din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1736 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Comercial » Drepturile succesorului cu privire la plata partilor sociale ale antecesorului decedat

Drepturile succesorului cu privire la plata partilor sociale ale antecesorului decedat

  Publicat: 25 Mar 2015       9083 citiri        Secţiunea: Drept Comercial  


Prima treapta in cadrul metodei de cunoastere a contabilitatii si cel mai reprezentativ procedeu prin care se infaptuieste principiul dublei reprezentari
Potrivit dispozitiilor art. 202 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, in cazul decesului asociatului, societatea este obligata la plata partii sociale catre succesori, conform ultimului bilant contabil aprobat.

Prima treapta in cadrul metodei de cunoastere a contabilitatii si cel mai reprezentativ procedeu prin care se infaptuieste principiul dublei reprezentari
Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile legii si are capacitatea de a tine contabilitatea si de a intocmi bilantul contabil.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Procedura de a obtine informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative cumulate anterioare si anticipate, care face parte din actiunea de evaluare a impactului asupra mediului.
Prima treapta in cadrul metodei de cunoastere a contabilitatii si cel mai reprezentativ procedeu prin care se infaptuieste principiul dublei reprezentari
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prima treapta in cadrul metodei de cunoastere a contabilitatii si cel mai reprezentativ procedeu prin care se infaptuieste principiul dublei reprezentari
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile legii si are capacitatea de a tine contabilitatea si de a intocmi bilantul contabil.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este prima etapa a judecatii care incepe in momentul sesizarii instantei si se incheie in momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive/irevocabile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana care dobandeste, in temeiul legii sau a unui act juridic, drepturi si obligatii de la o alta persoana, denumita autor. Succesorul poate fi:
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prima treapta in cadrul metodei de cunoastere a contabilitatii si cel mai reprezentativ procedeu prin care se infaptuieste principiul dublei reprezentari
Prima treapta in cadrul metodei de cunoastere a contabilitatii si cel mai reprezentativ procedeu prin care se infaptuieste principiul dublei reprezentari
Prima treapta in cadrul metodei de cunoastere a contabilitatii si cel mai reprezentativ procedeu prin care se infaptuieste principiul dublei reprezentari
Prima treapta in cadrul metodei de cunoastere a contabilitatii si cel mai reprezentativ procedeu prin care se infaptuieste principiul dublei reprezentari
Prima treapta in cadrul metodei de cunoastere a contabilitatii si cel mai reprezentativ procedeu prin care se infaptuieste principiul dublei reprezentari
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Viciu al unei hotarari,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Legatura intre doua sau mai multe infractiuni ori dintre dintre doua sau mai multe cauze aflate inaintea unuia sau mai multor organe jurisdictionale.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Prima treapta in cadrul metodei de cunoastere a contabilitatii si cel mai reprezentativ procedeu prin care se infaptuieste principiul dublei reprezentari
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prima treapta in cadrul metodei de cunoastere a contabilitatii si cel mai reprezentativ procedeu prin care se infaptuieste principiul dublei reprezentari
Tabel statistico-economic folosit in analiza si planificare, prin care se compara si se raporteaza
Prima treapta in cadrul metodei de cunoastere a contabilitatii si cel mai reprezentativ procedeu prin care se infaptuieste principiul dublei reprezentari
Prima treapta in cadrul metodei de cunoastere a contabilitatii si cel mai reprezentativ procedeu prin care se infaptuieste principiul dublei reprezentari
Prima treapta in cadrul metodei de cunoastere a contabilitatii si cel mai reprezentativ procedeu prin care se infaptuieste principiul dublei reprezentari
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prima treapta in cadrul metodei de cunoastere a contabilitatii si cel mai reprezentativ procedeu prin care se infaptuieste principiul dublei reprezentari
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Prima treapta in cadrul metodei de cunoastere a contabilitatii si cel mai reprezentativ procedeu prin care se infaptuieste principiul dublei reprezentari
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prima treapta in cadrul metodei de cunoastere a contabilitatii si cel mai reprezentativ procedeu prin care se infaptuieste principiul dublei reprezentari
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Bunuri materiale, activitati sau actiuni, proiecte, pe care o banca accepta sa le crediteze
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prima treapta in cadrul metodei de cunoastere a contabilitatii si cel mai reprezentativ procedeu prin care se infaptuieste principiul dublei reprezentari
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Bunuri materiale, activitati sau actiuni, proiecte, pe care o banca accepta sa le crediteze
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prima treapta in cadrul metodei de cunoastere a contabilitatii si cel mai reprezentativ procedeu prin care se infaptuieste principiul dublei reprezentari
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este formata din persoanele asociate sub diferite forme, pe baza unor interese comune, si care isi dedica timpul, cunostintele si experienta pentru a-si promova si apara drepturile si interesele;
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Prima treapta in cadrul metodei de cunoastere a contabilitatii si cel mai reprezentativ procedeu prin care se infaptuieste principiul dublei reprezentari
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile legii si are capacitatea de a tine contabilitatea si de a intocmi bilantul contabil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Momentul nasterii obligatiei de plata se raporteaza la data ultimului bilant contabil aprobat, existent la momentul decesului asociatului. Drepturile asociatului decedat trebuie stabilite in acelasi mod ca si cele ale asociatului exclus sau ale celui care se retrage din societate si acestea trebuie raportate la valoarea reala, de piata, a activelor la data decesului, iar nu la valoarea acestora asa cum se regaseste in bilantul contabil .

