Nedescrierea faptei ce constituie abatere disciplinara. Nulitate absoluta a deciziei de sanctionare

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului G. la data de 12.08.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXXX reclamanta M. M. a chemat in judecata paratul I. de Politie Judetean G., solicitand ca prin hotarare judecatoreasca sa se dispuna anularea Deciziei de sanctionare nr. xxxxxx/02.07.2015 prin care a fost sanctionata cu Reducerea salariului de baza pe o perioada de o luna cu 5%.

In motivarea cererii reclamanta arata ca isi desfasor activitatea in cadrul I. P. J.

G. - Serviciul de Logistica, C. Marketing si Achizitii Publice, fiind angajata din data de 01.12.2005 ca personal contractual - referent IA avand ca principalele activitati efectuarea de achizitii publice de produse, servicii si lucrari specifice compartimentelor E. R. A. si A. M. P. I. C., conform prevederilor legale si bugetelor alocate, efectuarea in S. E. A. P. a tuturor operatiunilor prevazute de legislatia in vigoare, intocmirea contractelor cu furnizorii si urmarirea derularii acestora in termenele prevazute, pentru compartimentele E. R. A. si A. M. P. I. C. participarea la prospectarea pietei pentru efectuarea de achizitii directe de resortul E. R. A. si A. M. P. I. C, centralizarea contractelor atribuite cu ocazia diverselor raportari pentru E. R. A. si A. M. P. I. C iar in afara atributiunilor fisei postului, mai desfasoara si alte activitati solicitate de seful nemijlocit. .

Reclamanta mentioneaza ca paratul i-a comunicat decizia de sanctionare cu nr. xxxxxx/21.07.2015, dupa ce, in prealabil, a fost chemata pentru a se efectua cercetarea disciplinara.

Cu privire la decizia de sanctionare, reclamanta apreciaza ca aceasta este lovita de nulitate absoluta deoarece in cuprinsul deciziei, se indica doar faptul ca ar fi comis abaterea disciplinara de "incalcarea ordinelor si dispozitiilor legale ale conducatorilor ierarhic, prevazuta de art. 247 alin. 2 din Codul Muncii.

Arata reclamanta ca prin decizia de santionare nu se realizeaza in concret o descriere a faptei considerata de catre parat abatere disciplinara.

Reclamanta arata ca in conformitate cu art. 247 alin. 2 din Codul muncii, abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici. *

Reclamanta arata ca paratul nu indica in cuprinsul deciziei fapta ce i se imputa, elementul material al faptei retinute ca abatere disciplinara, care sa presupuna implicarea sa directa in savarsirea ei si in functie de care sa se poata verifica vinovatia sa. nefiind astfel indeplinita conditia imperativa impusa de art. 252 alin. 2 lit. a) din Codul muncii.

De asemenea, reclamanta arata ca decizia contestata nu cuprinde precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care ar fi fost incalcate, conditie prevazuta sub sanctiunea nulitatii absolute de art. 252 alin. 2 lit. b) din Codul Muncii.

Mai arata reclamanta ca un alt motiv de nulitate absoluta a deciziei de sanctionare il reprezinta lipsa indicarii motivelor pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare, aflandu-se astfel in cazul prevazut de art. in. 252 lit. c) din Codul muncii.

Mentioneaza reclamanta ca, prin declaratia pe care a dat-o cu ocazia cercetarii disciplinare, a indicat in apararea sa imprejurari de natura a infrange toate acuzatiile ce i se aduc prin raportul nr. xxxxx/22. 05. 2015 ce a stat la baza cercetarii mele disciplinare.

In plus, reclamanta arata ca paratul nu indica in cuprinsul deciziei contestate data la care a fost savarsita abaterea disciplinara, data fiind elementul fata de care se poate verifica respectarea termenelor prevazute de art. 252 alin. 1 din Codul muncii.

Fiecare dinte aceste imprejurari este in masura sa atraga nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare in cauza, motiv pentru care va rog sa dispuneti admiterea prezentei contestatii in sensul constatarii nulitatii deciziei de sanctionare.

Cu privire la fondul sanctiunii disciplinare aplicate, reclamanta arata ca nu se considera vinovata de incalcarea ordinelor si dispozitiilor legale ale conducatorilor ierarhici.

Reclamanta considera ca sanctionarea sa a fost realizata pe fondul unei incercari neintemeiate de a fi concediata pentru ca pe postul sau sa fie angajata o alta persoana .

