Daune-interese solicitate pentru predarea cu intarziere a bunului

Asadar, daca nu s-a stabilit un termen contractual, nu se poate aprecia ca bunul reparat s-a predat cu intarziere si, in consecinta, nu pot fi acordate daune-interese pentru acest motiv.

Nota: In decizie au fost avute in vedere dispozitiile din vechiul Cod civil si din Codul comercial in forma in vigoare la data de 10 iulie 2011

Obiectul prezentului litigiu il reprezinta obligarea paratei la plata sumei de 440.000 USD reprezentand contravaloarea lucrarilor de reparatii executate la nava Caravos Galaxy, parti fiind: reclamanta-parata SC 2x1 H.C.M.S. SA, chemata in garantie SC T.P.E.C. SA si parata-reconvenienta H.T. LTD.

Prin cererea reconventionala, parata H.T. LTD a solicitat obligarea reclamantei SC 2x1 H.C.M.S. SA la plata urmatoarelor sume:

- 49.662 euro reprezentand lucrari de inlocuire a otelului de calitate necorespunzatoare folosit la nava Caravos Galaxy de catre reclamanta;

- 6.500 euro - cheltuieli ocazionate ca urmare a inspectiei efectuate de firma de arhitectura navala pe perioada inlocuirii otelului de calitate necorespunzatoare;

- 194.694 euro - pierdere de venituri in perioada de inlocuire otelului, calculata la nivelul de 15.900 USD pe zi de intarziere, pentru o perioada de 15 zile;

- 1065 euro - onorariu inspectie Lloyda��s Register;

- 324.490 euro - pierdere de venituri in perioada de intarziere a lucrarilor de reparatii de catre reclamanta, pierdere calculata la nivelul de 15.900 USD/zi de intarziere pentru o perioada de 25 de zile .

La termenul de judecata din data de 20.10.2004, reclamanta-parata a formulat cerere de chemare in garantie a SC T.P. SA Galati prin care a solicitat ca, in cazul in care se va admite cererea reconventionala, chemata in garantie sa fie obligata la plata urmatoarelor despagubiri:

- 413.386.847 lei reprezentand c/val. otelului naval si transportului aferent;

- 251.921 euro, din care: 49.662 euro reprezenta c/val lucrarilor de inlocuire a otelului de calitate necorespunzatoare folosit la nava Caravos Galaxy de catre reclamanta; 6.500 euro - onorariul firmei de arhitectura navala; 194.694 euro - pierdere de venituri in perioada de inlocuire otelului, calculata la nivelul de 15.900 USD pe zi de intarziere, pentru o perioada de 15 zile; 1065 euro-onorariu inspectie Lloyda��s Register.

In considerentele cererii, s-a aratat ca partea chemata in garantie a livrat otelul naval grad A, astfel cum rezulta din Certificatele Bureau Veritas BRL 2003001409/13.11.2003 si BRL 2003001410/18.11.2003, iar daca sustinerile paratei-reconveniente s-ar dovedi reale atunci aceasta si-a incalcat obligatia de predare a lucrului in masura si de calitatea convenita si datoreaza daune-interese pentru acoperirea prejudiciului cauzat.

Prin incheierea de sedinta din data de 21.01.2005, instanta a unit cu fondul exceptia de decadere a reclamantei-parate 2x1 H. din dreptul de a reclama viciile lucrului vandut.

La randul sau, chemata in garantie SC T. SA Galati a chemat in garantie pe SC B.V. Romania C.I. SRL Braila, solicitand obligarea acesteia din urma, in cazul admiterii cererii reconventionale formulate de parata H. si a cererii de chemare in garantie formulate de reclamanta 2x1 H., la plata sumelor pretinse de parata cu titlu de despagubiri, cu motivarea ca aceasta societate, in baza contractului nr. BRL/BVN/003.05.01.2004 incheiat cu SC T. SA Galati, la solicitarea chematei in garantie, a emis, in urma inspectiei a 8 placi de tabla din sarja Ispat Sidex 933955, certificatele BRL 2003001409/13.11.2003 si BRL 2003001410/18.11.2003, care atesta ca cele 8 foi de tabla sunt otel naval grad A.

Prin incheierea din data de 21.09.2005, prima instanta a admis exceptia de necompetenta generala a instantelor romane si, in consecinta, a respins cererea de chemare in garantie formulata de SC T.P.E.C. SA.

Prin sentinta civila nr. 12/MF din 27 februarie 2009, pronuntata de Tribunalul Constanta, s-a admis actiunea formulata de reclamanta SC ``2 X 1 H.C.M.S.`` SA in contradictoriu cu parata H.T. Ltd care a fost obligata la plata sumei de 440.000 USD catre reclamanta cu titlu de pret al lucrarilor de reparatii efectuate la nava Caravos Galaxy.

S-a admis in parte cererea reconventionala formulata de parata- reconvenienta H.T. Ltd in contradictoriu cu reclamanta parata SC 2X 1 H.C.M.S. SA si a fost obligata reclamanta-parata la plata catre parata-reconvenienta a sumei de 10.329,3 euro cu titlu de despagubiri, respingandu-se celelalte pretentii ale reconvenientei ca nefondate.

A fost respinsa exceptia de decadere a reclamantei SC 2 X 1 H.C.M.S. SA din dreptul de a mai reclama viciile lucrului vandut ca nefondata.

A fost admisa in parte cererea de chemare in garantie formulata de reclamanta SC 2X1 H.C.M.S. SA in contradictoriu cu chemata in garantie SC T.P.E.C. SA Galati si a fost obligata chemata in garantie la plata catre reclamanta a sumei de 10.329,3 euro cu titlu de despagubiri si au fost compensate cheltuielile de judecata ale reclamantei cu cele efectuate de parata.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut ca, in fapt, parata H.T. Ltd, prin mandatarul I.H.S. CO Ltd, a incheiat cu reclamanta SC 2x1 H.C.M.S. SA (numita in continuare santier) contractul de reparatii nr. 4388/05.11.2003 avand ca obiect efectuarea de reparatii la nava Caravos Galaxy al carei armator este parata.

Contractul nu a fost semnat la data de 05.11.2003, ci ulterior, astfel cum rezulta din faxul din 29.11.2003, prin care armatorii erau somati sa semneze contractul pana pe 01.12.2003, iar potrivit faxului nr. 1094/2003, contractul nu era semnat nici la data de 24.12.2003.

Partile au convenit asupra regulilor de siguranta, perioadei de reparatii, obligatiilor armatorului, termenelor de plata, legii aplicabile contractului, insa clauzele din contract nu sunt conforme contractului standard de reparatii REPAIRCON, cat timp partile nu au precizat in mod clar productivitatea sau norma zilnica, durata zilei de lucru, numarul de schimburi, penalitati pentru intarzierea reparatiilor, astfel incat orice divergenta dintre parti sa fie evitata.