Prin Sentinta civila nr. 1128 din 24.03.2010 pronuntata de Tribunalul Maramures in dosarul nr. xx31/100/2007 s-a admis actiunea precizata, formulata de reclamanta M.C.M. impotriva paratei SC E. SRL Baia Sprie si, in consecinta, s-a obligat parata la plata sumei de 1.481.693,1 lei reprezentand contravaloarea partilor sociale care au apartinut antecesorului reclamantului M.H.R. precum si plata sumei de 23.927,31 lei cheltuieli de judecata compensand restul cheltuielilor. Totodata, s-a respins actiunea fata de paratii W.B.A.E., M.L.R.A., M.T.I.M., V.A.H.J.M.G. si s-a constatat ca cheltuielile cu procedura pentru paratii din Belgia au fost achitate.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut, in rezumat, ca, in conformitate cu prevederile art. 202 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, modificata, privind societatile comerciale, in cazul dobandirii unor parti sociale prin succesiune, plata acestor parti sociale catre succesori se face conform ultimului bilant . In acceptiunea tribunalului, ultimul bilant care trebuia luat in calcul la stabilirea drepturilor banesti avansate reclamantei este bilantul din 2007. Tribunalul a considerat ca ``ultimul bilant`` avut in vedere de legiuitor este cel care a fost ``aprobat`` inclusiv de asociatul a carui succesiune este la originea litigiului. Aprobarile de bilant facute de asociatii ramasi dupa decesul celui care a fost reclamant la momentul introducerii actiunii nu poate sa stea la temeiul calcularii contravalorii partilor sociale ale defunctului deoarece si implicit cuprinde valorificarea de acte si fapte intamplate dupa deces, care nu este firesc sa aiba vreo influenta asupra intinderii drepturilor unei persoane decedate.

La stabilirea drepturilor banesti cuvenite asociatului decedat instanta nu s-a putut rezuma la valorile de inregistrare ca si baza de pornire pentru stabilirea activului net contabil . S-a apreciat de catre tribunal ca este nevoie de o reevaluare la pret de circulatie a mijloacelor fixe care este unanim acceptata de practica si teoria de specialitate.

In conditiile in care asociatii ramasi dupa decesul numitului M.H.R. nu au exprimat o optiune clara privind soarta partilor ramase care au apartinut defunctului, mentionand in art. 3 din Hotararea asociatilor nr. 3/13 XII 200 fie redistribuirea intre asociati, fie reducerea capitalului social, instanta nu a putut dispune asupra structurii capitalului social al paratei.

Impotriva Sentintei civile nr. 1128 din 24 martie 2010 a Tribunalului Maramures a declarat apel parata SC E. SRL Baia-Sprie prin administrator M.L.R.

Prin decizia civila nr. 116 din 28 septembrie 2010 a Curtii de Apel Cluj a fost admis apelul declarat de parata SC E. SRL in contradictoriu cu intimata M.C.M. impotriva sentintei civile nr. 1128 din 24 martie 2010 pronuntata in dosarul nr. xx31/100/2007 al Tribunalului Maramures pe care a schimbat-o in parte, in sensul ca a obligat parata la plata sumei de 317.587,91 lei reprezentand contravaloarea partilor sociale care au apartinut antecesorului reclamantei M.C.M.

A fost obligata parata SC E. SRL la plata sumei de 6.000 lei cheltuieli partiale de judecata in prima instanta.