Reclamanta mentioneaza ca sanctiunile ce i-au fost aplicate in lunile iunie si iulie 2015 au survenit dupa ce, anterior, in ultimii ani, aceasta a fost evaluata numai cu calificative de foarte bine.

Referitor la fapta ce i-a fost imputata reclamanta arata ca a aflat despre aceasta doar cu ocazia cercetarii disciplinare propriu-zise efectuate la data de 08.07.2015, constand in aceea ca nu as fi indeplinit sarcinile de serviciu, mentionez urmatoarele:

Reclamanta arata ca in conformitate cu raportului nr. xxxxx/22. 05. 2015 intocmit de cms. sef M. F., aceasta nu ar fi realizat sarcina de serviciu constand in realizarea notelor justificative cu privire la sase achizitii directe realizate de insp. pr. A. G. . Asadar, conform sesizarii sefului sau direct, dl. cms. sef M. F., presupusa abatere disciplinara consta in nerealizarea unor note justificative pentru sase dosare de achizitie publica directa. Reclamanta arata ca notele justificative nu sunt obligatorii in cazul achizitiilor directe, conform OUG nr. 34/2006 raportat la Ordinul ANRMAP nr. 13/29. 06. 2011 si Punctului de vedere ANRMAP nr. xxxxx/19.07.2011.

De asemenea, reclamanta arata ca in conformitate cu art. 1 din Ordin nr. 313 din 29. 06. 2011, atunci cand valoarea estimata a achizitiei, fara TVA, este mai mica sau egala cu echivalentul in lei al cuantumului in euro prevazut la art. 19 din OUG nr. 34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare (30. 000 euro exclusiv TVA), in ceea ce priveste regulile privind achizitiile publice nu vor fi solicitate autoritatii contractante alte documente decat cele prevazute de legislatia in domeniul achizitiilor publice.

Cu privire la cercetarea disciplinara, reclamanta precizeaza faptul ca nu i s-au pus la dispozitie copii de pe materialul de sesizare, ci doar i s-a prezentat pentru lecturare, la prima si singura vedere.

Aceasta in conditiile in care paratul nu a respectat dispozitiile art. 251 (2) din Codul muncii, respectiv nu mi-a indicat obiectul cercetarii disciplinare la momentul convocarii.

Reclamanta mai arata ca in cuprinsul deciziei de sanctionare nu se face nicio referire la apararile sale si de ce acestea au fost inlaturate.

In drept, reclamanta isi intemeiaza actiunea pe prevederile art. 252 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii.

La data de 08.09.2015 parata a depus intampinare prin care solicita respingerea actiunii ca neintemeiata.

Paratul arata ca prin raportul de cercetare disciplinara nr. xxxxx/10.07.2015, reclamanta a fost sanctionata urmare a comiterii abaterii disciplinare de "incalcarea dispozitiilor legale ale conducatorilor ierarhici, constand in aceea ca nu si-a indeplinit sarcinile dispuse prin nota de serviciu nr. 58/20. 05. 2015 a sefului ierarhic, incalcand prevederile art. 247 alin. 2 teza ultima din Legea 53 privind Codul Muncii, fiind sanctionata disciplinar cu reducerea salariului de baza pe ata de o luna cu 5%.

Paratul arata ca in urma verificarile efectuate in cadrul procedurii de cercetare disciplinara prealabila s-a reliefat existenta abaterii disciplinare prevazute de art. 247 alin. 2 teza ultima din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii si anume incalcarea dispozitiilor legale, prin aceea ca reclamanta a incalcat prevederile art. 247 alin. 2 din Codul Muncii, nerespectand dispozitiile legale ale sefilor ierarhici, refuzand sa intocmeasca notele justificative pentru un numar de 6 achizitii directe.

Paratul arata ca din raportul de cercetare disciplinara prealabila, a rezultat ca la data de 09. 04. 2015 si 10. 04. 2015, insp. pr. A. G. a initiat 6 achizitii directe de servicii auto si verificari tehnice auto, intrucat titularul postului, M. M. se afla in concediu de odihna. Paratul arata si faptul ca Insp. pr. A. G. a urmat aproape toate etapele procedurii de achizitie directa, ramanand de intocmit un singur document, respectiv nota justificativa.