Nava Caravos Galaxy a sosit in Santierul Midia pe data de 04.11.2003 si a plecat pe data de 04.02.2004, timp in care s-au inlocuit 327 tone de tabla prezentate in Job-ul List atasat la factura finala care poarta mentiunea ``all the works were performed to the full satisfaction of the ownera��s and Class representatives. This amount is not subject to any deduction duet or any futher claims on repairs works performed`` care, in traducere, inseamna ca ``Toate lucrarile au fost efectuate spre satisfactia completa a armatorului si a inspectorilor Societatii de Clasificare . Aceasta suma nu face obiectul vreunei deduceri in urma unor eventuale reclamatii cu privire la lucrarile efectuate.``

Lista lucrarilor (Job list) a fost semnata de armator fara nicio obiectie, confirmand astfel urmatoarele lucrari: schimbat tabla - 555.983 USD, lucrari mecanice - 7.280 USD, reparatii tubulaturi - 86.774 USD, reparatii valvule - 5.683 USD, sablare - vopsire corp - 144.942 USD, doc si servicii generale - 79.327 USD.

Pe durata lucrarilor de reparatii, intre parti s-a purtat o vasta corespondenta prin care si-au reprosat reciproc intarzieri ale lucrarilor de reparatii. Armatorul in nicio scrisoare de protest nu invoca vreo clauza contractuala incalcata de santier referitoare la intarzierile imputate si nu indica numarul de zile de intarziere.

La randul ei, reclamanta a transmis armatorului scrisori de protest pentru faptul ca nava a sosit nepregatita pentru Special Survey IV, pentru ca superintendentii forteaza lucrul cu sudura, in conditiile in care temperatura exterioara este sub limitele admise pentru aceste lucrari.

Printr-un fax din 23.12.2003, armatorul a solicitat LR, cu motivarea ca lucrarile de otel s-au extins peste capacitatea santierului Midia si cu solicitarea de a le rezolva in timp util, sa i se permita navei efectuarea unui voiaj in balast pana la Pireu, unde vor continua lucrarile de reparatii. Propunerea a fost respinsa la data de 26.01.2004, cu mentiunea ca va fi luata in considerare daca armatorul va gasi un santier mai apropiat. Armatorul a primit aprobarea pentru efectuarea unui singur voiaj in balast pana la Varna. Armatorul anunta acest lucru santierului pe 29 decembrie 2003. Concomitent cu definitivarea unor lucrari, santierul primea lucrari suplimentare, toate incheindu-se pe data de 30.01.2004.

La plecarea navei din santier, parata, in conformitate cu art. 6.2 din contract, a platit 50% din valoarea lucrarilor, adica 440.000 USD, si a inmanat reclamantei doua cecuri, scadente la 45 si 90 de zile de la plecarea navei, care au fost refuzate la plata .

Intrucat Lloyda��s Register a emis certificate conditionate si provizorii (depuse la dosar de LR pe 20.03.2006), pe data de 04.02.2004 nava a plecat la Varna unde a continuat reparatiile cerute de LR pentru obtinerea certificatului de clasa . Avand in vedere imprejurarea ca nava a plecat din Romania cu 18 obiectii de registru enumerate in certificatul CON 300110/04.02.2004 emis de inspectorul de clasa Lloyda��s Register Constanta, se poate aprecia ca o cantitate apreciabila a fost inlocuita la Varna.

Nava a primit Certificatul de clasa nr. VAR0401010 din data de 09.03.2004, iar pe data de 11.03.2004 a parasit Varna.

Parata nu a depus la dosarul cauzei inscrisuri privind durata reparatiilor efectuate la Varna, informatiile in acest sens fiind obtinute de la Lloyda��s Marine Intelligence Unit, conform carora nava Caravos Galaxy a stat la Varna in perioada 06.02-11.03.2003, adica 35 de zile si nu 15 zile asa cum rezulta din factura NRCD/702B.

In drept, instanta de fond a retinut ca reclamanta si-a intemeiat pretentiile pe dispozitiile art. 969 si art. 1073 C. civ., iar parata s-a aparat invocand exceptia de neexecutare a contractului pe motiv ca reclamanta a intarziat lucrarile de reparatii si a montat o tabla de o calitate necorespunzatoare.

Instanta de fond a apreciat ca in cauza nu sunt intrunite cumulativ conditiile pentru invocarea exceptiei de neexecutare, nefiind indeplinita cerinta ca din partea celuilalt contractant, respectiv a reclamantei, sa existe o neexecutare, chiar partiala, dar suficient de importanta.

Astfel, reclamanta nu poate fi considerata responsabila pentru intarzierea reparatiei navei, deoarece in art. 3 din contractul nr. 4388/2003, intitulat ``perioada de reparatii``, nu se specifica durata lucrarilor de reparatii, fiind mentionate doar elementele in raport de care se vor considera ca incep si se termina reparatiile.

Desi in contract nu se specifica durata lucrarilor de reparatii, din faxul nr. 1094/24.12.2003 rezulta ca, inainte de intrarea navei in santier, partile au stabilit de comun acord la data de 14.10.2003, o perioada de reparatii de 40 de zile, precum si volumul estimat de tabla de inlocuit, la circa 300 tone.

Chiar daca s-ar aprecia ca partile au stabilit durata reparatiilor la 40 de zile (durata confirmata de reclamanta in faxul nr. 1094/2003), acest termen nu putea sa curga de la data de 05.11.2003, intrucat nava Caravos Galaxy, care a sosit la Midia pe data 04.11.2003, nu avea finalizata inspectia la nava si nici Certificatul de gas-free, fiind incalcat art. 3.1, potrivit caruia perioada de reparatii va fi calculata incepand cu ora 08.00 AM a zilei urmatoare sosirii navei in santier, numai daca a fost eliberat certificatul de Gas Free, iar inspectia a fost finalizata.

Potrivit art. 3.7 din contract ``Contractorul in niciun caz nu va fi tinut responsabil pentru eventualele pierderi cauzate de intarzierea finalizarii navei``. Mai mult, avand in vedere ca prin faxul nr. 1044/28.11.2003 santierul a confirmat primirea doar a 170 tone de inlocuiri otel, fata de specificatia initiala de 300 tone; la data de 08.12.2003, reclamanta i-a solicitat paratei, prin faxul nr.1058/2003, sa comande tot otelul aditional ce urmeaza a fi inlocuit, motivat de imprejurarea ca producatorul de materiale nu mai furnizeaza materiale decat pana pe 17.12.2003; armatorul a cerut santierului montarea de schele pentru inspectii de registru, in vederea hotararii asupra necesitatii schimbarii tablei in magazia nr. 3, inclusiv in data de 22.01.2004; potrivit rapoartelor de masuratori, masurarile de grosimi, cu marcajele, cu schitele si pozitionarile exacte au continuat pana pe data de 31.01.2004, concluzie prezentata in ambele rapoarte de expertiza intocmite in cauza.

Instanta a apreciat ca parata a intarziat inspectiile, astfel ca inceperea lucrarilor de reparatii a fost ulterioara datei de 22.01.2004.

