Prima pagină
» Jurisprudenţă
» Recursuri in Interesul Legii
» Inselaciune savarsita in legatura cu emiterea unui cec
Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite
Citeşte mai multe despre:
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Inselaciune savarsita in legatura cu emiterea unui cec
|
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
(escrocheria). Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra aptrimoniului (privat sau public), prevazute in t. III, art. 215, C. pen., partea speciala si consta in inducerea in eroare a unei persoane,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Articolul 215 din Codul Penal arata ca Inselaciunea reprezinta:
Inducerea �n eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, �n scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 12 ani.
Inducerea �n eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, �n scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 12 ani.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Forma a pluralitatii de infractiuni, asezata in cap. IV, t. II, art. 33, C. pen., partea generala.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Expresie folosita in t. VIII, art. 146, C. proc. pen., partea generala,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, �n temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Din punctul de vedere al dreptului civil, o fapta ilicita savarsita cu intentie, prin care se cauzeaza un prejudiciu altei persoane si care obliga pe autorul sau la reparatie (art.998 Cod Civil).
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Persoana asupra careia s-a emis o cambie pe care este obligata sa o onoreze la scadenta. In situatia in care trasul nu accepta la
Persoana asupra careia s-a emis o cambie pe care este obligata sa o onoreze la scadenta. In situatia in care trasul nu accepta la
Inscris constatator al contractului de mandat care da posibilitatea ca mandatarul sa lucreze in numele si pe socoteala mandatului.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Pedeapsa penala este o masura de constringere stala si un mijloc decorectare reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata,in numele legii,persoanelor care au savirsit infractiuni,cauzind anumite lipsuri si restrictii a drepturilor lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Legea privind organizarea judiciară
Legea asupra cecului
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Persoana asupra careia s-a emis o cambie pe care este obligata sa o onoreze la scadenta. In situatia in care trasul nu accepta la
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Legea asupra cecului
Legea pentru modificarea şi completarea Codului penal
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Legea asupra cecului
Legea asupra cecului
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana asupra careia s-a emis o cambie pe care este obligata sa o onoreze la scadenta. In situatia in care trasul nu accepta la
Persoana asupra careia s-a emis o cambie pe care este obligata sa o onoreze la scadenta. In situatia in care trasul nu accepta la
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Din punctul de vedere al dreptului civil, o fapta ilicita savarsita cu intentie, prin care se cauzeaza un prejudiciu altei persoane si care obliga pe autorul sau la reparatie (art.998 Cod Civil).
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Legea asupra cecului
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana asupra careia s-a emis o cambie pe care este obligata sa o onoreze la scadenta. In situatia in care trasul nu accepta la
Persoana asupra careia s-a emis o cambie pe care este obligata sa o onoreze la scadenta. In situatia in care trasul nu accepta la
Prevazute in cap. II, t. I, C. proc. pen., partea generala,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Legea privind organizarea judiciară
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Legea asupra cecului
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Legea asupra cecului
Nicolae Popa s-a nascut la data de 1 septembrie 1939 in orasul Govora (judetul Valcea). A absolvit in anul 1960 Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, obtinand apoi si titlul stiintific de doctor in drept al aceleiasi universitati in anul 1975.
�nselaciunea savarsita prin folosire de nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 15 ani. Daca mijlocul fraudulos constituie prin el �nsusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni .
Inducerea sau mentinerea �n eroare a unei persoane cu prilejul �ncheierii sau executarii unui contract, savarsita �n asa fel �ncat, fara aceasta eroare, cel �nselat nu ar fi �ncheiat sau executat contractul �n conditiile stipulate, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta �n alineatele precedente, dupa distinctiile acolo aratate.
Emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, �n totul sau �n parte, ori de a interzice trasului de a plati �nainte de expirarea termenului de prezentare, �n scopul aratat �n alin. 1, daca s-a pricinuit o paguba posesorului cecului, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta �n alin. 2.
�nselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu �nchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi .
(text avut in vedere la momentul judecarii recursului)
Articolul 84 din Legea 59/1934, Legea cecului prevede ca:
Se va pedepsi cu amenda de la 5.000-100.000 lei si �nchisoare de la 6 luni p�na la 1 an, afara de cazul c�nd faptul constituie un delict sanctionat cu o pedeapsa mai mare, �n care caz se aplica aceasta pedeapsa:
1. Oricine emite un cec fara a fi avut autorizarea trasului.
2. Oricine emite un cec fara a avea la tras disponibil suficient, sau dupa ce a tras cecul si mai �nainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, �n total sau �n parte de disponibilul avut.
3. Oricine emite un cec cu data falsa sau caruia �i lipseste unul din elementele esentiale aratate de alineatele 1, 2, 3 si 5 al art. 1 si art. 11.
4. Oricine emite un cec contrar dispozitiei ultimului alineat al art. 6.
Daca �n cazurile prevazute de alineatele 2 si 3 de mai sus, emitentul procura trasului disponibilul necesar mai �nainte de prezentarea cecului, pedeapsa se reduce la jumatate. C�nd emiterea cecului se datoreaza unui fapt scuzabil, emitentul va fi aparat de pedeapsa .
Va prezentam in continuare textul integral al deciziei
DECIZIA Nr. IX din 24 octombrie 2005
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 123 din 09/02/2006
Dosar nr. 7/2005
Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit in vederea examinarii recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934 in raport cu reglementarea data, prin art. 215 alin. 4 din Codul penal, faptelor de inselaciune savarsite in legatura cu emiterea unui cec.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea cerintelor prevazute in art. 34 din Legea 304/2004, republicata, fiind prezenti 74 de judecatori din totalul de 111 judecatori in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia, in sensul de a se stabili ca emiterea unei file cec fara sa existe la tras disponibilul necesar acoperirii acestuia constituie infractiunea prevazuta in art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934, atunci cand situatia este cunoscuta si acceptata de beneficiar, iar in cazul cand s-a facut prin inducerea lui in eroare, in scopul obtinerii unui fals material injust, constituie infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. 4 din Codul penal, daca s-a produs o paguba beneficiarului cecului.
SECTIILE UNITE,
deliberand asupra recursului in interesul legii de fata, constata urmatoarele:
In aplicarea dispozitiilor art. 215 din Codul penal, instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar, constatandu-se ca au fost pronuntate solutii diferite in legatura cu incadrarea juridica a faptei de emitere a unui cec, fara acoperirea necesara, in cazul cand situatia este cunoscuta si acceptata de beneficiar, precum si a faptei de emitere a cecului, fara acoperirea necesara, in scopul inducerii in eroare a beneficiarului, cu consecinta pagubirii acestuia.
Astfel, unele instante au considerat ca fapta de emitere a unui cec asupra unei institutii de credit sau asupra unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, constituie infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. 4 din Codul penal, daca s-a produs o paguba beneficiarului cecului, atat in cazul in care beneficiarul nu a avut cunostinta ca, in momentul emiterii, nu exista disponibilul necesar acoperirii cecului, cat si in cazul in care beneficiarul a avut cunostinta de aceasta situatie.
In motivarea acestui punct de vedere s-a relevat ca lipsa intentiei de inducere in eroare, dedusa din cunoasterea si aceptarea de catre beneficiar a completarii cecului fara acoperirea necesara, nu justifica incadrarea unei atari fapte in infractiunea prevazuta in art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934, cat timp a avut ca urmare producerea unui prejudiciu.
Alte instante au incadrat faptele, in ambele modalitati de savarsire, in infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. 4 din Codul penal, considerand ca art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934 a fost implicit abrogat la data intrarii in vigoare a Codului penal adoptat in anul 1936, prin reglementarea in art. 553 a infractiunii de inselaciune in legatura cu emiterea de cecuri, precum si ca urmare a incriminarii aceleiasi fapte prin alin. 4 al art. 215 din actualul Cod penal, astfel cum a fost modificat prin Legea 140/1996.
Au fost si instante care au incadrat fapta, in ambele ipoteze, numai in infractiunea prevazuta in art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934, apreciind ca aceasta incadrare juridica, fiind prevazuta intr-o lege speciala, este singura ce se impune a fi adoptata.
In fine, alte instante au incadrat distinct cele doua fapte in raport cu imprejurarea daca beneficiarul a cunoscut si a acceptat completarea cecului fara ca acesta sa aiba acoperirea necesara.
Aceste din urma instante au considerat ca fapta de emitere a unui cec, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau in parte, ori de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, daca s-a produs o paguba beneficiarului cecului, constituie infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. 4 din Codul penal.
Tot aceste instante au ajuns la concluzia ca, daca beneficiarul a avut cunostinta, in momentul emiterii, ca nu exista disponibilul necesar acoperirii cecului, fapta trebuie incadrata in infractiunea prevazuta in art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934.
Ultimele instante au procedat corect.
Intr-adevar, prin art. 84 din Legea 59/1934 au fost indicate faptele care constituie infractiuni comise in legatura cu emiterea cecurilor, prevazandu-se, intre altele, la alin. 1 pct. 2, ca se pedepseste cu sanctiunea stabilita in acest text de lege "oricine emite un cec fara a avea la tras disponibil suficient, sau dupa ce a tras cecul si mai inainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel in total sau in parte de disponibilul avut".
Este de observat ca legiuitorul, referindu-se la faptele pe care le-a incriminat, a precizat ca pedeapsa prevazuta in textul de lege mentionat este aplicabila "afara de cazul cand faptul constituie un delict sanctionat cu o pedeapsa mai mare, in care caz se aplica aceasta pedeapsa".
Rezulta deci ca prin insasi aceasta lege speciala a fost reafirmat principiul potrivit caruia incriminarea era determinata de dispozitia care prevedea pedeapsa cea mai grea, ceea ce corespundea si reglementarii date in acea perioada cumulului ideal de infractiuni, preluata ulterior in art. 103 din Codul penal adoptat in anul 1936.
Ca urmare, fata de incriminarea faptei la care se refera art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934 si prin art. 553 din Codul penal mentionat, erau aplicabile aceste din urma dispozitii, care prevedeau pedeapsa cea mai grea.
In actualul Cod penal, dandu-se un nou cuprins articolului 215 prin Legea 140/1996, s-a prevazut, in alin. 4 al acestui articol, ca "emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau in parte, ori de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul aratat in alin. 1, daca s-a pricinuit o paguba posesorului cecului, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alin. 2".
In acest fel, legiuitorul a incriminat ca infractiune de inselaciune, prin actualul alin. 4 al art. 215 din Codul penal, atat fapta de emitere a unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, cat si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau in parte, ori de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, daca s-a produs o paguba posesorului cecului.
Rezulta deci ca prejudicierea beneficiarului cecului emis, prin savarsirea oricareia dintre faptele de inducere in eroare aratate mai sus, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust, constituie infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. 4 din Codul penal.
In cazul in care beneficiarul are cunostinta, in momentul emiterii, ca nu exista disponibilul necesar acoperirii cecului la tras, fapta nu mai poate constitui insa infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. 4 din Codul penal, deoarece ii lipseste un element constitutiv esential, respectiv inducerea in eroare, conditie ceruta fara echivoc prin alin. 1 al aceluiasi articol .
Dar o atare fapta este susceptibila de a fi incadrata in prevederile art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934, potrivit caruia savarseste infractiunea prevazuta in acest text de lege "oricine emite un cec fara a avea la tras disponibilul suficient, sau dupa ce a tras cecul si mai inainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, in total sau in parte de disponibilul avut".
In aceasta privinta este de retinut ca prevederile art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934, nefiind abrogate prin Legea 140/1996, ca urmare a introducerii alin. 4 in art. 215 din Codul penal, si nici prin dispozitii anterioare, nu pot fi considerate scoase din vigoare, ele producandu-si efectele .
De aceea, ori de cate ori beneficiarul are cunostinta, in momentul emiterii, ca nu exista disponibilul necesar acoperirii cecului la tras, astfel ca lipseste elementul constitutiv al inducerii in eroare cerut prin art. 215 alin. 1 din Codul penal, fapta constituie infractiunea prevazuta in art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934, iar nu infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. 4 din Codul penal.