Mentioneaza paratul ca acest document cuprinde in principal date referitoare la valoarea achizitionata anterior si valoarea cumulata achizitionata pentru a nu se depasi valoarea de 30. 000 euro prevazuta de art. 19 din O. U. G. nr. 34 / 2006 pana la care pot fi facute achizitii directe fara licitatie .

Paratul arata ca la revenirea din concediul de odihna a reclamantei, seful Biroului Auto, cms. sef D. D. care se afla la comanda serviciului, i-a cerut sa-i acorde sprijin inspectorului principal A. G. pentru intocmirea celor 6 note justificative insa aceasta a refuzat motivand ca inspectorul pr. A. G. nu i-a solicitat personal sprijinul, in aceste conditii, la data de 20. 05. 2015, seful Serviciului de Logistica a intocmit nota de serviciu cu nr. xxxxx prin care sa dispus ca. M. M. sa intocmeasca pana la data de . 21. 05. 2015, cele 6 note justificative.

Precizeaza paratul ca reclamanta are ca sarcina de serviciu in fisa sa, intocmirea documentelor in vederea achizitiilor directe de bunuri si servicii prin arare directa specifice compartimentelor E. R. A. ( reparatii auto ) si A. M. P. I. C. ( arme, munitii, explozivi), iar in cazul absentei acesteia, atributiile sunt preluate de celalalt lucrator din Compartimentului Marketing Achizitii, insp. pr. A. G., conform fisei postului.

Paratul arata ca privitor la refuzul de a intocmi notele justificative respective, reclamanta si-a motivat acest fapt aratand ca legislatia in domeniu nu prevede intocmirea de note justificative si totodata nu putea sa-si insuseasca actiunile anterioare intreprinse de insp. pr. A. G. .

Se mai arata de catre parat ca in declaratia din data de 08.07.2015, persoana cercetata disciplinar si-a motivat refuzul de a intocmi cele 6 note justificative prin faptul ca acestea trebuiau intocmite de insp. pr. A. cel care initiase cele 6 achizitii si parcursese aproape toate etapele pentru ca astfel acesta sa-si asume intreaga responsabilitate a achizitiilor respective.

Paratul potrivit art. 223, alin. 3 Noul Cod Procedura Civila, solicita judecarea cauzei si in lipsa reprezentantului sau.

Examinand actiunea reclamantei, apararile paratei si probele cauzei, tribunalul constata urmatoarele:

Reclamanta M. M. este angajata paratului I. de Politie Judetean G. - Serviciul de Logistica, C. Marketing si Achizitii Publice, din data de 01.12.2005 ca personal contractual, in functia de referent 1A, iar prin decizia nr. xxxxxx din 02. 06. 2015 reclamanta a fost sanctionata disciplinar cu Reducerea salariului de baza pe o perioada de o luna cu 5%.

In cuprinsul deciziei de sanctionare se mentioneaza generic, ca reclamanta a incalcarea ordinelor si dispozitiilor legale ale conducatorilor ierarhic, incalcand astfel prevederile art. 247 alin. 2 din Codul Muncii.

Potrivit art. 247 din Codul muncii:

(1) Angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.

(2) Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.

Conform art. 248 alin. 1 din Codul muncii, "Sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara sunt: a) avertismentul scris; b) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile; c) reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%; d) reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%; e) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca .

Pe baza constatarilor comisiei de cercetare disciplinara paratul a retinut ca reclamanta a incalcat ordinele si dispozitiilor legale ale conducatorilor ierarhic, incalcand prevederile art. 247 alin. 2 din Codul Muncii, fiind sanctionata disciplinar cu Reducerea salariului de baza pe o perioada de o luna cu 5%

Decizia de sanctionare, reprezinta un act unilateral, iar angajatorul nu trebuie sa se adreseze justitiei ori altor organe pentru a exercita obligatia juridica de disciplina a muncii, legea recunoscand angajatorului dreptul de a constata, cerceta abaterile disciplinare si de a aplica sanctiuni disciplinare.

Pentru a preveni eventualele comportari abuzive ale angajatorilor prin care s-ar leza drepturile si interesele legitime ale salariatilor, legiuitorul a inteles sa reglementeze in mod expres conditiile de fond si de forma in care angajatorul poate dispune cu privire la sanctionarea disciplinara.

Astfel, conform dispozitiilor art. 252 alin. 2 din Codul muncii "Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.