In ceea ce priveste Certificatul de gas-free care este obligatoriu pentru obtinerea ulterioara a permisului de lucru cu foc (hot work certificate), instanta a retinut ca nava Caravos Galaxy a intrat in Santierul Naval Midia fara a avea tancurile curatate, pe data de 07.11.2003 fiind data ca Job order curatirea tancurilor de combustibil pentru obtinerea Certificatului gas-free, iar reclamanta a prezentat urmatoarele certificate de gas-free: nr. 7C/17.11.2003, nr. 6C/20.11.2003, nr. 5C&4C/24.11.2003 si nr. 8Ps/06.12.2003, iar parata, Gas Free Certificate din 04.12.2003 si 28.11.2003.

Potrivit faxului nr. 1094/24.12.2003, pe data de 09.12.2003, datorita manevrelor gresite ale echipajului navei la instalatiile cu tubulaturi ale navei, tancul nr. 7 a fost infestat din nou si a izbucnit un incendiu, punand in pericol viata muncitorilor Santierului Naval. Lucrarile otel au fost oprite pe data de 17.12.2003 datorita faptului ca era necesara curatirea din nou a tancului, lucrarile fiind reluate pe 18.12.2003. Pe data de 12.12.2003, reclamanta a reusit sa previna un incendiu in Magazia nr.4, fiind depistate scurgeri de combustibil. Echipajul a executat o curatire suplimentara, nefiind obtinut pana la data de 24.12.2003 Certificatul gas-free.

Desi in raportul de expertiza, expertii B.S., I.B.C. si P.F.V. au mentionat ca finalizarea lucrarilor de gas-free a constituit una din cauzele intarzierii inceperii lucrarilor de reparatii, ulterior, in raspunsul la obiectiuni, ei au revenit asupra concluziei initiale, precizand ca intarzierea inspectiilor si a comandarii intregului volum de lucrari sunt cauzele prelungirii reparatiilor.

Avand in vedere datele la care au fost eliberate certificatele de gas-free, instanta a retinut ca reparatiile nu au inceput pe data de 05.11.2003 si din cauza nefinalizarii lucrarilor de gas-free.

S-a apreciat ca o alta clauza contractuala nerespectata de parata, esentiala in determinarea momentului de inceput al reparatiilor, este art.4.5 conform careia armatorul trebuia sa predea santierului 95% din volumul lucrarilor de reparatii, iar inspectia reprezentantului registrului de clasa trebuia finalizata in primele trei zile dupa sosirea navei in santier, sau in primul sfert al perioadei totale de reparatii trebuia repartizate santierului in totalitate lucrarile de reparatii.

Potrivit expertizelor intocmite in cauza, ale caror concluzii s-au intemeiat pe faxul nr. 1044/28.11.2003, pana la 17.11.2003 au fost avansate santierului lucrari de 103 tone din totalul de 300 tone, iar pana la 28.11.2003, de 170 tone.

Un argument in plus pentru faptul ca nava nu a fost prezentata santierului conform clauzelor contractuale il constituie si faxul nr. 1130/21.01.2004 din care rezulta ca personalul navei a sters marcajul inspectorului de clasa, ceea ce a condus la refacerea unor lucrari de inlocuire otel.

Mai mult, pe perioada lucrarilor, armatorul a modificat specificatia initiala, prin modificarea cantitatilor de tabla ce trebuie inlocuite, diminuand-o la peretii intermediari, de la 130 t la 52 t, a micsorat cantitatea de la tancuri dublu fund, de la 80 t la 48 t, dar a majorat constructia si montarea a 267 piese sub 30 kg, o lucrare mult mai complexa. La tancurile superioare, a crescut de la 50 t la 124 t, constand in confectionarea si montarea a nu mai putin de 1555 piese sub 30 kg, iar la lucrari de osatura, coaste si braketi, de la 15 t la 43 t.

In ceea ce priveste defectele de laminare ale tablei montate pe nava, instanta a retinut ca pe data de 26.11.2003 Lloyda��s Register of Shipping (denumit in continuare LRS) a observat ca tablele din sarja 933957 (8 foi in greutate totala de 21.753 kg) utilizate de catre Santier au marcajul ``OL 37 2K`` in loc de tabla grad A, motiv pentru a solicitat certificatele de calitate ale producatorului.

Santierul a solicitat certificatele de calitate de la furnizor, iar acesta din urma a solicitat de la B.V.R.C.I. Braila (numita in continuare BV), cu care avea contract de certificare/recertificare tabla navala BRL/BVN/2003/001 din 06.01.2003, sa recertifice 6 foi din sarja 933957, din marca OL 37-2K, in marca grad A. BV s-a conformat si a emis cele doua certificate de inspectie BRL/2003 nr. 1409 si 141. Potrivit opiniei expertilor desemnati de instanta, aceasta procedura s-a desfasurat contrar dispozitiile art. 8/1 din Conditiile generale, intrucat nu s-au efectuat incercari mecanice pe esantioane prelevate de la fiecare sarja de material, in prezenta inspectorului BV si la un laborator de incercari avizat de BV, certificatele nefiind semnate de reprezentantul Registrului/clasei.

Dupa primirea Certificatelor de inspectie emise de Bureau Veritas, inspectorul LRS a solicitat ca esantioane din tabla gofrata de 12 mm utilizata la peretele gofrat dintre magaziile 2 si 3 sa fie verificate la tractiune. Testele au fost efectuate de SC R. SRL, la laboratoarele Rompetrol, sub supravegherea LRS, astfel ca, din cele patru epruvete din sarja 933957, numai doua au fost gasite cu stratificare (defecte de laminare), aceste concluzii regasindu-se in Certificatul nr. 8/14.01.2004 care a fost comunicat santierului pe 30.01.2004, cand armatorul anuntase deja ca au fost finalizate reparatiile si inspectia de clasa .

Prin faxul din 21.01.2004, Lloyda��s Register a informat santierul despre rezultatele testelor si asupra necesitatii examinarii ultrason a tablei din sarja 933957, iar armatorul prin faxul nr. 51930/21.01.2004, caruia i-a solicitat ca foile de tabla din sarja 933957 montate la bordul navei sa fie identificate si supuse unor teste nedistructive. Aceste din urma masuratori au fost efectuate de SC D.G. Mangalia in perioada 28-30.01.2004 care a emis doua rapoarte de masuratori grosimi si Certificatul 1124 nr. CON 300110/04.02.2004 comunicat mandatarului armatorului, I.H.

Reclamanta a solicitat LRS repetarea verificarilor, probele fiind prelevate pe 23.11.2003, insa rezultatul care admite defectele de laminare ale tablei din peretii transversali ai magaziilor, datat 14.01.2004, a sosit abia pe 20.11.2004. Prin faxul nr. 255844/21.01.2004, LRS a comunicat reclamantei faptul ca la testele mecanice au fost observate defecte de laminare.

Ulterior, s-au luat probe de tabla care in perioada 28-30 ianuarie 2004 au fost verificate prin metoda ultrason, constatandu-se, de asemenea, ca exista defecte, astfel cum rezulta din Certificatul CON 0300110/04.02.2004 emis de inspectorul Lloyda��s Register Corniciuc C.

Mentionarea existentei defectelor de laminare a venit de la LRS catre I.H. prin faxul din 04.02.2004, prea tarziu, avand in vedere ca nava a cerut incheierea reparatiilor in data de 02.02.2004 si a parasit santierul in 04.02.2004.