In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, si ale art. 4142 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca fapta de emitere a unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau in parte, ori de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, daca s-a produs o paguba posesorului cecului, constituie infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. 4 din Codul penal, iar daca beneficiarul a avut cunostinta, in momentul emiterii cecului, ca nu exista disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infractiunea prevazuta in art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934.
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
D E C I D:
Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In aplicarea dispozitiilor art. 215 din Codul penal, stabilesc:
1. Fapta de emitere a unui cec asupra unei institutii de credit sau asupra unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau in parte, ori de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, daca s-a produs o paguba posesorului cecului, constituie infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. 4 din Codul penal.
2. Daca beneficiarul cecului are cunostinta, in momentul emiterii, ca nu exista disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infractiunea prevazuta de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934.
Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 24 octombrie 2005.
PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent, Ioan Raileanu
Inducerea sau mentinerea �n eroare a unei persoane cu prilejul �ncheierii sau executarii unui contract, savarsita �n asa fel �ncat, fara aceasta eroare, cel �nselat nu ar fi �ncheiat sau executat contractul �n conditiile stipulate, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta �n alineatele precedente, dupa distinctiile acolo aratate.
Emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, �n totul sau �n parte, ori de a interzice trasului de a plati �nainte de expirarea termenului de prezentare, �n scopul aratat �n alin. 1, daca s-a pricinuit o paguba posesorului cecului, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta �n alin. 2.
�nselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu �nchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi .
(text avut in vedere la momentul judecarii recursului)
Articolul 84 din Legea 59/1934, Legea cecului prevede ca:
Se va pedepsi cu amenda de la 5.000-100.000 lei si �nchisoare de la 6 luni p�na la 1 an, afara de cazul c�nd faptul constituie un delict sanctionat cu o pedeapsa mai mare, �n care caz se aplica aceasta pedeapsa:
1. Oricine emite un cec fara a fi avut autorizarea trasului.
2. Oricine emite un cec fara a avea la tras disponibil suficient, sau dupa ce a tras cecul si mai �nainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, �n total sau �n parte de disponibilul avut.
3. Oricine emite un cec cu data falsa sau caruia �i lipseste unul din elementele esentiale aratate de alineatele 1, 2, 3 si 5 al art. 1 si art. 11.
4. Oricine emite un cec contrar dispozitiei ultimului alineat al art. 6.
Daca �n cazurile prevazute de alineatele 2 si 3 de mai sus, emitentul procura trasului disponibilul necesar mai �nainte de prezentarea cecului, pedeapsa se reduce la jumatate. C�nd emiterea cecului se datoreaza unui fapt scuzabil, emitentul va fi aparat de pedeapsa .
Va prezentam in continuare textul integral al deciziei
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 123 din 09/02/2006
Dosar nr. 7/2005
Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit in vederea examinarii recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934 in raport cu reglementarea data, prin art. 215 alin. 4 din Codul penal, faptelor de inselaciune savarsite in legatura cu emiterea unui cec.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea cerintelor prevazute in art. 34 din Legea 304/2004, republicata, fiind prezenti 74 de judecatori din totalul de 111 judecatori in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia, in sensul de a se stabili ca emiterea unei file cec fara sa existe la tras disponibilul necesar acoperirii acestuia constituie infractiunea prevazuta in art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934, atunci cand situatia este cunoscuta si acceptata de beneficiar, iar in cazul cand s-a facut prin inducerea lui in eroare, in scopul obtinerii unui fals material injust, constituie infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. 4 din Codul penal, daca s-a produs o paguba beneficiarului cecului.
deliberand asupra recursului in interesul legii de fata, constata urmatoarele:
In aplicarea dispozitiilor art. 215 din Codul penal, instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar, constatandu-se ca au fost pronuntate solutii diferite in legatura cu incadrarea juridica a faptei de emitere a unui cec, fara acoperirea necesara, in cazul cand situatia este cunoscuta si acceptata de beneficiar, precum si a faptei de emitere a cecului, fara acoperirea necesara, in scopul inducerii in eroare a beneficiarului, cu consecinta pagubirii acestuia.
Astfel, unele instante au considerat ca fapta de emitere a unui cec asupra unei institutii de credit sau asupra unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, constituie infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. 4 din Codul penal, daca s-a produs o paguba beneficiarului cecului, atat in cazul in care beneficiarul nu a avut cunostinta ca, in momentul emiterii, nu exista disponibilul necesar acoperirii cecului, cat si in cazul in care beneficiarul a avut cunostinta de aceasta situatie.
In motivarea acestui punct de vedere s-a relevat ca lipsa intentiei de inducere in eroare, dedusa din cunoasterea si aceptarea de catre beneficiar a completarii cecului fara acoperirea necesara, nu justifica incadrarea unei atari fapte in infractiunea prevazuta in art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934, cat timp a avut ca urmare producerea unui prejudiciu.
Alte instante au incadrat faptele, in ambele modalitati de savarsire, in infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. 4 din Codul penal, considerand ca art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934 a fost implicit abrogat la data intrarii in vigoare a Codului penal adoptat in anul 1936, prin reglementarea in art. 553 a infractiunii de inselaciune in legatura cu emiterea de cecuri, precum si ca urmare a incriminarii aceleiasi fapte prin alin. 4 al art. 215 din actualul Cod penal, astfel cum a fost modificat prin Legea 140/1996.
Au fost si instante care au incadrat fapta, in ambele ipoteze, numai in infractiunea prevazuta in art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934, apreciind ca aceasta incadrare juridica, fiind prevazuta intr-o lege speciala, este singura ce se impune a fi adoptata.
In fine, alte instante au incadrat distinct cele doua fapte in raport cu imprejurarea daca beneficiarul a cunoscut si a acceptat completarea cecului fara ca acesta sa aiba acoperirea necesara.
Aceste din urma instante au considerat ca fapta de emitere a unui cec, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau in parte, ori de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, daca s-a produs o paguba beneficiarului cecului, constituie infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. 4 din Codul penal.
Tot aceste instante au ajuns la concluzia ca, daca beneficiarul a avut cunostinta, in momentul emiterii, ca nu exista disponibilul necesar acoperirii cecului, fapta trebuie incadrata in infractiunea prevazuta in art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934.
Ultimele instante au procedat corect.
Intr-adevar, prin art. 84 din Legea 59/1934 au fost indicate faptele care constituie infractiuni comise in legatura cu emiterea cecurilor, prevazandu-se, intre altele, la alin. 1 pct. 2, ca se pedepseste cu sanctiunea stabilita in acest text de lege "oricine emite un cec fara a avea la tras disponibil suficient, sau dupa ce a tras cecul si mai inainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel in total sau in parte de disponibilul avut".
Este de observat ca legiuitorul, referindu-se la faptele pe care le-a incriminat, a precizat ca pedeapsa prevazuta in textul de lege mentionat este aplicabila "afara de cazul cand faptul constituie un delict sanctionat cu o pedeapsa mai mare, in care caz se aplica aceasta pedeapsa".
Rezulta deci ca prin insasi aceasta lege speciala a fost reafirmat principiul potrivit caruia incriminarea era determinata de dispozitia care prevedea pedeapsa cea mai grea, ceea ce corespundea si reglementarii date in acea perioada cumulului ideal de infractiuni, preluata ulterior in art. 103 din Codul penal adoptat in anul 1936.
Ca urmare, fata de incriminarea faptei la care se refera art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934 si prin art. 553 din Codul penal mentionat, erau aplicabile aceste din urma dispozitii, care prevedeau pedeapsa cea mai grea.
In actualul Cod penal, dandu-se un nou cuprins articolului 215 prin Legea 140/1996, s-a prevazut, in alin. 4 al acestui articol, ca "emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau in parte, ori de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul aratat in alin. 1, daca s-a pricinuit o paguba posesorului cecului, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alin. 2".
In acest fel, legiuitorul a incriminat ca infractiune de inselaciune, prin actualul alin. 4 al art. 215 din Codul penal, atat fapta de emitere a unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, cat si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau in parte, ori de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, daca s-a produs o paguba posesorului cecului.
Rezulta deci ca prejudicierea beneficiarului cecului emis, prin savarsirea oricareia dintre faptele de inducere in eroare aratate mai sus, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust, constituie infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. 4 din Codul penal.
In cazul in care beneficiarul are cunostinta, in momentul emiterii, ca nu exista disponibilul necesar acoperirii cecului la tras, fapta nu mai poate constitui insa infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. 4 din Codul penal, deoarece ii lipseste un element constitutiv esential, respectiv inducerea in eroare, conditie ceruta fara echivoc prin alin. 1 al aceluiasi articol .
Dar o atare fapta este susceptibila de a fi incadrata in prevederile art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934, potrivit caruia savarseste infractiunea prevazuta in acest text de lege "oricine emite un cec fara a avea la tras disponibilul suficient, sau dupa ce a tras cecul si mai inainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, in total sau in parte de disponibilul avut".
In aceasta privinta este de retinut ca prevederile art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934, nefiind abrogate prin Legea 140/1996, ca urmare a introducerii alin. 4 in art. 215 din Codul penal, si nici prin dispozitii anterioare, nu pot fi considerate scoase din vigoare, ele producandu-si efectele .
De aceea, ori de cate ori beneficiarul are cunostinta, in momentul emiterii, ca nu exista disponibilul necesar acoperirii cecului la tras, astfel ca lipseste elementul constitutiv al inducerii in eroare cerut prin art. 215 alin. 1 din Codul penal, fapta constituie infractiunea prevazuta in art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934, iar nu infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. 4 din Codul penal.
In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, si ale art. 4142 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca fapta de emitere a unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau in parte, ori de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, daca s-a produs o paguba posesorului cecului, constituie infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. 4 din Codul penal, iar daca beneficiarul a avut cunostinta, in momentul emiterii cecului, ca nu exista disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infractiunea prevazuta in art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934.
In numele legii
D E C I D:
Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In aplicarea dispozitiilor art. 215 din Codul penal, stabilesc:
1. Fapta de emitere a unui cec asupra unei institutii de credit sau asupra unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau in parte, ori de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, daca s-a produs o paguba posesorului cecului, constituie infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. 4 din Codul penal.
2. Daca beneficiarul cecului are cunostinta, in momentul emiterii, ca nu exista disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infractiunea prevazuta de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934.
Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 24 octombrie 2005.
PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent, Ioan Raileanu
Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite
Citeşte mai multe despre:
Consultă un avocat onlineMCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Articole JuridiceAcordarea sporului pentru conditii degradante. Aspecte juridice si Jurisprudenta
Sursa: MCP avocati
ICCJ: Decizia de Pensionare Inceteaza Automat Raportul de Serviciu
Sursa: avocat Curpas Florian Cristian
Nomanzii digitali. Provocari si reglementari juridice in era muncii de la distanta
Sursa: MCP avocati
Ştiri Juridice Legislaţie OUG nr. 156/2024 (Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austeritatii 2025) privind unele masuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publi
Ordonanta de urgenta nr. 156/2024 (denumita si Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austerit ...
OUG nr. 153/2024 privind stabilirea unor masuri la nivelul administratiei publice centrale
Ordonanta de urgenta nr. 153/2024 privind stabilirea unor masuri la nivelul administratiei publice c ...
Codul muncii 2025. Legea 53/2003, actualizata 2025
Codul muncii actualizat 2025
Actualizat prin LEGEA nr. 283/2024, publicata in MONITORUL OFICIAL n ...
Tabloul Avocatilor din Romania Tabloul Avocatilor din Republica Moldova Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania Tabloul Contabililor din Romania Tabloul Detectivilor Particulari din Romania Tabloul Evaluatorilor din Romania Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania Tabloul Expertilor Judiciari din Romania Tabloul Mediatorilor din Romania Tabloul Notarilor Publici din Romania Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania Tabloul Psihologilor din Romania Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania Arhiva Stirilor juridice din anul 2007 Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964