A fost mentinut restul dispozitiilor sentintei.

A fost obligata intimata sa plateasca apelantei suma de 11.478 lei cheltuieli de judecata in apel.

Pentru a hotari astfel, Curtea de Apel a retinut, in rezumat, urmatoarele:

Cu privire la motivele de desfiintare a hotararii judecatoresti apelate urmata de trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Maramures, instanta de apel a retinut ca nici unul dintre motivele invocate nu este intemeiat. Astfel, in nici un caz prima instanta nu a depasit limitele investirii sale, ci dimpotriva a acordat reclamantei-intimate suma ceruta prin precizarea de actiune din data de 10 martie 2010.

Cu privire la al doilea motiv de desfiintare al sentintei invocat de catre apelanta, legat de nesolutionarea fondului deoarece prima instanta nu s-a pronuntat pe cererea de stabilire a structurii capitalului social in urma reducerii numarului de asociati, instanta de apel a retinut ca nici acest motiv nu este unul intemeiat deoarece face abstractie de precizarea cererii de chemare in judecata impusa de decesul reclamantului initial cu mostenitorii asociatului decedat. Precizarea de actiune pe care instanta s-a pronuntat nu contine o cerere de stabilire a modului de repartizare a partilor sociale intre asociati. Mai mult, analiza textului pe care reclamanta si-a intemeiat precizarea de actiune care a fixat cadrul procesual, art. 202 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 nu impune nici o obligatie pentru instanta de a se pronunta cu privire la acest aspect, asa cum impunea textul legal pe care reclamantul initial si-a intemeiat cererea de chemare in judecata [art. 226 alin. (2) din Legea nr. 31/1990].

In opinia instantei de apel, existenta pe rolul instantelor din Belgia a unui litigiu cu acest obiect nu blocheaza accesul la justitie al reclamantei asa incat cererea de chemare in judecata precizata de catre reclamanta sa fie considerata inadmisibila.

Cu privire la fondul raportului juridic dedus judecatii instanta de apel a retinut ca solutionarea legala si temeinica a cauzei pleaca tocmai de la analiza textului incident care este imperativ cu privire la doua elemente: obligatia de a face plata prin simpla dovada a calitatii de succesor daca nu exista clauza de continuare cu mostenitorii si raportarea la ultimul bilant contabil aprobat. Speculatiile cu privire la ce se intelege prin ultimul bilant contabil aprobat au fost apreciate ca lipsite de consistenta deoarece, in opinia instantei, textul nu se poate referi la altceva decat la ultimul bilant contabil aprobat anterior decesului asociatului sau, altfel spus, la ultimul bilant contabil aprobat inclusiv de catre acesta, fara a lua in calcul evolutia economica ulterioara a societatii comerciale.

Pe de alta parte, s-a apreciat ca, prin prisma dispozitiilor art. 202 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, mostenitorul are dreptul la contravaloarea partilor sociale asa cum rezulta din ultimul bilant contabil fara posibilitatea vreunei reevaluari a activelor prin raportare la momentul efectuarii raportului din expertiza sau la orice alt moment ulterior.

Pentru toate aceste considerente, in baza dispozitiilor art. 296 C. proc. civ., instanta a admis apelul declarat de parata SC E. SRL impotriva sentintei civile nr. 1128 din 24 martie 2010 pronuntata in dosarul nr. xx31/100/2007 al Tribunalului Maramures pe care a schimbat-o in parte, in sensul ca a obligat parata la plata sumei de 317.587,91 lei reprezentand contravaloarea partilor sociale care au apartinut antecesorului reclamantei M.C.M.

In baza art. 274 alin. (1) C. proc. civ., instanta de apel a obligat intimata sa plateasca apelantei suma de 11.478 lei cheltuieli de judecata in apel.

Impotriva acestei decizii a declarat recurs recurenta-reclamanta.

Prin Decizia nr. 769 din 22 februarie 2011 pronuntata in dosarul nr. xx23/1/2010, Sectia comerciala a ICCJ a admis recursul, a casat decizia instantei de apel si a dispus trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului aceleiasi instante.

Pentru a decide astfel, instanta suprema a retinut urmatoarele:

Fata de principiul tantum devolutum quantum appelatum, Inalta Curte a retinut ca a fost intemeiata critica recurentei - reclamante mentionata in finalul motivelor de recurs, intrucat instanta de apel a avut in vedere, pentru admiterea apelului, alte motive decat acelea cu care a fost legal investita prin cererea de apel.

