Prima pagină
» Jurisprudenţă
» Recursuri in Interesul Legii
» Actele de violenta savarsite in aceeasi imprejurare
Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite
Citeşte mai multe despre:
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Actele de violenta savarsite in aceeasi imprejurare
|
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Stabilirea ca actele de violenta cu intentia directa sau indirecta de a ucide, savarsite in aceeasi imprejurare asupra a doua persoane, dintre care una a decedat, constituie atat infractiunea de omor - simplu, calificat sau deosebit de grav - comisa asupra unei singure persoane, cat si tentativa de omor, dupa caz, simplu, calificat sau deosebit de grav, aflate in concurs.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Legea privind organizarea judiciară
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
(omuciderea). Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra vietii,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Infractiunea se consuma in momentul in care,
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Stat care savarseste o agresiune
Legea privind organizarea judiciară
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Nicolae Popa s-a nascut la data de 1 septembrie 1939 in orasul Govora (judetul Valcea). A absolvit in anul 1960 Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, obtinand apoi si titlul stiintific de doctor in drept al aceleiasi universitati in anul 1975.
Va prezentam in continuare textul integral al deciziei:
DECIZIA Nr. V din 20 februarie 2006
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 492 din 07/06/2006
Dosar nr. 32/2005
Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal in cazul actelor de violenta savarsite in aceeasi imprejurare, cu intentia de a ucide, asupra a doua persoane, dintre care una a decedat.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea 304/2004, republicata, fiind prezenti 81 de judecatori din totalul de 106 judecatori in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia, in sensul de a se stabili ca actele de violenta cu intentia directa sau indirecta de a ucide, savarsite in aceeasi imprejurare asupra a doua persoane, dintre care una a decedat, constituie atat infractiunea de omor - simplu, calificat sau deosebit de grav - comisa asupra unei singure persoane, cat si tentativa de omor, dupa caz, simplu, calificat sau deosebit de grav, aflate in concurs.
SECTIILE UNITE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
In practica instantelor judecatoresti s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar in legatura cu aplicarea dispozitiilor art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal in cazul actelor de violenta savarsite in aceeasi imprejurare, cu intentia directa sau indirecta de a ucide, asupra a doua persoane, dintre care una a decedat.
Astfel, unele instante s-au pronuntat in sensul ca actele de violenta comise in aceeasi imprejurare, cu intentia directa sau indirecta de a ucide, asupra a doua persoane, dintre care una a decedat, constituie o singura infractiune, de omor deosebit de grav, prevazuta in art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal.
In motivarea acestei opinii s-a relevat ca finalitatea avuta in vedere prin art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal este indeplinita si in cazul in care a decedat numai una dintre cele doua persoane vizate prin actele de violenta comise in scopul de a ucide, considerandu-se ca este suficient ca autorul sa fi actionat cu intentia de a ucide doua sau mai multe persoane, iar rezultatul actiunii sa constea in producerea decesului a cel putin unei persoane .
Alte instante, dimpotriva, au decis ca actele de violenta savarsite in aceeasi imprejurare, cu intentia de a ucide, asupra a doua persoane, dintre care una a decedat, constituie atat infractiunea de omor - simplu, calificat sau deosebit de grav - comisa asupra unei singure persoane, cat si tentativa de omor, dupa caz, simplu, calificat sau deosebit de grav, aflate in concurs.
Aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.
Intr-adevar, prin art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal se prevede ca omorul savarsit "asupra a doua sau mai multor persoane" constituie infractiune de omor deosebit de grav.
Din aceasta prevedere a legii rezulta ca, pentru existenta infractiunii de omor deosebit de grav in forma mentionata, este necesar ca actiunea, comisa cu intentia de a ucide, sa fie indreptata impotriva a doua sau mai multe persoane si sa aiba ca rezultat decesul a cel putin doua dintre ele.
In ipoteza in care actiunea indreptata impotriva mai multor persoane, cu intentia directa sau indirecta de a ucide, are ca rezultat moartea unei singure victime, nu se poate retine existenta agravantei determinate de pluralitatea de victime la care se refera art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal.
A considera altfel ar insemna sa fie depasita vointa legiuitorului, exprimata explicit in cadrul reglementarii date prin acest text de lege, potrivit careia actele de violenta indreptate in aceeasi imprejurare impotriva unei pluralitati de victime sunt susceptibile de a fi considerate savarsite in conditiile unei atari agravante numai daca au avut ca rezultat producerea mortii a cel putin doua persoane .