In opinia expertilor desemnati de instanta, dispozitivul de masurare ultrason utilizat era impropriu folosirii in acest scop, deoarece prezenta o zona oarba de cca. 10 mm, grosimea tablei fiind de 12 mm. Mai mult, conform prevederilor STAS 8324-86, masuratorile ultrason trebuia sa aiba girul producatorului, care in cauza a lipsit.

Instanta a considerat ca punctul de vedere al expertilor nu poate fi primit, deoarece STAS-ul nr. 8324-86 al fostului Registru Naval Roman nu este aplicabil in cauza, singurele reguli incidente fiind cele ale Lloyda��s Register of Shipping, cuprinse in Standardele calitatii in reparatii si constructii navale IACS, iar avizarea inspectorului LRS fiind singura necesara.

Este adevarat ca, la data de 03.12.2003, LRS a sustinut categoric ca tablele de otel cu marcajul OL 37 2K nu pot fi aprobate a fi folosite la reparatii de catre santier, insa obiectiile facute de inspectorul de Registru nu sunt obligatorii pentru reclamanta, pentru ca intre cei doi nu exista raporturi contractuale, observatiile sale urmau a fi comunicate paratei-armator sau reprezentantului acesteia si aceasta din urma trebuia sa solicite santierului intreruperea lucrului pana la clarificarea calitatii tablei din sarja 933957.

Ori, la dosarul cauzei nu exista proteste ale armatorului adresate santierului cu privire la acest aspect si cat timp rezultatul verificarilor ultrason au fost comunicate santierului dupa plecarea navei, este evident ca pentru perioada de pana la data de 04.02.2004 reclamanta nu poate fi raspunzatoare pentru neinlocuirea tablei cu defecte.

Instanta de fond a mai retinut ca parata a efectuat in Santierul Odessos din Varna inlocuiri de tabla de 18.762 kg, din care numai 12.500 kg reprezinta tabla de 12 mm. Prin suprapunerea planurilor suprafetelor de tabla inlocuite la Midia peste planurile suprafetelor de tabla efectiv schimbata la Varna, in cele trei sectiuni (FR 75, FR 105, FR 195) rezulta concluzia ca suprafetele de tabla apreciate cu defecte nu se mai regasesc in planul cu table inlocuite la Varna decat in mica parte, respectiv numai aprox. 9.000 kg sunt inlocuiri noi, neefectuate la Midia. Rezulta ca numai 3.500 kg (3,5 t) reprezinta inlocuiri de tabla cu defecte de laminare, o cantitate infima fata de cantitatea totala de tabla inlocuita in santierul din Midia (327 tone).

Referitor la lipsa esantioanelor privind tablele din sarja 933957, instanta a apreciat ca aceasta situatie nu poate fi imputata reclamantei, intrucat partea interesata in aceasta chestiune era armatorul si, prin urmare, interesul in pastrarea probelor apartinea exclusiv acestuia din urma.

In concluzie, instanta a apreciat ca reclamanta si-a indeplinit obligatia contractuala de a efectua reparatiile la nava Caravos Galaxy cu respectarea termenului astfel cum a fost stabilit in art. 3 din contract si cu materiale in concordanta cu cerintele clasei (cantitatea infima de tabla necorespunzatoare inlocuita nu poate conduce la concluzia unei neexecutari a contractului), iar, din aceasta perspectiva, instanta a retinut, pe de o parte, ca exceptia de neexecutare a contractului de reparatii nr. 4388/2003 este neintemeiata, iar, pe de alta parte, ca reclamanta este indreptatita sa solicite paratei plata pretului pentru lucrarile de reparatii, actiunea principala fiind deci intemeiata.

In ceea ce priveste cererea reconventionala, instanta a retinut ca suma de 49.662 euro, solicitata prin primul capat din reconventionala, reprezinta pretul tuturor lucrarilor de reparatii efectuate la Varna, astfel cum rezulta din factura CD 708-B. Insa, parata-armator a inlocuit in santierul din Varna doar 3.462,39 kg de tabla din sarja 933957, stabilita a fi cu defecte de laminare si de aceea contravaloarea lucrarilor de inlocuire a otelului de calitate necorespunzatoare folosit la nava Caravos Galaxy de catre reclamanta nu poate fi calculata decat proportional cu valoarea intregii cantitati de tabla inlocuita, suma astfel determinata fiind de 9.264,3 euro.

Prejudiciul in valoare de 6.500 euro - pretins cu titlu de cheltuieli ocazionate ca urmare a inspectiei efectuate de firma de arhitectura navala pe perioada inlocuirii otelului de calitate necorespunzatoare (factura nr. 0301/17032004/17.03.2004) - nu se afla in legatura de cauzalitate cu fapta reclamantei de a fi montat la corpul navei o mica cantitate de tabla necorespunzatoare calitativ, deoarece inspectia la care se refera parata-reconvenienta era obligatorie pentru efectuarea in santierul din Varna a tuturor lucrarilor de reparatii impuse de inspectorul Lloyda��s Register prin cele 18 remarci formulate, dintre care doar obiectia nr.38 viza tabla de 12 mm din sarja 933957 in discutie, si nu era nicidecum justificata doar de existenta in corpul navei a unor table cu defecte de laminare.

Suma de 1.065 euro, pretinsa cu titlul de onorariu inspectie Lloyda��s Register, reprezinta contravaloarea facturii nr.300351/10.03.2004 emisa de LRS pentru armator, serviciul prestat constand in ``examinarea defectelor de laminare a noilor materiale la inspectia de la Midia, in perioada 27.01-01.02.2004``. Intrucat aceasta cheltuiala este accesorie celei de inlocuire a tablei depistate cu defecte de laminare, s-a considerat ca prejudiciul suferit de armator prin plata acestei facturi trebuie sa fie suportat de reclamanta pentru aceleasi considerente pentru care s-a admis capatul principal din reconventionala.

Referitor la suma 194.694 euro, constand in pierderea de venituri in perioada de inlocuire otelului, calculata la nivelul de 15.900 USD pe zi de intarziere, pentru o perioada de 15 zile, instanta a retinut ca parata nu a precizat algoritmul de calcul al intarzierii de 15 zile, avand in vedere, dupa cum s-a mai aratat, ca nava a stat la Varna 35 de zile . Parata nu a mentionat ce reprezinta suma de 15.900 USD, dar, presupunand ca reprezinta navlul zilnic, instanta a retinut ca in dovedirea acestei pretentii parata nu a depus contracte anterioare si ulterioare perioadei de reparatii pentru a se determina media navlurilor incasate, ci un contract cadru de time charter incheiat pe data de 30.09.2003, in limba engleza, fara anexe, care reprezinta o prelungire a duratei unui contract anterior semnat pe 23.04.2003 (nedepus la dosar) si care nu a fost nicicand mentionat de armator in perioada negocierilor sau pe durata reparatiilor, cand protesta pentru intarzierea lucrarilor si solicita despagubiri, fiind transmis santierului abia pe data de 19.04.2004.