Astfel, considerentele retinute de instanta de apel ca temei de reformare a sentintei atacate fac trimitere la modul gresit de evaluare a despagubirilor cuvenite reclamantei, respectiv prin reevaluarea acestora, si nu in baza inregistrarilor contabile aparute in bilantul contabil aferent anului 2007, ceea ce incalca dispozitia expresa din art. 202 din Legea nr. 31/1990, desi o atare critica nu se regaseste intre motivele de apel cuprinse in cererea aflata la dosarul cauzei.

Inalta Curte a retinut ca apelanta - parata a criticat sentinta atacata prin invocarea unor motive de desfiintare a acesteia - motive respinse de catre instanta de apel in mod legal, si pentru inadmisibilitatea actiunii de fond . Si aceasta critica de nelegalitate a fost in mod corect respinsa de catre instanta de apel.

Cat priveste insa fondul cauzei criticile apelantei - parate vizeaza, in esenta, precizarile succesive ale actiunii de catre reclamanta si bilantul contabil la care trebuie sa se raporteze instanta, conform art. 202 din Legea nr. 31/1990, republicata. De asemenea, au fost formulate critici de netemeinicie cu privire la continutul raportului de expertiza depus in cauza.

Ca atare, fata de principiul tantum devolutum quantum appelatum si fata de dispozitiile art. 292 C. proc. civ., Inalta Curte a retinut ca instanta de apel a depasit limitele investirii sale prin cererea de apel, incalcand astfel principiul disponibilitatii aplicabil in procesul civil si principiul dreptului la aparare al participantilor la acesta.

Pentru considerentele mai sus inserate, in baza art. 312 C. proc. civ., Inalta Curte a admis recursul declarat si a casat decizia atacata, trimitand cauza spre rejudecare aceleiasi instante.

In baza art. 315 C. proc. civ., Inalta Curte a pus in vedere instantei de apel ca la rejudecare sa aiba in vedere principiul interpretarii sistematice a dispozitiilor din Legea nr. 31/1990, republicata, avandu-se in vedere si ratiunea legii.

Avand in vedere motivele retinute de Inalta Curte care impun solutia de casare a deciziei atacate, celelalte motive invocate si care privesc fondul cauzei vor fi analizate de instanta de apel la rejudecare.

La data de 22 iunie 2011, Curtea de Apel Cluj a inregistrat dosarul sub nr. xx23/1/2010 si a retinut cauza pentru judecarea apelului.

Analizand apelul declarat in cauza, Curtea a retinut urmatoarele:

1. Primul motiv de apel ce vizeaza anularea hotararii pronuntate de prima instanta si trimiterea cauzei spre rejudecare, fata de pretinsa viciere a cadrului procesual si a clarificarii obiectului dedus judecatii, a fost respins din doua considerente principale.

a) Cauza de fata se afla in etapa rejudecarii dupa casare, ca efect al deciziei nr. 769 din 22 februarie 2011 pronuntata de Sectia comerciala a ICCJ in dosarul nr. xx23/1/2010, aspect care pune problema efectelor si limitelor casarii.

Motivul principal retinut de instanta de recurs determinat pentru casarea cu trimitere a fost acela ca prima instanta de apel a depasit limitele investirii, mai precis a nesocotit principiul de drept procesual civil al disponibilitatii consacrat de adagiul tantum devolutum quantum appelantum.

Din aceasta perspectiva, instanta de casare a dispus ca in rejudecare sa aiba in vedere principiul interpretarii sistematice a dispozitiilor Legii nr. 31/1990, republicata, avandu-se in vedere ratiunea legii, si, totodata, ca instanta de apel in rejudecare sa aiba in vedere celelalte motive de apel invocate si care privesc fondul cauzei.

Or, motivul invocat in rejudecare de catre apelanta practic este un nou motiv de apel ce vizeaza chestiuni de procedura care nu au fost puse in discutie nici pe calea apelului principal si nici in etapa recursului.

Mai apoi, Curtea a retinut ca nu toata decizia instantei de apel a fost casata, mai precis nu toate motivele de apel pot fi reluate in dezbatere in faza de rejudecare deoarece instanta de recurs a retinut fara echivoc ca criticile apelantei in ceea ce priveste motivele de desfiintare si care au fost respinse de instanta de apel si cele referitoare la inadmisibilitatea actiunii au fost corect respinse de prima instanta de apel.