Asa fiind, in cazul in care a decedat numai una dintre cele doua persoane asupra carora s-au exercitat actele de violenta cu scopul de a ucide, fapta nu va putea fi incadrata in infractiunea de omor deosebit de grav prevazuta in art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal, ci intr-o singura infractiune consumata de omor, prevazuta in art. 174, respectiv de omor calificat, prevazuta in art. 175, ori de omor deosebit de grav, prevazuta in art. 176 alin. 1, cu exceptia lit. b), din Codul penal, precum si in tentativa la una dintre aceste infractiuni, deoarece intr-un asemenea caz unitatea infractionala legala nu poate subzista.
Prin urmare, cata vreme actele de violenta comise in aceeasi imprejurare, in scopul de a ucide, nu au produs decesul ambelor victime, fapta nu poate fi incadrata in infractiunea de omor deosebit de grav prevazuta in art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal, dupa cum o astfel de fapta nu ar putea fi incadrata in tentativa la aceasta infractiune decat in cazul cand nu s-a produs decesul nici uneia dintre cele doua victime vizate de agresor .
In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, si ale art. 4142 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca actele de violenta savarsite in aceeasi imprejurare, cu intentia de a ucide, asupra a doua persoane, dintre care una a decedat, constituie atat infractiunea de omor - simplu, calificat sau deosebit de grav - comisa asupra unei singure persoane, cat si tentativa de omor, dupa caz, simplu, calificat sau deosebit de grav, aflate in concurs, in astfel de situatii nefiind aplicabila agravanta prevazuta in art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
DECIDE:
Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Stabilesc ca actele de violenta cu intentia de a ucide, savarsite in aceeasi imprejurare asupra a doua persoane, dintre care una a decedat, constituie atat infractiunea de omor - simplu, calificat sau deosebit de grav - comisa asupra unei singure persoane, cat si tentativa de omor, dupa caz, simplu, calificat sau deosebit de grav, aflate in concurs.
Agravanta prevazuta in art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal nu este aplicabila in cazul faptelor mentionate.
Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 20 februarie 2006.
PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent sef, Victoria Maftei
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 492 din 07/06/2006
Dosar nr. 32/2005
Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal in cazul actelor de violenta savarsite in aceeasi imprejurare, cu intentia de a ucide, asupra a doua persoane, dintre care una a decedat.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea 304/2004, republicata, fiind prezenti 81 de judecatori din totalul de 106 judecatori in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia, in sensul de a se stabili ca actele de violenta cu intentia directa sau indirecta de a ucide, savarsite in aceeasi imprejurare asupra a doua persoane, dintre care una a decedat, constituie atat infractiunea de omor - simplu, calificat sau deosebit de grav - comisa asupra unei singure persoane, cat si tentativa de omor, dupa caz, simplu, calificat sau deosebit de grav, aflate in concurs.
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
In practica instantelor judecatoresti s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar in legatura cu aplicarea dispozitiilor art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal in cazul actelor de violenta savarsite in aceeasi imprejurare, cu intentia directa sau indirecta de a ucide, asupra a doua persoane, dintre care una a decedat.
Astfel, unele instante s-au pronuntat in sensul ca actele de violenta comise in aceeasi imprejurare, cu intentia directa sau indirecta de a ucide, asupra a doua persoane, dintre care una a decedat, constituie o singura infractiune, de omor deosebit de grav, prevazuta in art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal.
In motivarea acestei opinii s-a relevat ca finalitatea avuta in vedere prin art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal este indeplinita si in cazul in care a decedat numai una dintre cele doua persoane vizate prin actele de violenta comise in scopul de a ucide, considerandu-se ca este suficient ca autorul sa fi actionat cu intentia de a ucide doua sau mai multe persoane, iar rezultatul actiunii sa constea in producerea decesului a cel putin unei persoane .
Alte instante, dimpotriva, au decis ca actele de violenta savarsite in aceeasi imprejurare, cu intentia de a ucide, asupra a doua persoane, dintre care una a decedat, constituie atat infractiunea de omor - simplu, calificat sau deosebit de grav - comisa asupra unei singure persoane, cat si tentativa de omor, dupa caz, simplu, calificat sau deosebit de grav, aflate in concurs.
Aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.
Intr-adevar, prin art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal se prevede ca omorul savarsit "asupra a doua sau mai multor persoane" constituie infractiune de omor deosebit de grav.