Instanta a evidentiat faptul ca acest contract s-a incheiat in conditiile in care nava urma sa intre in reparatii pe o perioada nedeterminata, astfel cum rezulta din contractul 4388/2003, cand certificatele de clasa ale navei expirau si fara ca durata anterioara a contractului sa fi expirat. A considerat totodata ca diagramele cu variatiile navlurilor pentru navele de acelasi tip in perioada 02.01.2003 -02.07.2006 prezentate de C.S. Ltd sunt lipsite de relevanta in solutionarea acestor pretentii, cat timp nu se poate determina perioada de timp in care s-a inlocuit la Varna cantitatea de 3.462,39 kg, pentru ca reclamanta este responsabila numai pentru pierderea suferita de armator in intervalul de timp cand aceasta mica cantitate de otel a fost inlocuita.

Prin urmare, s-a considerat ca prejudiciul invocat de parata-reconvenienta nu are un caracter cert, motiv pentru care acest capat de cerere a fost respins.

De asemenea, s-a considerat ca pretentia in valoare de 324.490 euro, reprezentand pierderea de venituri in perioada de intarziere a lucrarilor de reparatii de catre reclamanta, pierdere calculata la nivelul de 15.900 USD/zi de intarziere pentru o perioada de 25 de zile, este neintemeiata cat timp reclamanta nu a incalcat nicio clauza contractuala referitoare la durata lucrarilor de reparatii. Mai mult, potrivit art.3.7 din contract, ``contractorul in niciun caz nu va fi tinut responsabil pentru eventualele pierderi cauzate de intarzierea finalizarii navei``.

Cu privire la cererea de chemare in garantie, s-a retinut ca, intrucat a cazut partial in pretentii in cererea reconventionala a paratei, reclamanta are posibilitatea de a se despagubi de la partea de la care a dobandit tablele cu defecte de laminare, respectiv de la SC T.P. SA, impotriva careia a formulat cerere de chemare in garantie in conditiile art. 60 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, SC T.P. SA a livrat reclamantei SC 2X1 H.C. Midia Shipyard SA 8 placi de otel naval grad A, avand Certificatele BV seria BRL nr. 2003001409/13.11.2003 si nr. 2003001410/18.11.2003, provenite din sarja Ispat Sidex 933957, care au fost gasite cu defecte de laminare, iar in temeiul contractului de vanzare-cumparare reclamanta este indreptatita sa se indrepte cu o actiune in despagubire impotriva vanzatorului tablei in ipoteza in care marfa predata este neconforma prevederilor contractuale.

Chemata in garantie a invocat decaderea reclamantei din dreptul de invoca viciile ascunse ale lucrului in raport de dispozitiile art. 70 C. com., norma legala care nu este incidenta in speta, intrucat defectele de laminare nu constituie vicii ascunse, ci diferenta de calitate, avand in vedere ca foilor de tabla le lipsesc calitatile esentiale pentru otel naval grad A, fiind in realitate o diferenta intre lucrul vandut si cel convenit (obiect al comenzii), deci o alta marfa .

Instanta a motivat ca prin calitate se intelege suma trasaturilor lucrului pe care partile le-au avut in vedere incheind contractul de vanzare-cumparare. Modalitatile de determinare a calitatii se fac in functie de referintele contractuale, de exigentele cuprinse in normele legale, de uzantele stabilite intre parti sau de circumstantele concrete ale vanzarii.

Avand in vedere destinatia speciala data de reclamanta tablei navale cumparate, este evident ca lucrul predat de chemata in garantie nu corespunde in privinta calitatilor speciale atribuite tablei prin vointa partilor contractante si, prin urmare, vanzatorul (chemata in garantie) este raspunzatoare datorita caracteristicilor ascunse ale lucrului vandut si care il fac impropriu utilizarii normale.

Pentru considerentele prezentate, instanta a apreciat ca cererea de chemare in garantie formulata de reclamanta este intemeiata si in consecinta a obligat pe SC T.P. SA la plata sumei de 10.329,3 euro cu titlu de despagubiri .

In temeiul art. 274 C. proc. civ., parata H.T. Ltd, fiind partea cazuta in pretentii in actiunea principala, a fost obligata la plata cheltuielilor de judecata efectuate de reclamanta in suma de 47.022,1 lei, ce cuprind onorariile avocatilor si ale expertului D.M., precum si taxele judiciare de timbru (a��).

Intrucat si reclamanta a cazut in pretentii in cererea reconventionala, ea urmand sa suporte cheltuielile de judecata efectuate de parata-reconvenienta, proportional cu pretentiile admise, instanta a dispus compensarea cheltuielilor de judecata ale celor doua parti.

Impotriva sentintei mentionate au declarat apel reclamanta - parata SC 2x1 H.C. Midia Shipyard SA si chemata in garantie SC T.P. SA, care au criticat solutia instantei de fond ca fiind nelegala si netemeinica.

De asemenea, impotriva aceleiasi sentinte, dar si a incheierii din 11.04.2008 a declarat apel parata - reconvenienta H.T. LTD.

Prin decizia civila nr. 22/MF din data de 22 decembrie 2010, Curtea de Apel Constanta, Sectia comerciala, maritima si fluviala, contencios administrativ si fiscal, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de apelanta reclamanta-parata SC 2x1 H.C. Midia Shipyard SA si de apelanta chemata in garantie SC T.P. SA impotriva sentintei civile nr. 12/MF din 27 februarie 2009 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul nr. xx8/118/2004.

A fost admis apelul declarat de apelanta parata-reconvenienta H.T. LTD impotriva sentintei civile nr. 12/MF din 27 februarie 2009 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul nr. xx8/118/2004.

A fost schimbata in parte hotararea in sensul ca a fost admisa in parte cererea reconventionala si a fost obligata apelanta parata la plata catre parata reconvenienta si a sumei de 318.000 USD cu titlu de despagubiri, fiind mentinute celelalte dispozitii ale sentintei apelate.

A fost obligata intimata-parata SC 2x1 H.C.M.S. SA Navodari la plata catre apelanta-parata-reconvenienta H.T. LTD a cheltuielilor de judecata in suma de 66.000 lei onorarii avocat si expert si taxa de timbru. A fost admisa in parte cererea de majorare a onorariului de expert formulata de d-nul P.D. si obligata intimata-reclamanta SC 2x1 H.C.M.S. SA Navodari la plata catre expert a sumei de 7.000 lei.

Curtea de apel a constatat ca apelurile declarate de reclamanta SC 2x1 H.C. Midia Shipyard SA si chemata in garantie SC T.P. SA Galati sunt nefondate, iar apelul declarat de parata-reconvenienta H.T. LTD este intemeiat in parte .

In ceea ce priveste apelul declarat impotriva incheierii din 11.04.2008 prin care prima instanta a respins cererea paratei-reconveniente privind recuzarea expertilor B.S., I.B.C. si P.F.V. si a admis cererea expertilor de majorarea a onorariului stabilit provizoriu, fiind obligata parata la plata sumei de 64.000 lei reprezentand diferenta a onorariului definitiv cuvenit expertilor, Curtea a constatat ca, in fapt, motivele de apel invocate se refera la lipsa unei specializari a expertilor in materia in care a fost dispusa expertiza, lipsa ce rezulta din modul de interpretare si din concluziile formulate de experti.