Dispozitiile cu caracter imperativ ale art. 252 alin. 2 din Codul muncii referitoare la necesitatea respectarii cerintelor obligatorii de continut pe care trebuie sa le indeplineasca decizia de sanctionare urmaresc punerea la adapost a angajatorului de eventualele actiuni abuzive sau nejustificate ale angajatului, precum si viceversa.

Analizand modul cum a fost intocmita decizia de sanctionare disciplinara, sub aspect formal si al elementelor obligatorii, prevazute de art. 252 alin. 2 din Codul muncii, instanta considera ca aceasta nu a fost intocmita in mod legal.

Din cuprinsul deciziei contestate de reclamanta, instanta observa ca nu se face o descriere in mod concret a faptelor comise de catre salariata, fiind mentionate generic incalcarea ordinelor si dispozitiilor legale ale conducatorilor ierarhici.

Astfel, angajatorul nu a aratat in concret fapta care constituie abatere disciplinara pentru care reclamanta a fost sanctionata disciplinar, data la care a fost savarsita aceasta fapta si atributiile, responsabilitatile din fisa postului si contractul individual de munca, ce au fost incalcate de catre reclamanta, elemente necesare pentru stabilirea vinovatiei acesteia. Ori, textul de lege prevede obligatia de a mentiona in mod concret faptele savarsite de salariata, tocmai pentru a da posibilitatea ca in cazul contestarii deciziei de sanctionare sa-si poata pregati o aparare adecvata.

Prin mentionarea in mod generic a faptelor savarsite, salariata nu poate sa-si faca o aparare corecta, iar instanta nu poate verifica ce fapte au fost comise in concret de salariata.

Mai mult, tot din decizie nu rezulta ce texte de lege au fost incalcate de catre salariata prin faptele comise, pentru a se putea observa daca salariata nu si-a respectat obligatiile de serviciu, care prin nerespectarea lor s-a dus la incalcarea unor norme legale, cum ar fi regulamentul intern, contractul de munca, statutul intern.

Tot in decizie trebuiau facute mentiuni cu privire la apararile salariatei pe parcursul cercetarii disciplinare si motivele pentru care acestea au fost inlaturate de catre comisie.

Din analiza deciziei de sanctionare, rezulta ca ea nu cuprinde motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile, cerinta a carei omisiune atrage nulitatea actului emis in aceste conditii raportat la art. 252 alin. 2 lit. c din codul muncii.

Deoarece toate aceste lipsuri existente in decizia de sanctionare, care sunt obligatorii in cazul unei decizii de sanctionare, nu au fost mentionate de catre parata, instanta considera ca nu pot fi acoperite, deoarece textul de lege de la art. 252 alin. 2 este imperativ, singura sanctiune legala este considerarea nulitatii absolute a deciziei de sanctionare a salariatului.

Atata timp cat decizia de sanctionare a reclamantei este intocmita in mod nelegal, cu incalcarea obligatorie a prevederilor art. 252 alin. 2 din Codul muncii, norma cu caracter imperativ, face de prisos o analiza a temeiniciei deciziei de sanctionare a reclamantei. Numai in cazul in care s-ar fi considerat ca fiind intocmita in mod legal decizia de sanctionare, s-ar fi trecut la analiza temeiniciei acesteia, in baza probelor administrate.

Or, nefiind intocmita in mod legal si sub aspect formal, decizia de sanctionare, in eventualitatea formularii caii de atac a apelului, paratul nu poate invoca lipsa rolului activ al instantei, intrucat acesta nici prin intampinare si nici pe durata desfasurarii procesului nu a propus si nici nu a solicitat administrarea de probe.

Pentru aceste considerente, tribunalul va admite contestatia formulata de reclamanta M. M., va anula decizia de sanctionare nr. xxxxxx/21.07.2015 emisa de paratul I. de Politie Judetean G. si va obliga paratul la plata catre reclamanta a sumei de 1. 000 lei cheltuieli de judecata reprezentand onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite contestatia formulata de reclamanta M. M. cu domiciliul in Mun. G., /2S,, , in contradictoriu cu I. DE POLITIE JUDETEAN G. cu sediul in Mun. G.,, judetul G. .

Anuleaza decizia de sanctionare nr. xxxxxx/21.07.2015 emisa de paratul I. de Politie Judetean G. .

Obliga paratul la plata catre reclamanta a sumei de 1.000 lei cheltuieli de judecata reprezentand onorariu de avocat.

Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmand a se depune la Tribunalul G.