Din aceasta prevedere a legii rezulta ca, pentru existenta infractiunii de omor deosebit de grav in forma mentionata, este necesar ca actiunea, comisa cu intentia de a ucide, sa fie indreptata impotriva a doua sau mai multe persoane si sa aiba ca rezultat decesul a cel putin doua dintre ele.
In ipoteza in care actiunea indreptata impotriva mai multor persoane, cu intentia directa sau indirecta de a ucide, are ca rezultat moartea unei singure victime, nu se poate retine existenta agravantei determinate de pluralitatea de victime la care se refera art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal.
A considera altfel ar insemna sa fie depasita vointa legiuitorului, exprimata explicit in cadrul reglementarii date prin acest text de lege, potrivit careia actele de violenta indreptate in aceeasi imprejurare impotriva unei pluralitati de victime sunt susceptibile de a fi considerate savarsite in conditiile unei atari agravante numai daca au avut ca rezultat producerea mortii a cel putin doua persoane .
Asa fiind, in cazul in care a decedat numai una dintre cele doua persoane asupra carora s-au exercitat actele de violenta cu scopul de a ucide, fapta nu va putea fi incadrata in infractiunea de omor deosebit de grav prevazuta in art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal, ci intr-o singura infractiune consumata de omor, prevazuta in art. 174, respectiv de omor calificat, prevazuta in art. 175, ori de omor deosebit de grav, prevazuta in art. 176 alin. 1, cu exceptia lit. b), din Codul penal, precum si in tentativa la una dintre aceste infractiuni, deoarece intr-un asemenea caz unitatea infractionala legala nu poate subzista.
Prin urmare, cata vreme actele de violenta comise in aceeasi imprejurare, in scopul de a ucide, nu au produs decesul ambelor victime, fapta nu poate fi incadrata in infractiunea de omor deosebit de grav prevazuta in art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal, dupa cum o astfel de fapta nu ar putea fi incadrata in tentativa la aceasta infractiune decat in cazul cand nu s-a produs decesul nici uneia dintre cele doua victime vizate de agresor .
In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, si ale art. 4142 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca actele de violenta savarsite in aceeasi imprejurare, cu intentia de a ucide, asupra a doua persoane, dintre care una a decedat, constituie atat infractiunea de omor - simplu, calificat sau deosebit de grav - comisa asupra unei singure persoane, cat si tentativa de omor, dupa caz, simplu, calificat sau deosebit de grav, aflate in concurs, in astfel de situatii nefiind aplicabila agravanta prevazuta in art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal.
In numele legii
DECIDE:
Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Stabilesc ca actele de violenta cu intentia de a ucide, savarsite in aceeasi imprejurare asupra a doua persoane, dintre care una a decedat, constituie atat infractiunea de omor - simplu, calificat sau deosebit de grav - comisa asupra unei singure persoane, cat si tentativa de omor, dupa caz, simplu, calificat sau deosebit de grav, aflate in concurs.
Agravanta prevazuta in art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal nu este aplicabila in cazul faptelor mentionate.
Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 20 februarie 2006.
PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent sef, Victoria Maftei
Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite
Citeşte mai multe despre:
Consultă un avocat onlineMCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Articole JuridiceAcordarea sporului pentru conditii degradante. Aspecte juridice si Jurisprudenta
Sursa: MCP avocati
ICCJ: Decizia de Pensionare Inceteaza Automat Raportul de Serviciu
Sursa: avocat Curpas Florian Cristian
Nomanzii digitali. Provocari si reglementari juridice in era muncii de la distanta
Sursa: MCP avocati
Ştiri Juridice Legislaţie OUG nr. 156/2024 (Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austeritatii 2025) privind unele masuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publi
Ordonanta de urgenta nr. 156/2024 (denumita si Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austerit ...
OUG nr. 153/2024 privind stabilirea unor masuri la nivelul administratiei publice centrale
Ordonanta de urgenta nr. 153/2024 privind stabilirea unor masuri la nivelul administratiei publice c ...
Codul muncii 2025. Legea 53/2003, actualizata 2025
Codul muncii actualizat 2025
Actualizat prin LEGEA nr. 283/2024, publicata in MONITORUL OFICIAL n ...
Tabloul Avocatilor din Romania Tabloul Avocatilor din Republica Moldova Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania Tabloul Contabililor din Romania Tabloul Detectivilor Particulari din Romania Tabloul Evaluatorilor din Romania Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania Tabloul Expertilor Judiciari din Romania Tabloul Mediatorilor din Romania Tabloul Notarilor Publici din Romania Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania Tabloul Psihologilor din Romania Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania Arhiva Stirilor juridice din anul 2007 Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964