Prin urmare, desi se refera la incheierea mentionata, motivele invocate nu sunt cele prevazute de art. 204 C. proc. civ., ci sunt motive care tin de reaprecierea probelor si pe care instanta de apel este tinuta a le avea in vedere in baza caracterului devolutiv al apelului, astfel ca analizarea exceptiei de tardivitate a apelului declarat impotriva incheierii din 11.04.2008 este de prisos.

Curtea de apel a retinut insa ca expertii desemnati de prima instanta au specializarea necesara pentru efectuarea expertizei tehnice maritime, fiind atestati ca atare de Ministerul Justitiei, astfel ca nu se poate retine incalcarea dispozitiilor art. 14 din O.G. nr. 2/2000.

In atare situatie, concluziile acestor experti urmeaza a fi avute in vedere de catre instanta de apel in masura in care sunt concludente si se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza.

De asemenea, Curtea a constatat ca exceptia de decadere a apelantei H.T. din dreptul de a motiva apelul nu poate fi avuta in vedere fata de dispozitiile art. 287 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cu care sanctiunea decaderii opereaza doar pentru motivele noi, ce nu au fost avute in vedere de prima instanta, si care nu au fost depuse pana la prima zi de infatisare, situatie ce nu se verifica in cauza.

Pe fond, din probele administrate in cauza s-a retinut ca, in fapt, intre parti s-a incheiat contractul de reparatii nr. 4388/05.11.2003 avand ca obiect efectuarea de reparatii la nava Caravos Galaxy al carei armator este parata. Desi in cuprinsul contractului este mentionata data de 5.11.2003, contractul nu a fost semnat la data respectiva, fiind semnat ulterior, la solicitarea santierului, astfel cum rezulta din faxul din 29.11.2003 prin care armatorii erau somati sa semneze contractul pana pe 01.12.2003, dar si din faxul nr. 1094/2003 potrivit caruia contractul nu era semnat inca la data de 24.12.2003.

Faptul ca semnarea contractului s-a facut cu putin timp inainte de plecarea navei din santier, dupa finalizarea lucrarilor, demonstreaza ca raporturile dintre parti s-au derulat in baza negocierilor initiale si a intelegerilor facute prin corespondenta pe toata durata efectuarii reparatiilor. In atare situatie, contractul fiind doar o consfintire ulterioara a acestor intelegeri, incheiat ca un instrumentum probationis, el trebuie interpretat in acord cu intentia reala a partilor ce rezulta si din corespondenta purtata anterior introducerii navei in santier.

Astfel, conform faxului transmis de santier in data de 14.10.2003, confirmat prin raspunsul la interogator, partile au stabilit de comun acord la data respectiva o perioada de reparatii de 40 de zile si un volum estimat de tabla de inlocuit la circa 300 de tone, iar potrivit aceleiasi corespondente dar si clauzelor contractului de reparatii termenul incepea sa curga de la data prezentarii Certificatului de gas-free si prezentarii de catre Armator a specificatiilor lucrarilor de otel ce urma a fi realizate de santier.

In ceea ce priveste existenta unui termen de 40 de zile, contestata de santier, Curtea a considerat ca, desi un astfel de termen nu a fost prevazut in contractul de reparatii, el a fost totusi asumat de catre santier prin intelegerea incheiata la data de 14.10.2003. Aceasta intelegere nu poate fi ignorata atata timp cat prin contractul de reparatii incheiat ulterior nu s-a prevazut in mod expres ca se renunta la termen sau se modifica in vreun fel durata lui. Ori, nu se poate sustine ca, in contextul aratat, partile ar fi agreat o durata sine die a reparatiilor pe care santierul urma sa le efectueze. Regulile de interpretare a contractelor impun ca aceasta sa se faca pornindu-se de la vointa reala a partilor, iar proba vointei reale se poate face si cu elemente extrinseci contractului, respectiv cu dovezi privind imprejurarile in care s-a incheiat contractul, privind tratativele, discutiile purtate pentru incheierea lui.

Prin urmare, chiar daca partile nu au stabilit prin contract o anumita productivitate zilnica, aceasta poate fi determinata in raport de cantitatea de otel de inlocuit convenita initial, in cadrul negocierilor, la 300 tone si termenul de 40 de zile asumat in aceleasi conditii .

Referitor la momentul in care termenul pentru efectuarea reparatiilor a inceput sa curga, se retine ca partile au convenit ca acesta sa fie data prezentarii Certificatului de gas free si a prezentarii de catre armator a specificatiilor lucrarilor de otel comandate.

Se mai retine ca, pe perioada cat nava Caravos Galaxy s-a aflat in santierul reclamantei, s-au inlocuit 327 tone de tabla prezentate in Job List atasat la factura finala, prin care se confirma urmatoarele lucrari: schimbat tabla - 555.983 USD, lucrari mecanice - 7.280 USD, reparatii tubulaturi - 86.774 USD, reparatii valvule - 5.683 USD, sablare - vopsire corp - 144.942 USD, doc si servicii generale - 79.327 USD, valoarea totala fiind de 880.000 USD.

Factura finala poarta mentiunea ``all the works were performed to the full satisfaction of the ownera��s and Class representatives. This amount is not subject to any deduction duet or any futher claims on repairs works performed`` respectiv, in traducere, ``Toate lucrarile au fost efectuate spre satisfactia completa a armatorului si a inspectorilor Societatii de Clasificare . Aceasta suma nu face obiectul vreunei deduceri in urma unor eventuale reclamatii cu privire la lucrarile efectuate.``

Cu toate acestea, lista lucrarilor (Job list) a fost semnata de armator cu mentiunea ``without prejudice``, ceea ce inseamna ca acesta si-a rezervat dreptul de a solicita ulterior clarificari, detalii, eventuale despagubiri .

Prin urmare, chiar daca lucrarile efectuate de catre santier au fost recunoscute de armator potrivit clauzei citate, acesta nu a renuntat la dreptul de a pretinde daune pentru executarea necorespunzatoare sau cu intarziere a lucrarilor, cu atat mai mult cu cat nava a plecat din Romania spre Varna cu anumite obiectii de registru enumerate in certificatul CON 300110/04.02.2004 emis de inspectorul de clasa Lloyda��s Register Constanta printre care si necesitatea examinarii tablei din sarja 933957 si inlocuirii acesteia in cazul descoperirii unor defecte de laminare.

Se mai retine ca la plecarea navei din santier, parata a platit reclamantei, potrivit art. 6.2 din contract, 50% din valoarea lucrarilor, respectiv 440.000 USD, inmanandu-i acesteia, pentru diferenta, doua cecuri scadente la 45 si 90 de zile de la plecarea navei, cecuri care au fost refuzate la plata .

Avand in vedere dispozitiile art. 969 si 1073 C. civ., in mod corect instanta de fond a apreciat ca actiunea reclamantei este intemeiata, obligand parata la plata sumelor convenite de parti ca fiind pretul lucrarilor executate de catre santierul reclamantei si neachitate de parata.

Curtea a considerat, de asemenea, ca exceptia de neexecutare a contractului invocata de parata nu poate fi retinuta. Exceptia de neexecutare este acel mijloc de aparare aflat la dispozitia uneia dintre partile contractului sinalagmatic, in cazul in care i se pretinde executarea obligatiei ce-i incumba, fara ca partea care pretinde aceasta executare sa-si execute propriile obligatii .

Pentru a se putea invoca exceptia de neexecutare a contractului este necesar ca din partea celuilalt contractant sa existe o neexecutare, chiar partiala, dar suficient de importanta. Cu alte cuvinte, exceptia de neexecutare este justificata doar daca cel care pretinde executarea contractului nu si-a indeplinit la randul sau in mod esential obligatiile asumate prin contract, situatie care ar putea conduce la o lipsa a contraprestatiei sau la o disproportie vadita intre prestatii de natura a afecta insasi cauza contractului.

Ori, in speta, reclamanta si-a indeplinit obligatiile asumate prin contract, lucrarile executate fiind recunoscute de catre parata, iar Curtea a apreciat ca montarea unei anumite cantitati de tabla cu defecte nu constituie o neexecutare suficient de importanta care sa justifice invocarea exceptiei de neexecutare, ci da dreptul paratei la despagubiri din partea santierului.

In ceea ce priveste cererea reconventionala, Curtea a constatat ca solutia instantei de fond este corecta in parte .

Astfel, referitor la daunele rezultate din executarea cu intarziere a lucrarilor asumate de reclamanta prin contractul de reparatii, astfel cum s-a retinut mai sus, instanta de apel a constatat ca partile au convenit un termen de 40 de zile pentru executarea contractului, termen care, desi nu a fost prevazut in contract, a fost asumat de santier in cadrul negocierilor anterioare si recunoscut de acesta in corespondenta purtata cu parata-reconvenienta. Stabilirea termenului are relevanta si in ceea ce priveste determinarea unei productivitati asumate de santier, productivitate ce se poate calcula prin raportarea cantitatii de otel de inlocuit - convenita initial, in cadrul negocierilor, la 300 tone - si termenul de 40 de zile asumat in aceleasi conditii .

Referitor la momentul in care termenul pentru efectuarea reparatiilor a inceput sa curga, s-a retinut ca partile au stabilit ca acesta sa fie data prezentarii Certificatului de gas-free si a prezentarii de catre armator a specificatiilor lucrarilor de otel comandate.

Conform Protocolului incheiat la data de 04.11.2003, intrarea navei Caravos Galaxy in santier pentru efectuarea reparatiilor a avut loc la aceasta data, fiind emis certificatul de gas-free.

Apelanta - reclamanta a sustinut in aparare ca au fost emise mai multe certificate de gas-free, ultimul fiind la data de 15.12.2003, situatie ce transfera culpa pentru intarzierea lucrarilor in sarcina paratei reconveniente. In acest sens, se contesta concluzia expertului P.D., potrivit cu care lucrarile de reparatii efectuate la Santierul Naval Midia au vizat zonele pentru care s-a eliberat certificatul de gas - free din data de 4.11.2003, fiind o conditie a acceptarii navei in santier, celelalte certificate, eliberate ulterior, vizand inlocuiri de tabla la dublul fund, lucrari de reparatii care nu au fost efectuate de catre reclamanta.

Curtea a retinut insa ca in raspunsul dat la obiectiunile formulate la contraexpertiza in fata instantei de fond, expertii B., I.B. si P. arata ca pentru executarea lucrarilor de steel-works (schimbari de tabla), prima conditie este ca fiecare din tancurile in care se lucreaza sa aiba certificat gas - free (atmosfera respirabila si lipsa de hidrocarburi in aerul din tanc), iar dupa obtinerea acestui certificat este necesara obtinerea permisului hot work (care precizeaza ca peretii tancului sunt curatati de hidrocarburi), aceleasi conditii fiind necesare si pentru tancul al carui perete este adiacent. S-a apreciat ca o parte din tancuri nu au avut certificate gas - free, iar o parte, desi aveau aceste certificate, nu au avut permisiunea de a se lucra cu foc, fiind necesara curatirea lor. Expertii au aratat ca nu pot determina pozitionarea tancurilor si vecinatatile acestora, insa au mentionat ca nu finalizarea lucrarilor gas free, ci intarzierea inspectiilor de clasa si intarzierea comandarii intregului volum de lucrari sunt cauzele prelungirii reparatiilor.

In aceste conditii, lucrarile de reparatii s-au desfasurat in perioada 5.11.2003 - 4.02.2004, nava parasind santierul dupa o perioada de 92 zile calendaristice. Prin concluziile exprimate de expertul P.D. in raportul de expertiza efectuat in apel, cauzele intarzierii reparatiilor au fost: organizarea si distributia fortei de munca de catre santier, deficienta in aprovizionarea cu otel de catre santier, estimarea volumului de lucru cu tabla in timp util de catre armatorul navei, intarzierea inspectiei speciale a navei datorata volumului redus de lucrari, schele si macara cherry - picker.

In conditiile aratate, expertul a estimat ca din cele 92 zile de intarziere a reparatiilor, prin scaderea numarului de zile de sarbatori legale si duminici, a numarului de zile cu temperaturi necorespunzatoare lucrului si a 12 zile considerate ca fiind datorate estimarii cu intarziere de catre armator a lucrarilor de inlocuiri de tabla, pentru o perioada de 20 de zile santierul nu a justificat intarzierea lucrarilor, neproducand dovezi cu privire la eventuale cauze exoneratoare de raspundere .

Nu a fost retinuta aprecierea instantei de fond potrivit careia inceperea lucrarilor de reparatii a fost ulterioara datei de 22.01.2004, o astfel de concluzie fiind contrazisa de probele administrate in cauza. Instanta a considerat ca parata nu a respectat o clauza esentiala in determinarea momentului de inceput al reparatiilor, respectiv cea cuprinsa in art. 4.5 conform careia armatorul trebuia sa predea santierului 95% din volumul lucrarilor de reparatii, iar inspectia reprezentantului registrului de clasa trebuia finalizata in primele trei zile dupa sosirea navei in santier, sau in primul sfert al perioadei totale de reparatii trebuia repartizate santierului in totalitate lucrarile de reparatii.

Chiar asa fiind, o astfel de interpretare este pur teoretica, deoarece, fata de data plecarii navei din santier - 4.02.2004 - si fata de lucrarile efectuate si pretinse de insasi reclamanta prin actiune, o atare concluzie nu ar putea avea un suport logic. Mai mult, Curtea a constatat ca cererea armatorului din data de 22.01.2004 vizeaza lucrari executate in mod necorespunzator de catre santier si nu lucrari suplimentare.

Curtea a apreciat ca pentru o perioada de 20 de zile pentru care santierul nu a justificat intarzierea si nici nu a probat existenta unor cauze sau imprejurari care ar putea sa-i inlature raspunderea, reclamanta este obligata sa suporte prejudiciul cauzat paratei-reconveniente, prejudiciu determinat de imposibilitatea acesteia de exploatare a navei.

