In plus, acestea nici nu puteau fi avute in vedere de apelanta intimata, intrucat intervenise, in conditiile art. 248 alin. 3 Codul muncii, radierea lor de drept .


Sub aspectul gradului de vinovatie a apelantei intimate, al comportamentului general in serviciu si al imprejurarilor in care a fost savarsita fapta, sunt relevante atat starea conflictuala dintre cele doua salariate, cat si atmosfera generala de la locul de munca, astfel cum a fost sintetizata de salariatul M. L. A. in nota de relatii: "In aceasta sectie se barfeste mult!. . ``.


Avand in vedere si ca apelanta intimata invoca, probabil in sustinerea consecintelor abaterii disciplinare, tot o imprejurare care nu a fost avuta in vedere la stabilirea sanctiunii disciplinare, pe care a aplicat-o apelantei intimate prin decizia contestata, respectiv prejudiciul moral cauzat ulterior salariatei C. L., care este marginalizata, iar colegii "o barfesc pe la colturi``, se constata ca, in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de apelanta contestatoare, sanctiunea reducerii salariului de baza pe o durata de 2 luni cu 10% a fost gresit individualizata, prima instanta inlocuind-o cu o sanctiune mai blanda, avertisment scris.


In ceea ce priveste cheltuielile de judecata la a caror plata a fost obligata apelanta intimata, se retine ca suma de 4340 lei reprezinta onorariul avocatului, care putea fi redus, chiar si din oficiu, potrivit art. 451 alin. 2 Cod procedura civila. Raportat la valoarea si complexitatea acestei cauze, precum si la munca indeplinita de avocat, acest onorariu este vadit prea mare, asa incat se va reduce la 1500 lei.


Avand in vedere reducerea onorariului de avocat si posibilitatea judecatorului de stabili masura in care partile pot fi obligate la plata cheltuielilor de judecata in cazul admiterii in parte a pretentiilor, nu se vor aplica si dispozitiile art. 453 alin. 2 Cod procedura civila privind compensarea cheltuielilor de judecata la instanta de fond, asa cum solicita apelanta intimata.


In consecinta, tinand seama si de dispozitiile art. 480 alin. 1 si 2 Cod procedura civila, se va admite apelul declarat de intimata si se va schimba in parte sentinta, in limitele considerentelor expuse, in sensul ca intimata va fi obligata sa achite contestatoarei cheltuielile de judecata reprezentand onorariul de avocat redus. Se vor pastra celelalte dispozitii ale sentintei si se va respinge, ca nefondat, apelul declarat de contestatoare impotriva aceleiasi sentinte si a incheierii din 22. 04. 2015 a Tribunalului Iasi, urmand sa fie pastrata incheierea .


Fata de solutia de respingere a apelului declarat de contestatoare si de admitere a apelului intimatei doar sub aspectul reducerii onorariului de avocat, se vor aplica dispozitiile art. 452 alin. 2 Codul muncii, dispunand compensarea cheltuielilor de judecata efectuate de parti in apel (onorariu de avocat, in cazul apelantei contestatoare; cheltuieli de cazare si transport, in cazul apelantei intimate).


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE


Admite apelul declarat de C. Nationala de A. si D. Nationale din Romania SA, prin Directia Regionala de D. si Poduri C. impotriva sentintei civile nr. 1714/10.07.2015 a Tribunalului Iasi, sentinta pe care o schimba in parte:


Obliga intimata sa achite contestatoarei suma de 1500 lei reprezentand cheltuieli de judecata(onorariu de avocat redus).


Pastreaza dispozitiile sentintei care nu contravin prezentei decizii.


Respinge apelul declarat de P. M. impotriva aceleiasi sentinte si a incheierii din 22. 04. 2015 a Tribunalului Iasi, pe care o pastreaza.


Compenseaza cheltuielile de judecata efectuate de parti in apel.


Definitiva.




Pronuntata de: Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 466/2016 din data de 11.05.2016


Citeşte mai multe despre:    abatere disciplinara    reducere salariu de baza    nedescrierea faptei    neindicarea obiectului convocarii    comportament neadecvat    principiul legalitatii    nulitate absoluta
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Neefectuarea coprespunzatoare a cercetarii disciplinare prealabile Comportamente inadecvate sau nedrepte la locul de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Greva, context in care angajatorul poate dispune concedierea salariatilor?
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Personalul didactic auxiliar si cel de conducere raspund disciplinar conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011, iar nu in baza dispozitiilor Codului muncii
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 1045 din 28 noiembrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila

Paratul care a recunoscut pretentiile la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 64/15.02.2018 a Curtii de Apel Galati

Functionari publici. Sanctiune disciplinara. Principiul unicitatii sanctiunii disciplinare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 890/20.10.2020

Decizie de sanctionare disciplinara. Caracterul restrictiv al dispozitiilor inscrise Codul muncii. Analiza elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prin raportare la prevederile actului emis de angajator
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 40/06.02.2020

Contestatie impotriva deciziei de concediere; nulitatea absoluta a deciziei de concediere; continutul deciziei de sanctionare; nemotivare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 429/13.10.2020



Articole Juridice

Incetarea contractului de munca in perioada de proba. Este necesar ca angajatorul sa isi motiveze decizia?
Sursa: MCP avocati

Contestarea caracterului formal al deciziei de sanctionare disciplinara
Sursa: MCP avocati

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Interdictia suprapunerii programului de lucru in cazul salariatilor cu mai multe locuri de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Absenta salariatului de la locul de munca in situatii de urgenta familiala
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Aspecte practice privind necorespunderea profesionala a salariatului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Cercetarea disciplinara a salariatilor. Legalitatea Regulamentului intern si a altor Proceduri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut