Prin sentinta nr. 200/F din 24 aprilie 2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala, s-a dispus, in baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achitarea inculpatilor B.R. si M.N. pentru infractiunea prevazuta in art. 2531C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (34 acte materiale).
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut, in fapt, urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la Tribunalul Bucuresti, debitoarea societatea H., in temeiul art. 27 din Legea nr. 85/2006, a solicitat deschiderea procedurii generale a insolventei in vederea reorganizarii activitatii in baza unui plan de reorganizare.
Tribunalul Bucuresti, prin sentinta civila nr. 7222 din 20 iunie 2012, a admis cererea formulata de debitoarea societatea H. si a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei, fiind desemnata administrator judiciar provizoriu E. SPRL, asociati la aceasta societate fiind inculpatii B.R. si M.N., fiecare detinand cate 50% din participatie .
Prin sedinta Adunarii creditorilor din 14 septembrie 2012, E. SPRL a fost confirmata ca administrator judiciar al societatii H., confirmare data si prin incheierea judecatorului-sindic din 3 octombrie 2012.
In calitate de administrator judiciar, E. SPRL a intocmit si afisat tabelul preliminar de creante impotriva debitoarei societatea H.
In cadrul procedurii de insolventa, impotriva tabelului preliminar de creante au fost formulate de catre creditori un numar de 74 de contestatii.
Pentru activitatea de reprezentare juridica in cele 74 de contestatii, Comitetul creditorilor din 25 octombrie 2012 a hotarat ca angajarea avocatilor sa se faca in baza unei proceduri competitive si transparente (3 cereri de oferte, cu evitarea conflictelor de interese si cu respectarea principiului maximizarii averii debitoarei) in limita unui buget mediu de 3.000 euro plus TVA/dosar.
In aceasta situatie, administratorul judiciar a solicitat si a primit 4 oferte.
Prin procesul-verbal din data de 5 noiembrie 2012 semnat de inculpatul B.R., in urma analizei ofertelor, s-a hotarat incheierea contractelor de asistenta juridica cu Societatea Civila Profesionala de Avocati B. si Asociatii, Societatea Civila Profesionala de Avocati P. si Asociatii si Cabinetul Individual de Avocatura D. pentru un onorariu de 3.000 euro plus TVA pentru fiecare dosar.
Asa fiind, intre societatea E. SPRL, in calitate de administrator judiciar al societatii H. si Societatea Civila Profesionala de Avocati B. si Asociatii s-a incheiat un numar de 34 de contracte de asistenta juridica, avand ca obiect asistenta si reprezentare juridica intr-un numar de 34 de contestatii aflate pe rolul Tribunalului Bucuresti.
Cele 34 de contracte au fost semnate din partea administratorului judiciar E. SPRL de catre inculpata M.N., iar din partea Societatii Civile Profesionale de Avocati B. si Asociatii, de martora G.L., avocat colaborator al societatii de avocatura.
In baza celor 34 de contracte, Societatea Civila Profesionala de Avocati B. si Asociatii a emis catre E. SPRL un numar de 34 de facturi fiscale, aceste facturi fiind achitate in totalitate de E. SPRL prin ordine de plata emise de inculpatul B.R.
Aceste sume au fost achitate din contul bancar deschis la Banca L., pe numele E. SPRL, unde imputernicit sa dispuna efectuarea de plati este doar inculpatul B.R.
Dupa ce E. SPRL a achitat catre Societatea Civila Profesionala de Avocati B. si Asociatii contravaloarea serviciilor de asistenta si reprezentare juridica, E. SPRL a facturat mai departe catre societatea H. contravaloarea acestor servicii .
Inculpata M.N. a semnat patru facturi, iar celelalte facturi au fost semnate de catre inculpatul B.R.
Martora I.G., angajata la societatea H. in functia de manager al departamentului financiar, a declarat ca toate platile efectuate de catre societatea H. catre E. SPRL au fost autorizate de inculpatul B.R. in calitate de administrator judiciar, acesta fiind singura persoana care avea dreptul sa dispuna efectuarea de plati din conturile bancare ale societatii H.
Situatia de fapt expusa anterior a fost recunoscuta de catre inculpati, care au aratat ca nu sunt vinovati de comiterea infractiunii de conflict de interese prevazuta in art. 2531C. pen. anterior, intrucat legea nu interzice ca administratorul judiciar sa cumuleze si calitatea de avocat pentru aceeasi debitoare, in acest sens invocand dispozitiile art. 24 si art. 28 din Codul de etica profesionala si disciplina al Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania, dar si celelalte dispozitii care reglementeaza activitatea practicienilor in insolventa.
Inculpatii au precizat ca dupa selectarea firmelor de avocatura, atat procesul-verbal al sedintei Comitetului creditorilor, cat si procesul-verbal al selectiei din 5 noiembrie 2012 au fost prezentate Comitetului creditorilor, Adunarii creditorilor, judecatorului-sindic, iar rapoartele intocmite au fost publicate in Buletinul procedurilor de insolventa si inregistrate la Tribunalul Bucuresti.
In fiecare saptamana, in ziua de joi aveau loc sedinte ale Comitetului creditorilor, in care era prezentat stadiul procesual al fiecarui dosar in parte, iar in rapoartele lunare au fost mentionate in mod expres firmele de avocatura care asigurau asistenta juridica .
Inculpatii au mai aratat ca la data de 18 iunie 2013 Adunarea creditorilor a aprobat planul de reorganizare, iar in acest plan de reorganizare au fost trecute punctual toate cele 74 de contestatii care cuprind casele de avocatura ce au reprezentat E. SPRL, contractele de asistenta juridica, onorariul achitat, facturile fiscale si ordinul de plata, iar acest plan de reorganizare a fost confirmat de judecatorul-sindic la 20 iulie 2013.
Inculpatii au mai precizat ca unul dintre motivele pentru care E. SPRL a fost desemnata in calitate de administrator judiciar la societatea H. a fost faptul ca avea si o firma de avocatura specializata in insolventa.
Procedura de insolventa la societatea H. s-a desfasurat in conditii deosebite, statul roman angajandu-se ca pana la sfarsitul anului 2012 sa privatizeze aceasta societate, potrivit angajamentelor cu Fondul Monetar International, Comisa Europeana si Banca Mondiala.
Inculpatii au mai precizat ca sintagma ``conflict de interese" de care se face vorbire in procesul-verbal din 25 octombrie 2012 se referea la faptul ca membrii Comitetului creditorilor nu voiau sa fie angajate anumite firme de avocatura care erau angajate si de catre cei ce au formulat contestatii privind desfacerea contractelor de livrare a energiei.
De asemenea, inculpatii au aratat ca onorariul stabilit era infim in raport cu miza dosarelor, cu sumele care erau in joc; in realitate, onorariul era un element neglijabil, problema de fond fiind gasirea unor avocati competenti si loiali.
Inculpatii au invocat si faptul ca, in calitatea lor de practicieni in insolventa in cadrul societatii E. SPRL, nu pot avea calitatea de functionar public pentru a fi subiect activ al infractiunii prevazute in art. 2531C. pen. anterior.
Totodata, inculpatii au mentionat ca atat in calitate de administratori judiciari, cat si in calitate de avocati si-au indeplinit sarcinile cu obiectivitate, in mod corect si cu impartialitate, sarcinile avute fiind convergente.
Acuzarea a sustinut ca fapta inculpatei M.N. care, in calitate de reprezentant legal al E. SPRL, administrator judiciar al societatii H., in exercitiul atributiilor sale de serviciu, in perioada noiembrie 2012 - februarie 2013, a incheiat un numar de 34 de contracte intre E. SPRL si Societatea Civila Profesionala de Avocati B. si Asociatii, avand ca obiect asistenta si reprezentare juridica intr-un numar de 34 de contestatii aflate pe rolul Tribunalului Bucuresti, in care societatea H. avea calitatea de parte, cu toate ca M.N. are calitatea de asociat atat in cadrul E. SPRL, cat si in cadrul Societatii Civile Profesionale de Avocati B. si Asociatii, realizand astfel, in mod direct, un folos material in cuantum de 559.843,11 lei, atat pentru sine, cat si pentru asociatul sau B.R., intruneste elementele constitutive ale infractiunii de conflict de interese prevazuta in art. 2531C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior
Totodata, fapta inculpatului B.R. care, in calitate de reprezentant legal al E. SPRL, administrator judiciar la societatea H., in exercitiul atributiilor sale de serviciu, in perioada octombrie 2012 - mai 2013, a decis ca E. SPRL, in calitate de administrator judiciar al societatii H., sa incheie cele 34 de contracte de asistenta juridica cu Societatea Civila Profesionala de Avocati B. si Asociatii, a emis facturi de la E. SPRL catre societatea H., a efectuat un numar de 34 de plati din contul societatii H. catre E. SPRL si, in mod corelativ, din contul E. SPRL catre Societatea Civila Profesionala de Avocati B. si Asociatii, in cuantum de 559.843,11 lei, in baza celor 34 de contracte incheiate de M.N. intre E. SPRL si Societatea Civila Profesionala de Avocati B. si Asociatii, avand ca obiect asistenta si reprezentare juridica intr-un numar de 34 de contestatii aflate pe rolul Tribunalului Bucuresti, in care societatea H. avea calitatea de parte, cu toate ca B.R. are calitatea de asociat atat in cadrul E. SPRL, cat si in cadrul Societatii Civile Profesionale de Avocati B. si Asociatii, realizand astfel, in mod direct, un folos material in cuantum de 559.843,11 lei, atat pentru sine, cat si pentru asociata sa M.N., intruneste elementele constitutive ale infractiunii de conflict de interese prevazuta in art. 2531C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.
Referitor la sustinerea inculpatilor ca nu ar fi functionari publici si, deci, nu ar putea fi subiecti activi ai infractiunii de conflict de interese, s-a facut precizarea ca pentru stabilirea calitatii de functionar public trebuie avute in vedere dispozitiile art. 145 si art. 147 C. pen. anterior. Or, potrivit acestor texte de lege, si practicianul in insolventa are calitatea de functionar public, deoarece indeplineste un serviciu de interes public, pentru care este autorizat in conditiile legii, exercitand atributii stabilite de lege in scopul realizarii prerogativelor de autoritate publica, sub supravegherea judecatorului-sindic.
Desi in noul Cod penal care a intrat in vigoare la 1 februarie 2014 nu se mai face distinctia intre ``functionar public" si ``functionar", se observa ca, potrivit art. 175 alin. (2) C. pen., inculpatii prin activitatea desfasurata ca administratori judiciar indeplinesc conditiile pentru a fi calificati ca ``functionar public."
Avand in vedere situatia de fapt, asa cum a rezultat din probele administrate, instanta a apreciat ca se impune achitarea inculpatilor M.N. si B.R., in baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.
O. U. G. nr. 86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa arata, la art. 26 alin. (2) lit. b), ca exercitarea profesiei de practician in insolventa este compatibila cu calitatea de avocat.
Daca legiuitorul ar fi dorit sa stabileasca vreo exceptie in cazul practicianului in insolventa care este si avocat, ar fi avut posibilitatea sa o mentioneze expres in lege, cum a facut in art. 28 alin. (4) din O. U. G. nr. 86/2006, cand a aratat ca ``practicianul in insolventa nu poate fi concomitent administrator judiciar sau lichidator al unui debitor si al creditorului acestuia."
Ca si normele penale, normele care stabilesc incompatibilitatile si interdictiile sunt de stricta interpretare. Cum legea speciala care reglementeaza activitatea practicienilor in insolventa nu prevede aceasta interdictie, respectiv posibilitatea ca administratorul judiciar sa cumuleze si activitatea de avocat in aceeasi cauza, nu se poate ca prin aplicarea art. 2531C. pen. anterior (art. 301 C. pen.) sa se ajunga la stabilirea unei interdictii .
Nici Statutul privind organizarea si exercitarea profesiei de practician in insolventa nu prevede ca administratorul judiciar nu poate cumula si activitatea de avocat in acelasi dosar. Acesta este si motivul pentru care Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania a comunicat prin adresa din 7 martie 2014 ca ``in practica exista in mod frecvent cazuri in care avocatii, care au calitatea de practician in insolventa, reprezinta in instanta societatile de insolventa in cadrul carora detin calitatea de asociat."
Potrivit art. 23 din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar poate desemna persoane de specialitate in vederea indeplinirii atributiilor sale, avand obligatia ca numirea si remuneratia acestora sa fie supuse comitetului creditorilor in cazul in care remuneratia se face din averea debitorului.
Inculpatii in calitatea lor de administratori judiciari au procedat intocmai, iar lunar au prezentat rapoarte de activitate, situatia litigiilor aflate pe rol si stadiul acestora, iar Comitetul creditorilor nu a formulat nicio contestatie.
Nici art. 23 din Legea nr. 85/2006 nu interzice ca administratorul judiciar sa apeleze la propria firma de avocatura.
Si in sentinta civila nr. 7222 din 20 iunie 2012 a Tribunalului Bucuresti, prin care s-a deschis procedura generala a insolventei debitoarei societatea H., s-a prevazut ca administratorul judiciar va putea desemna persoane de specialitate, potrivit art. 23 din Legea nr. 85/2006, fara sa se puna vreo conditie in sensul ca nu s-ar putea cumula calitatea de avocat cu cea de lichidator sau alta conditie.
In lipsa unei interpretari jurisprudentiale accesibile, nu li se poate imputa inculpatilor faptul ca au interpretat normele juridice care reglementeaza activitatea practicienilor in insolventa in sensul ca pot cumula calitatea de avocat cu cea de administrator judiciar in aceeasi cauza.
Buna-credinta a inculpatilor este total credibila in conditiile in care au facut dovada ca la nivelul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania este o practica in acest sens, respectiv cumularea calitatii de avocat cu cea de administrator judiciar in aceeasi cauza.
Inculpatii au depus inscrisuri din care rezulta aceasta practica si au indicat un numar de dosare unde societatile de avocatura care detin si firme de insolventa asigura asistenta juridica pentru propriile firme de insolventa, cumuland, deci, calitatea de avocat cu cea de administrator judiciar in aceeasi cauza.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a pronuntat in mai multe cauze aratand ca legea trebuie sa fie accesibila, clara si previzibila, astfel ca destinatarii acesteia sa poata sa isi adapteze comportamentul fara riscul de a fi trasi la raspundere (Cauza Dragotoniu si Militaru); legea penala nu poate fi aplicata in mod extensiv in dezavantajul inculpatilor.
In conditiile in care la nivelul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania s-a acceptat ideea ca interpretarea corecta este in sensul celor aratate, ca exista o practica a administratorilor judiciari tot in acest sens, era dificil pentru inculpati sa considere ca aceasta interpretare nu ar fi corecta.
Nu se poate invoca o fapta ilicita, in speta infractiunea de conflict de interese prevazuta in art. 2531C. pen. anterior ori reaua-credinta a inculpatilor, in conditiile in care procedura de insolventa s-a desfasurat sub supravegherea judecatorului-sindic, masurile fiind luate de Comitetul creditorilor si validate de judecatorul-sindic.
Acuzatia procurorului, in esenta, s-a intemeiat tocmai pe aspectul ca practicianul in insolventa nu poate desfasura activitate de avocatura in cauza in care realizeaza procedura de insolventa.
Din dispozitiile mentionate in considerente, respectiv art. 26 alin. (2) lit. b) din O. U. G. nr. 86/2006 si art. 23 din Legea nr. 85/2006, dar si din adresa transmisa de Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania, a rezultat ca practicianul in insolventa, care detine si casa de avocatura, poate reprezenta in instanta societatea de insolventa in cadrul careia detine calitatea de asociat.
In raport cu toate considerentele expuse, s-a constatat ca inculpatii M.N. si B.R. si-au indeplinit cu obiectivitate, cu integritate si in mod transparent obligatiile ce le reveneau ca administratori judiciari la societatea H., astfel ca nu s-a retinut in sarcina lor nicio vinovatie si se impune achitarea pentru infractiunea de conflict de interese prevazuta in art. 2531C. pen. anterior, in baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., respectiv fapta nu a fost comisa cu vinovatia prevazuta de lege.
Impotriva acestei hotarari a declarat apel procurorul, solicitand desfiintarea acesteia si, in rejudecare, condamnarea inculpatilor B.R. si M.N. pentru infractiunea de conflict de interese.
In motivarea apelului se arata, in esenta, ca exista incompatibilitate intre calitatea de avocat, respectiv practician in insolventa, atunci cand acestea sunt exercitate simultan sau succesiv pentru acelasi debitor .
Inalta Curte de Casatie si Justitie, examinand apelul prin prisma criticilor formulate si din oficiu, conform art. 420 C. proc. pen., constata ca acesta este fondat, pentru urmatoarele considerente:
A. Ca stare de fapt, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine, in esenta, ca prin sentinta civila nr. 7222 din 20 iunie 2012 s-a dispus admiterea cererii formulate de debitoarea societatea H., dispunandu-se deschiderea procedurii insolventei.
A fost desemnat administrator judiciar provizoriu E. SPRL, ai carei asociati sunt inculpatii B.R. si M.N.
Prin sedinta Adunarii creditorilor din 14 septembrie 2012, E. SPRL a fost confirmata ca administrator judiciar al societatii H., aspect atestat si prin incheierea judecatorului-sindic din 3 octombrie 2012.
In aceasta calitate si in exercitarea atributiilor de serviciu, inculpatul B.R. - in calitate de administrator judiciar provizoriu la societatea H. in perioada 2012 - mai 2013, a dispus ca E. SPRL sa incheie un numar de 34 contracte de asistenta juridica cu Societatea Civila Profesionala de Avocati B. si Asociatii, unde acesta exercita profesia de avocat.
Cele 34 contracte de asistenta juridica - dosarele avand ca obiect contestatii aflate pe rolul Tribunalului Bucuresti - au fost semnate din partea administratorului judiciar E. SPRL de catre inculpata M.N., iar din partea Societatii Civile Profesionale de Avocati B. si Asociatii, de G.L. - avocat colaborator al aceleiasi societati.
Pentru cele 34 de contracte de asistenta juridica, plata onorariilor a fost facuta din contul societatii H. catre E. SPRL, respectiv din contul acesteia catre Societatea Civila Profesionala de Avocati B. si Asociatii, folosul realizat de cei doi inculpati fiind de 559.843,11 lei.
B. Cu titlu de premisa, se impune a se retine ca inculpatii B.R. si M.N. nu au contestat starea de fapt, invocand insa faptul ca reglementarile speciale in materie nu prevad o interdictie pentru administratorul judiciar de a cumula aceasta functie cu aceea de avocat pentru acelasi debitor . In sprijinul acestei aparari s-a facut trimitere la inscrisul emis de Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania la data de 17 martie 2014, in care se arata ca ``in practica exista in mod frecvent cazuri in care avocatii, care au calitatea de practician in insolventa, reprezinta in instanta societatile de insolventa in cadrul carora detin calitatea de asociat", dar si la dispozitiile Legii nr. 161/2003 care nu prevad un conflict de interese pentru practicienii in insolventa, actul normativ facand referire expresa la membrii Guvernului, alesii locali, respectiv functionarii publici.
Pe de alta parte, o eventuala incalcare a unei norme a Codului deontologic nu poate atrage, in mod direct si obligatoriu, raspunderea penala pentru infractiunea de conflict de interese.
De asemenea, nu poate fi retinuta vinovatia inculpatilor in conditiile in care legea nu este accesibila, clara si nici previzibila.
In opinia inculpatilor B.R. si M.N., intreaga activitate pe care au desfasurat-o a fost de buna-credinta, astfel incat nici sub aspectul laturii obiective si nici sub aspect volitiv nu poate fi retinuta raspunderea penala pentru savarsirea infractiunii de conflict de interese.
Apararea contesta, totodata, calitatea de subiect activ al infractiunii.
C. Raportand datele spetei deduse judecatii la legislatia in materie, Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca se impune abordarea acesteia prin prisma a trei coordonate:
a) calitatea de subiect activ ceruta de lege pentru infractiunea de conflict de interese, respectiv aceea de functionar public;
b) incompatibilitatea dintre calitatea de practician in insolventa (administrator judiciar) si calitatea de avocat in aceeasi cauza si pentru acelasi debitor . Delimitarea starii de incompatibilitate care atrage o raspundere disciplinara, de stare de incompatibilitate care genereaza o raspundere penala;
c) elementele constitutive ale infractiunii de conflict de interese prevazuta in art. 2531C. pen. anterior, prin raportare la faptele retinute in sarcina inculpatilor B.R. si M.N.
a) Potrivit dispozitiilor art. 175 alin. (1) C. pen., functionar public, in sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie (...) exercita o functie publica de orice natura; exercita, singura sau impreuna cu alte persoane, in cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atributii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.
In alin. (2) se arata ca este considerata functionar public, in sensul legii penale, persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public .
Conform art. 176 C. pen., prin termenul public se intelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice sau alte persoane juridice care administreaza sau exploateaza bunurile proprietate publica.
Spre deosebire de Codul penal anterior, Codul penal in vigoare nu mai face deosebirea intre notiunea de functionar public si cea de functionar, aceasta din urma nemaifiind reglementata in mod distinct.
Din analiza comparativa a dispozitiilor legale enuntate anterior si a prevederilor art. 145 C. pen. anterior (``prin termenulpublicse intelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public"), respectiv art. 147 C. pen. anterior (``prinfunctionar publicse intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145"), rezulta ca functionar public este acea persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei autoritati publice, institutii publice ori al unei institutii sau al altei persoane juridice de interes public.
In sensul legii penale, astfel cum a statuat in mod constant literatura de specialitate si practica judiciara, notiunea de ``functionar public" are o semnificatie mai larga decat aceleasi notiuni din dreptul administrativ, datorita atat caracterului relatiilor sociale aparate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cat si a faptului ca exigentele de aparare a patrimoniului si de promovare a intereselor colectivitatii impun o mai buna ocrotire prin mijloacele dreptului penal.
Din perspectiva tehnicii de reglementare, se constata ca vointa legiuitorului nu a fost aceea de ierarhizare a dispozitiilor art. 175 C. pen., ci de a da o definitie mai riguroasa notiunii de functionar public decat definitia data acestei notiuni prin dispozitiile art. 147 C. pen. anterior.
In stabilirea limitei sintagmei ``functionar public", Inalta Curte de Casatie si Justitie are in vedere si Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014 a Curtii Constitutionale, prin care au fost declarate neconstitutionale dispozitiile art. I pct. 5 si art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative si a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 2531din Codul penal anterior.
Instanta de contencios constitutional a aratat ca ``semnificatia notiunii de functionar public din dreptul penal nu este echivalenta cu cea de functionar din dreptul administrativ. (...) Potrivit legii penale, notiunile defunctionar publicsi defunctionarau un inteles mai larg decat acela din dreptul administrativ. (...) In legea penala, functionarul este definit exclusiv dupa criteriul functiei pe care o detine sau, cu alte cuvinte, daca isi exercita activitatea in serviciul unei unitati determinate prin legea penala, supus unui anumit statut sau regim juridic."
In aceeasi decizie, se arata ca "excluderea persoanelor care exercita profesii liberale din sfera de incidenta a raspunderii penale in materia infractiunilor de serviciu si de coruptie nu constituie un criteriu obiectiv in functie de care se poate justifica interventia legiuitorului."
De asemenea, Curtea Constitutionala a statuat ca "determinante pentru includerea sau excluderea persoanelor de la incidenta normei penale sunt criterii precum natura serviciului prestat, temeiul juridic in baza caruia se presteaza respectiva activitate sau raportul juridic dintre persoanele in cauza si autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de interes public."
Conceptul de "functie publica" se afla in stransa corelatie cu notiunea de ``interes public", ambele urmarind satisfacerea interesului general. Prin urmare, functionarul public isi desfasoara activitatea in scopul realizarii interesului public si, ca atare, in exercitarea functiei are indatorirea de a considera interesul public mai presus decat interesul personal.
Din categoria serviciilor de interes public fac parte acele entitati care, prin activitatea pe care o desfasoara, sunt chemate sa satisfaca anumite interese generale ale membrilor societatii.
Din aceasta perspectiva, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca administratorul judiciar/practicianul in insolventa isi desfasoara activitatea in realizarea unui serviciu de interes public, ceea ce atrage, implicit, calitatea de functionar public in sensul dispozitiilor art. 147 C. pen. anterior, respectiv art. 175 alin. (2) C. pen. si, implicit, aceea de subiect activ al infractiunii de conflict de interese.
b) Dispozitiile legale incidente in speta, ce se impun a fi analizate sunt urmatoarele:
- art. 26 din O. U. G. nr. 86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa, potrivit cu care: (1) Exercitarea profesiei de practician in insolventa este incompatibila cu: a) activitatea salariala in cadrul altor profesii, cu exceptia celor a caror compatibilitate este prevazuta la alin. (2); b) ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei sau bunele moravuri; c) lipsa sau limitarea capacitatii de exercitiu, in cazul persoanei fizice; d) exercitarea calitatii de notar public sau executor judecatoresc. (2) Exercitarea profesiei de practician in insolventa este compatibila cu: a) activitati si functii didactice in invatamantul superior juridic sau economic; b) calitatea de avocat, expert contabil, evaluator, auditor financiar, arbitru, mediator ori expert tehnic judiciar, care lucreaza in interiorul profesiei;
- art. 28 alin. (4) din O. U. G. nr. 86/2006, potrivit cu care practicianul in insolventa nu poate fi concomitent administrator judiciar sau lichidator al unui debitor si al creditorului acestuia;
- art. 29 din O. U. G. nr. 86/2006, potrivit cu care in cadrul procedurii insolventei, practicianul este obligat sa se abtina, sub sanctiunea suspendarii din profesie, daca se afla in stare de incompatibilitate profesionala sau conflict de interese, astfel cum sunt acestea definite in Statut si in Codul de etica profesionala;
- art. 104 pct. 5 din Statutul privind organizarea si exercitarea profesiei de practician in insolventa, potrivit caruia constituie abatere disciplinara, printre altele, incalcarea principiilor fundamentale de etica profesionala, definite de Codul de etica profesionala si disciplina al Uniunii;
- art. 18 din Codul de etica profesionala si disciplina al Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania: ``membrii Uniunii nu vor exercita simultan sau succesiv pentru acelasi debitor calitatea de avocat (...) intr-o perioada de 2 ani";
- art. 15 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, potrivit cu care exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat;
- art. 16 lit. d) din aceeasi lege: exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu calitatea de arbitru (...), administrator sau lichidator in cadrul procedurii de reorganizare si lichidare judiciara, in conditiile legii.
Din analiza dispozitiilor legale enuntate anterior se observa, pe de o parte, o delimitare a conflictului de interese de incompatibilitati, iar pe de alta parte, o delimitare intre conflictul de interese de natura penala si conflictul de interese de natura administrativa.
Din aceasta perspectiva, rationamentul si interpretarea apararii sunt corecte in parte, in sensul ca nu exista incompatibilitate intre calitatea de practician in insolventa si aceea de avocat. Incompatibilitatea si, implicit conflictul de interese, in sensul legii penale, apare atunci cand sunt cumulate activitatea de avocat (cum este cazul in speta) cu cea de administrator judiciar (practician in insolventa) in aceeasi cauza si pentru acelasi debitor .
Pe de alta parte, prevederile cuprinse in Codul de etica, precum si cele din legea insolventei ori alte dispozitii cuprinse in legi speciale (cum ar fi de pilda Legea nr. 161/2003) au in vedere conflictul de interese de natura administrativa, conflict ce poate conduce la aplicarea unei sanctiuni disciplinare. Conflictul de interese, ce intra in sfera ilicitului penal, este reglementat exclusiv de norma penala si nu de dispozitiile cuprinse in legi speciale care nu conditioneaza existenta acestuia de o stare de incompatibilitate/ interdictie .
Conflictul de interese poate exista si atunci cand se constata o stare de incompatibilitate/interdictie, dar el poate exista si in lipsa acesteia, daca sunt indeplinite cerintele impuse de norma de incriminare.
Aceasta este explicatia pentru care este posibil ca o persoana sa se afle in stare de incompatibilitate, dar fara a avea si o semnificatie penala (detine in acelasi timp si o functie in consiliul de administratie), dupa cum poate fi subiect activ al infractiunii de conflict de interese, fara ca persoana in cauza sa fie si incompatibila pentru functia in desfasurarea careia s-a aflat in conflict de interese (primarul angajeaza, in cadrul unitatii administrativ-teritoriale, un membru al familiei sale).
In cauza dedusa judecatii, inculpatii B.R. si M.N., in calitate de asociati la E. SPRL (societate desemnata de judecatorul-sindic ca administrator judiciar provizoriu pentru debitoarea societatea H.), incheind contracte de asistenta juridica cu Societatea Civila Profesionala de Avocati B. si Asociatii, in vederea asigurarii de asistenta juridica in procese in care aceeasi societate debitoare, societatea H., avea calitatea de parte, s-au aflat in stare de incompatibilitate, neputand cumula functia de administrator judiciar si avocat in acelasi timp si pentru acelasi debitor, stare care genereaza conflictul de interese incriminat de norma penala si nu conflictul de interese de natura administrativa.
Pe de alta parte, existenta conflictului de interese, prevazut in art. 2531C. pen. anterior, trebuie analizat si din perspectiva drepturilor si obligatiilor care rezulta din raporturile de reprezentare .
Este de esenta contractului de mandat indeplinirea de catre mandatar a sarcinilor stabilite de catre mandant in numele si in beneficiul acestuia din urma.
Tot astfel, mandatarul, in exercitiul atributiilor sale, nu poate depasi limitele mandatului incredintat de catre mandant si nici sa lucreze in dezavantajul mandantului.
In speta, raportul juridic dintre inculpati, in calitate de administratori judiciari, desemnati tocmai pentru a gestiona patrimoniul societatii H., este in conflict cu raportul pe care acestia si l-au asumat in calitate de avocati, reprezentanti conventionali ai aceleiasi societati, ai aceluiasi debitor .
c) Conflictul de interese este incriminat prin dispozitiile art. 2531C. pen. anterior si consta in fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura .
Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese, in exercitarea demnitatilor si functiilor publice, sunt impartialitatea, integritatea, transparenta deciziei si suprematia interesului public.
Elementul material al laturii obiective a infractiunii de conflict de interese consta fie in indeplinirea unui act, fie in participarea la luarea unor decizii. In ambele cazuri, actiunile trebuie sa se savarseasca in exercitarea atributiilor de serviciu, ceea ce inseamna ca indeplinirea actului sau participarea la luarea deciziei intra in competentele functiei. Pentru existenta infractiunii este indiferent daca functionarul public a depus sau nu declaratia de interese sau de avere.
Indeplinirea unui act este o actiune exclusiv personala a functionarului public, in timp ce participarea la luarea unei decizii este, de regula, un act colectiv, fiind incriminata in masura in care prin aceasta se urmareste obtinerea unui folos material .
Actele pe care le indeplineste ori deciziile la care participa functionarul public, in exercitiul atributiilor de serviciu, trebuie sa fie acte administrative individuale sau colective, dar fara caracter normativ.
In fine, pentru existenta infractiunii nu este suficient ca functionarul public, in exercitarea atributiilor de serviciu, sa indeplineasca un act ori sa participe la luarea unei decizii, ci este necesar si obligatoriu ca in urma acestor acte sau decizii sa se realizeze, direct sau indirect, un folos material pentru sine sau celelalte persoane enumerate in cuprinsul art. 2531C. pen. anterior.
D. Inalta Curte de Casatie si Justitie, avand in vedere situatia de fapt retinuta in cauza, recunoscuta de inculpati si confirmata de probele administrate, apreciaza ca faptele inculpatilor B.R. si M.N. se circumscriu infractiunii de conflict de interese.
Inculpatii nu puteau exercita, in acelasi timp si pentru acelasi debitor, functia de administrator judiciar provizoriu, respectiv aceea de avocat.
Prin incheierea celor 34 de contracte de asistenta juridica cu Societate Civila Profesionala de Avocati B. si Asociatii s-a urmarit si obtinut un folos material, cuantumul acestuia fiind evidentiat in considerentele instantei de fond .
Nu poate fi insusita apararea inculpatilor in sensul ca norma nu este previzibila, legiuitorul stabilind cu claritate limitele intre conflictul de interese administrativ si conflictul de interese incriminat prin dispozitiile art. 2531C. pen. anterior.
In acelasi sens, existenta hotararii Adunarii creditorilor nu poate conduce la inlaturarea raspunderii penale, deoarece conditia prevazuta in norma de incriminare este realizata si atunci cand decizia este colectiva si nu apartine exclusiv functionarului public, actiunea sa fiind o veriga in procesul de luare a acesteia.
Pe cale de consecinta, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va admite apelul declarat de procuror.
Va desfiinta sentinta atacata si, in rejudecare, va dispune condamnarea celor doi inculpati pentru infractiunea de conflict de interese prevazuta in art. 2531C. pen. anterior.
La individualizare judiciara a pedepsei se vor avea in vedere imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, starea de pericol creata, lipsa antecedentelor penale, conduita anterioara si pe parcursul procesului, nivelul de educatie al inculpatilor, apreciind ca se impune o pedeapsa orientata spre minimul special, respectiv 1 an inchisoare.
In ceea ce priveste legea penala mai favorabila, Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca legea veche este mai favorabila, limitele de pedeapsa fiind mai mici (6 luni-5 ani) fata de legea noua care prevede pedeapsa inchisorii intre 1 an si 5 ani.
Totodata, legea veche permite aplicarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei in conditiile art. 81 C. pen. anterior - aceasta fiind modalitatea de executare ce se impune in cauza - dar si suspendarea pedepselor accesorii in conditiile art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.
In consecinta, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis apelul declarat de procuror impotriva sentintei nr. 200/F din 24 aprilie 2014 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala, privind pe inculpatii B.R. si M.N., a desfiintat hotararea atacata si, in rejudecare:
I. In baza art. 2531C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior si art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpatul B.R. la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de conflict de interese (34 acte materiale).
In baza art. 71 C. pen. anterior, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) si lit. c) C. pen. anterior, ca pedeapsa accesorie.
In baza art. 81 C. pen. anterior, a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata unui termen de incercare de 3 ani.
In baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendarii executarii pedepsei, a suspendat si executarea pedepsei accesorii.
II. In baza art. 2531C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior si art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpata M.N. la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de conflict de interese (34 acte materiale).
In baza art. 71 C. pen. anterior, a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) si lit. c) C. pen. anterior, ca pedeapsa accesorie.
Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021
Venituri care nu intra in categoria �veniturilor din alte surse� si care sunt supuse platii contributiei de asigurari sociale de sanatate Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 506/20.09.2018 a Curtii de Apel Galati
Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati
Personalul didactic auxiliar si cel de conducere raspund disciplinar conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011, iar nu in baza dispozitiilor Codului muncii Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 1045 din 28 noiembrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila
Conflict negativ de competenta generat de obiectul actiunii in materia fondului funciar Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 56 din 18 iunie 2018 a Curtii de Apel Galati
Stabilirea salariului la nivelul maxim aflat in plata prin raportare la indemnizatiile de care beneficiaza personalul cu atributii in domeniul asistentei sociale Pronuntaţă de: Decizia nr. 484/9 martie 2018 a Curtii de Apel Galati
Validarea deciziilor acordarea de despagubiri privind acordarea de despagubiri pentru bunurile abandonate in Bulgaria de catre persoanele refugiat in baza Tratatului dintre Romania Bulgaria Pronuntaţă de: Decizia nr. 420/27 februarie 2018 a Curtii de Apel Galati
Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati
Expropriere de fapt. Conditii si efecte. �Asteptare legitima� de recuperare a unei investitii, in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 241/24.06.2020
Functionari publici. Contestatie decizie de incetare de drept a raportului de serviciu prin pensionare. Discriminare pe criteriu de gen Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia civila nr. 149/26.02.2020
Calculul termenului de preaviz prin lumina Deciziei ICCJ nr. 8/20.05.2024 Sursa: MCP avocati
Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor? Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL
Dreptul Uniunii nu impiedica statele membre sa prevada proceduri civile de confiscare independent de constatarea unei infractiuni Sursa: EuroAvocatura.ro
Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert � aspecte de constitutionalitate si previzibilitate Sursa: Irina Maria Diculescu
Consimtamantul inculpatului la prestarea unei munci in folosul comunitatii inainte de stabilirea vinovatiei � intre protectia impotriva muncii fortate si antepronuntarea judecatorului Sursa: Irina Maria Diculescu
Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese Sursa: Irina Maria Diculescu
Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante Sursa: Irina Maria Diculescu