Pe de alta parte, Curtea de Apel a retinut ca prin decizia nr. 1082 din 10 martie 2011 a Sectiei comerciale a ICCJ pronuntata in dosarul nr. xx81/1/2010 recursul declarat de parata-apelanta SC E. SRL Mocira, com. Recea, jud. Maramures impotriva aceleasi decizii a instantei de apel a fost respins ca ramas fara obiect dat fiind ca deja prin decizia anterioara a fost admis recursul reclamantei si a fost casata decizia atacata.

Curtea a retinut insa ca nici in apelul exercitat de parata in fata instantei de recurs nu a fost antamat motivul de desfiintare a sentintei cu trimitere spre rejudecare sustinut astazi in fata instantei de rejudecare.

Curtea a apreciat ca decizia instantei de apel a fost casata numai partial si casarea a vizat exclusiv gresita aplicare si interpretare a dispozitiilor art. 202 din Legea nr. 31/1990 precum si a faptului ca urmare a retinerii acestui text prima instanta de apel a nesocotit principiul disponibilitatii.

Restul aspectelor ce vizeaza administrarea probatiunii solicitate de apelanta-parata, exceptia de conexitate ori de inadmisibilitate a actiunii raportate la existenta unui alt dosar pe rolul Tribunalului de Comert din Bruxelles nu mai vizeaza faza de rejudecare deoarece instanta de recurs le-a gasit ca fiind corect solutionate de instanta de apel.

Curtea de Apel a retinut ca desfiintarea sentintei cu trimiterea spre rejudecare, pentru conturarea cadrului procesual, nu este relevanta fata de imprejurarea ca lipsa vatamarii pentru apelanta-parata nu a fost dovedita, in conditiile in care reclamantul M.M.H. nu a acceptat succesiunea defunctului M.H.R., reclamantul initial, iar sentinta pronuntata de tribunal numai la cererea reclamantei M.C.M., sotie supravietuitoare este corecta si legala, deoarece fiul defunctului nu mai poate justifica vreo calitate procesuala activa in cauza. In lipsa exercitiului caii de atac de catre reclamant (devenit intre timp major), raportat la principiul disponibilitatii, instanta de apel a apreciat ca nu mai poate fi indrituita sa reverifice daca exceptia lipsei calitatii procesuale active a fost corect analizata in prima instanta.

Pe de alta parte, cererea de desfiintare a sentintei cu scopul de a identifica obiectul actiunii cat si temeiului legal al cererii reclamantei ignora cu desavarsire continutul si efectele deciziei de casare si vadeste exercitarea drepturilor procedurale in alt sens decat cel prevazut de dispozitiile art. 129 alin. (1) C. proc. civ.

In ceea ce priveste interpretarea sistematica a dispozitiilor Legii nr. 31/1990, Curtea de Apel a retinut urmatoarele:

Cererea de chemare in judecata cu care a fost investita prima instanta a avut ca fundament in drept dispozitiile art. 202 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, plecandu-se de la premisa factuala ca unul dintre asociatii societatii comerciale a decedat.

Curtea a analizat comparativ si alte dispozitii legale cuprinse in Legea societatilor comerciale nr. 31/1990 (LSC) care au ca obiect stabilirea valorii partilor sociale in diverse cazuri cand asociatul unei societati comerciale abandoneaza societatea, respectiv cand se retrage din societate sau este exclus.

O diferentiere intre tratamentul stabilirii valorii partilor sociale s-a apreciat ca nu are nicio justificare obiectiva si rationala, toate aceste situatii presupunand modificarea contractului de societate prin intervenirea unor evenimente legate de retragerea, excluderea sau decesul unui asociat care insa au toate nota comuna aceea a diminuarii numarului de asociati existenti.

Mai mult, este important de retinut ca fata de ipoteza in care asociatul retras sau exclus paraseste societatea ca urmare a manifestarii sale de vointa, in cazul decesului, asociatul paraseste societatea impotriva vointei sale, neavand astfel nicio culpa in functionarea societatii. Din aceasta perspectiva, tratamentul mai favorabil al asociatului retras ori exclus fata de tratamentul succesorilor nu poate fi justificat, ceea ce impune a se retine ca sintagma ``ultimul bilant aprobat`` utilizata drept criteriu de stabilire a valorii partilor sociale de dispozitiile art. 202 alin. (3) din LSC trebuie interpretata sistematic si rational.

Asa fiind, s-a retinut ca in cele trei situatii antamate in precedent evaluarea pe cale judiciara a drepturilor la partile sociale ce se cuvin asociatului decedat, exclus sau retras, se calculeaza in raport cu valoarea reala a activelor la data decesului, excluderii ori retragerii si nu cu valoarea contabila a acestora exprimata prin bilant sau balanta contabila.

In ceea ce priveste momentul de referinta al stabilirii dreptului si evaluarii partilor sociale ale defunctului, Curtea a retinut ca dispozitiile legale analizate prevad intr-o astfel de circumstanta ca reper temporal ultimul bilant aprobat.

Intr-o astfel de situatie, prin ultimul bilant aprobat trebuie sa se inteleaga bilantul aprobat pentru anul fiscal anterior datei decesului asociatului.

Astfel fiind, cum in speta, asociatul a decedat la data de 11 octombrie 2008, ultimul bilant aprobat era cel aferent anului 2007 numai acesta producand efecte juridice la data deschiderii mostenirii, data care deschide si drepturile succesorilor. S-a observat ca, la data decesului asociatului, exercitiul financiar pentru anul 2008 nu era incheiat si drept urmare nu bilantul contabil aferent anului fiscal 2008 poate fi retinut ca reper temporal, singurul bilant ce poate fi luat in considerare fiind acela existent si aprobat la data decesului.

In acest sens, se inscrie si obiectul cererii de chemare in judecata asa cum a fost precizat de reclamanta, cu toate ca parata sustine contrariul. Astfel, in cuprinsul precizarii de actiune reclamanta a invederat ca solicita obligarea societatii parate la plata contravalorii partilor sociale conform ultimului bilant aprobat din anul 2008, si nu la data efectuarii expertizei initiale, asa cum s-a stabilit initial de catre instanta.

Imprejurarea ca reclamanta a semnat hotararea AGA prin care s-a aprobat bilantul pe anul fiscal 2008 nu are nicio consecinta juridica de vreme ce aceasta nu a dobandit calitate de asociat si deci nu putea sa-si exprime dreptul de vot.

Fata de cele ce preced, apreciind ca prima instanta a retinut si aplicat corect dispozitiile legale pertinente incidente in materie si a stabilit corect pe baza de elementele furnizate de expertiza valorificata si omologata valoarea partilor sociale la care este indrituita reclamanta, Curtea de Apel Cluj, prin decizia comerciala nr. 181 din 16 octombrie 2011, a respins apelul ca nefondat.

Curtea de Apel a obligat parata-apelanta sa plateasca intimatei-reclamante M.C.M. suma de 8.000 lei cheltuieli de judecata in apel.

Impotriva acestei hotarari, in termen legal, a declarat recurs SC E. SRL care a solicitat casarea deciziei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de apel conform art. 312 alin. (5) C. proc. civ. si, in subsidiar, modificarea deciziei, admiterea apelului si desfiintarea sentintei cu trimitere spre rejudecare sau respingerea actiunii ca inadmisibila ori admiterea actiunii si stabilirea contravalorii partilor sociale conform ultimului bilant contabil pe anul 2008.

In motivarea recursului s-au aratat, in esenta, urmatoarele:

Limitele casarii trasate de instanta suprema au fost gresit interpretate de instanta de apel in sensul ca, pe langa interpretarea sistematica a dispozitiilor Legii nr. 31/1990, Curtea de Apel avea obligatia de a analiza la rejudecare si celelalte motive invocate si care privesc fondul cauzei.

Recurenta a invocat lipsa de temei a invocarii unei casari partiale in conditiile in care recursul in care SC E. SRL criticase hotararea instantei de apel nu a fost niciodata analizat pe fond de catre instanta suprema, ci a fost respins ca ramas fara obiect .

Cadrul procesual a fost viciat, iar vatamarea este evidenta atat timp cat actiunea a fost initiata de reclamantul M.M.H., instanta de fond nu a solutionat in niciun fel actiunea initiala a acestuia, iar in prezent exista posibilitatea sesizarii din nou a instantei cu o actiune in pretentii similara de catre aceasta persoana .

S-a invederat si ca inadmisibilitatea actiunii a fost respinsa in mod gresit, prin raportare la limitele casarii, desi in decizia instantei supreme s-a stabilit ca celelalte motive invocate care privesc fondul cauzei vor fi analizate de instanta de apel in rejudecare.

Decizia pronuntata in apel a fost criticata si in ceea ce priveste maniera in care s-a realizat interpretarea sistematica a prevederilor art. 202 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, avand in vedere faptul ca acestea se refera la ultimul bilant contabil aprobat, sens in care cuantificarea valorii partilor sociale prin raportare la alte criterii decat cel obiectiv stabilit de legiuitor este eronata.

S-a invederat si ca instanta de apel a omis sa se pronunte asupra chestiunilor legate de maniera in care s-a facut reevaluarea partilor sociale, a criticilor vazand incalcarea reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin OMF 1752/2005, sens in care hotararea nu respecta exigentele art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Recursul a fost timbrat in conformitate cu dispozitiile incheierii de sedinta din 11 septembrie 2012.

Prin intampinare, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizand decizia recurata sub aspectul criticilor de nelegalitate invocate de recurenta care pot fi incadrate in dispozitiile art. 304 pct. 5, 7 si 9 C. proc. civ., Inalta Curte a apreciat ca acestea sunt neintemeiate, avand in vedere urmatoarele considerente:

Prin decizia nr. 1082 din 10 martie 2011 pronuntata de instanta suprema a fost respins ca ramas fara obiect recursul declarat de SC E. SRL impotriva deciziei civile nr. 116 din 28 septembrie 2010 pronuntata de Curtea de Apel Cluj, avand in vedere ca aceasta decizie a fost casata prin decizia nr. 769 din 22 februarie 2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Considerentele acestei din urma decizii au fost analizate in mod judicios de catre instanta de apel, in rejudecare, apreciindu-se ca a operat numai o casare partiala a hotarari pronuntate, de vreme ce instanta suprema a respins motivele de desfiintare si inadmisibilitate invocate de recurenta-parata, acestea nemaiputand fi reluate in rejudecare, conform art. 315 C. proc. civ.

In acelasi sens, jurisprudenta a statuat ca in caz de casare cu trimitere, instanta care urmeaza sa rejudece trebuie sa procedeze numai in limitele stabilite prin hotararea instantei superioare, pentru rest cauza intrand in puterea lucrului judecat.

Ceea ce incearca recurenta practic, prin motivele de recurs, este o cenzurare a limitelor casarii stabilite printr-o decizie a instantei supreme prin raportare la o alta decizie a aceleiasi instante, pronuntata in aceeasi cauza, prin care recursul E. a fost respins ca ramas fara obiect .

O astfel de abordare nu este, insa, posibila avand in vedere caracterul obligatoriu al hotararilor instantelor de recurs asupra problemelor de drept dezlegate.

In ceea ce priveste critica referitoare la stabilirea cadrului procesual, instanta de apel a procedat in mod corect la respingerea acesteia avand in vedere faptul ca numitul M.H.M. a renuntat la succesiune conform certificatului de mostenitor nr. 63 din 4 mai 2009, iar aceasta era singura persoana care putea invoca o eventuala vatamare prin exercitarea caii de atac a apelului impotriva hotararii primei instante.

Presupusa temere a recurentei de introducere a unei noi cereri in pretentii pe rolul instantei de judecata de catre M.H.M. este apreciata ca neintemeiata in conditiile in care acestei persoane i se poate solicita oricand legitimarea procesuala din perspectiva renuntarii la succesiunea autorului sau.

Critica recurentei referitoare la gresita interpretare a dispozitiilor Legii nr. 31/1990 este nefondata.

Astfel, asa cum s-a retinut in jurisprudenta, dreptul mostenitorilor la plata contravalorii partilor sociale se naste din lege si el reprezinta acoperirea prejudiciului incercat prin pierderea proprietatii partilor sociale ale autorului.

In cazul decesului asociatului, societatea este obligata la plata partii sociale catre succesori, conform ultimului bilant contabil aprobat. Textul de lege este explicit in ceea ce priveste modalitatea de cuantificare a valorii partilor sociale, iar intentia legiuitorului este aceea de a preveni abuzurile societatii impotriva mostenitorilor care nu au posibilitatea de a controla modul in care este administrata societatea .

Referitor la momentul nasterii obligatiei de plata, respectiv al dreptului de creanta al mostenitorilor, acesta se raporteaza la data ultimului bilant aprobat existent la momentul decesului asociatului.

In cauza, imprejurarea ca reclamanta a aprobat, in adunarea AGA, bilantul contabil al societatii pe anul 2008 nu poate avea nicio semnificatie in ceea ce priveste momentul nasterii dreptului sau de creanta intrucat ea nu a devenit asociat al societatii si, prin urmare, nu poate fi implicata in activitatea decizionala a acesteia.

De altfel, la data decesului asociatului M.H.R., 11 octombrie 2008, nu se incheiase exercitiul financiar al anului 2008, astfel ca nu este echitabil ca mostenitorii asociatului decedat sa suporte consecintele unor decizii ulterioare ale conducerii societatii care ar putea fi de natura a diminua veniturile acesteia.

Inalta Curte a apreciat ca, in mod corect, instanta de apel a apreciat ca drepturile asociatului decedat trebuie stabilite in acelasi mod ca si cele ale asociatului exclus sau ale celui care se retrage din societate si ca acestea trebuie raportate la valoarea reala a activelor la data decesului, iar nu la valoarea acestora asa cum se regaseste in bilantul contabil .

Vor fi inlaturate si criticile recurentei referitoare la nemotivarea hotararii intrucat se apreciaza ca legalitatea solutiei recurate transpare din motivele de fapt si de drept retinute de instanta de apel, care a procedat la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si elementelor de proba ale partilor.

In ceea ce priveste critica recurentei referitoare la modul de evaluare a probatoriilor, aceasta va fi respinsa de catre instanta intrucat se refera la temeinicia hotararii, iar recursul poate fi exercitat numai pentru motive care vizeaza legalitatea deciziei pronuntate in apel.

Fata de considerentele expuse pe larg mai sus, constatand ca nu subzista nici un motiv de modificare sau casare a deciziei recurate, Inalta Curte, in baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., a respins recursul ca nefondat.

In baza art. 274 C. proc. civ., a obligat recurenta-parata sa plateasca intimatei-reclamante M.C.M. 5.000 lei cheltuieli de judecata .




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 4091 din 23 octombrie 2012


Citeşte mai multe despre:    Succesor    Legea 31/1990
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Hotararea CEDO in Cauza Danciu si altii impotriva Romaniei. ancheta prompta si efectiva
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului - CEDO

Prescriptia dreptului material la actiune. Intreruperea cursului prescriptiei prin plata facturilor emise de creditor. Rezolutiunea unilaterala a contractului. Efecte asupra recunoasterii si intreruperii cursului prescriptiei materiale a dreptului la actiune. Aspectul pozitiv al autoritatii de lucru judecat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 121/12.03.2020

Uzucapiune. Inaplicabilitatea dispozitiilor referitore la achiesarea la pretentiile formulate de reclamant. Inexistenta justului titlu
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 5/9.01.2020

Necitare mostenitor prezumtiv la dezbaterea succesiunii. Sanctiune. Principiul rolului activ al judecatorului. Calificarea exacta a actiunii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 176/17.03.2020

Actiune in revendicare. Efectele hotararii judecatoresti fata de terti
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 181/19.03.2020

Expropriere de fapt. Conditii si efecte. �Asteptare legitima� de recuperare a unei investitii, in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 241/24.06.2020

Contract de inchiriere. Efectele clauzelor contractuale. Aplicarea dispozitiilor art. 131 din Legea nr. 85/2014
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 194/11.06.2020

Contract de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu apa si canalizare incheiat intre o asociatie intercomunitara de dezvoltare a serviciilor publice de apa-canal si un operator. Aderarea unei unitati administrativ teritoriale la asociatie. Aplicarea dispozitiilor legale privind stabilirea redeventei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 626/30.07.2020

Raspundere civila delictuala. Despagubiri solicitate de catre victima unui accident rutier
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 202 din 29 ianuarie 2020

Descrierea faptei nu poate fi suplinita prin probatoriul administrat in cursul judecatii. Nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 4151/2020



Articole Juridice

Dialogurile MCP (XII)- Uzucapiunea terenurilor scoase din circuitul juridic
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Despagubirile acordate pentru exproprierea pentru cauza de utilitate publica
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Restituirea taxei de timbru in ipoteza solutionarii litigiilor civile pe calea medierii
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Taxele pentru dezbaterea succesiunii
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Termenul in care se accepta si se dezbate succesiunea
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Deschiderea succesiunii si dezbaterea succesiunii. Modalitati de dezbatere a succesiunii
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Termenul de prescriptie pentru solicitarea de reparatii materiale in urma condamnarii politice a unui ascendent din perspectiva liberului acces la justitie
Sursa: Irina Maria Diculescu