Potrivit principiilor generale de drept, repararea prejudiciului trebuie sa fie integrala, astfel ca suma calculata de expert prin inmultirea numarului de zile de intarziere cu valoarea chiriei (navlului) de 15.900 USD negociate de parata-reconvenienta cu reprezentantul Companiei de Navigatie SpA din Torre del Greco - Italia - prin actul aditional nr. 1 la contractul de navlosire incheiat la Genoa din 30.09.2003 pentru M/N Caravos Galaxy este un calcul corect.

Instanta de fond a considerat ca actul aditional prezentat nu poate fi avut in vedere, parata trebuind sa depuna contracte anterioare si ulterioare perioadei de reparatii pentru a se determina media navlurilor incasate.

Instanta de apel a apreciat insa ca parata-reconvenienta a facut dovada beneficiului nerealizat ca urmare a intarzierii executarii obligatiilor de catre santier. Potrivit concluziei expertului P.D., pretul stipulat in actul aditional prezentat de reconvenienta este pretul pietei pentru o nava transportatoare in vrac de 65.000 dwt. la acea data .

Desi expertul parte desemnat de apelanta reclamanta (ing. M.A.) contesta o astfel de concluzie, nu face nicio referire la cuantumul chiriei, ci isi exprima doar rezervele cu privire la conditiile in care au fost incheiate atat contractul de navlosire cat si actul aditional fata de vechimea navei si de necesitatea efectuarii reparatiilor pentru obtinerea certificatelor de clasa . Prin urmare, atata timp cat reclamanta nu a facut dovada ca navlul de 15.900 USD nu reprezinta o chirie reala pentru tipul de nava in discutie si nici nu a aratat macar care ar fi aceasta valoare, instanta de apel a considerat ca valoarea negociata prin actul aditional incheiat la 25.02.2004 reprezinta un element ce poate fi avut in vedere la determinarea prejudiciului incercat de parata-reconvenienta, inlaturarea lui fiind nejustificata.

De asemenea, Curtea a retinut ca dispozitiile art. 3.7 din contract nu sunt de natura a inlatura raspunderea reclamantei. Interpretarea data de prima instanta are la baza o greseala evidenta de traducere, menita sa denatureze intelesul fara dubiu al clauzei. Astfel, in traducere corecta, art. 3.7 prevede ca, ``contractorul in niciun caz nu va fi tinut responsabil pentru eventualele pierderi cauzate de intarzierea predarii navei``, si nu ``de intarzierea finalizarii navei``, ceea ce inseamna ca exonerarea de raspundere priveste situatia in care prezentarea navei in santier s-ar fi facut cu intarziere, situatie ce nu se verifica in cauza deoarece nava a intrat in santier inca de la data de 4.11.2003.

In ceea ce priveste daunele rezultate din executarea necorespunzatoare a unor lucrari, Curtea a retinut ca disputa dintre parti vizeaza exclusiv tabla grofata din sarja 933957 folosita de santier pe care parata-reconvenienta o considera necorespunzatoare atat din perspectiva calitatii, fiind cu defecte de laminare, cat si din punct de vedere al incadrarii tablei in categoria otelului naval de grad A.

In certificatul LR CON 300110 din 4.02.2004, inspectorul de clasa a mentionat ca au fost luate probe de otel din sarja nr. 933957 din bordajul metalic montat pe peretele transversal dintre hambarele 2 si 3, iar testele subsecvente de ruptura la intindere, efectuate pe 14.01.2004, au dezvaluit defecte de laminare in sectiunea transversala a probelor luate. Testarea ulterioara non distructiva a tuturor insertiilor noi in peretele transversal a dezvaluit zone afectate de defecte de laminare, asa cum se detaliaza in raportul de masurare a grosimii efectuat intre 28.01. pana la 30.01.2004 si schitele atasate.

Expertii desemnati in cauza au fost de acord ca navei nu i s-a permis sa plece in voiaj international deoarece nu indeplinea conditiile de siguranta impuse de normele tehnice, respectiv un numar de 18 obiectii majore privind inlocuirea de tabla in structura navei, obiectii ce au fost rezolvate in santierul din Varna.

Totusi, desi inspectorul de clasa a sesizat inca din timpul efectuarii reparatiilor ca tabla de 12 mm din sarja nr.933957 nu este otel de grad A ci OL 37-2K, motiv pentru care santierul a solicitat de la furnizorul de tabla SC T.P. SA certificatele de calitate, instanta a constatat ca singura obiectie a inspectorului de clasa in ceea ce priveste tabla mentionata vizeaza eventualele defecte de laminare, iar nu incadrarea tablei in alta categorie decat aceea de otel naval grad A.

Prin urmare, motivul inlocuirii tablei mentionate in santierul din Varna este acela al existentei unor vicii ascunse ale tablei si nu folosirea altui material decat cel convenit de parti prin clauzele contractuale, o atare precizare fiind importanta in ceea ce priveste solutionarea cererii de chemare in garantie .

Existenta defectelor de laminare este certa, avand in vedere rapoartele de masuratori efectuate, sub supravegherea societatii de clasificare, de catre SC R. SRL la laboratoarele Rompetrol si de catre SC D.G. Mangalia in perioada 28-30.01.2004, masuratori facute cu acordul santierului. Mai mult, la solicitarea inspectorului de clasa au fost facute inlocuirile de tabla de 12 mm, constatata cu defecte, in santierul din Varna, situatie in care nu poate fi retinuta apararea santierului Midia privind inopozabilitatea masuratorilor si a remedierilor facute fara acordul sau sau fara autorizarea instantei.

In ceea ce priveste intinderea prejudiciului, se constata ca suma de 49.662 euro solicitata de parata-reconvenienta reprezinta pretul inlocuirii unei cantitati de 18762 Kg tabla de 12 mm, conform facturii nr. CD/702 B emise de Odessos Shiprepairs Yard SA Varna.

Curtea va tine seama de calculul facut de expertii B., I.B. si P., avand in vedere ca raspunsul expertului P.D. la aceasta chestiune este unul evaziv, fara vreo alta explicatie decat trimiterea la nota explicativa a O.S. Varna catre reprezentantii armatorului. Ori, instanta are rezerve fata de explicatiile date de santierul din Varna, acestea neputand fi coroborate cu alte probe. Mai mult, fata de cantitatea de lucrari efectuate de santierul din Varna si perioada de stationare a navei in acest santier de 33 zile, instanta a considerat ca explicatiile santierului referitoare la o perioada de 15 zile necesara inlocuirii tablei pretinse cu defecte de laminare nu poate fi retinuta, nefiind realista.

Potrivit concluziilor celor trei experti, din totalul de tabla presupusa a fi cu defecte de laminare (8 foi de tabla de 12x2400x12000 mm in greutate totala de 21704 kg), parata-reconvenienta sustine ca 18.762 Kg de tabla a fost inlocuita la Varna. Din suprapunerea desenelor furnizate de armator privind inlocuirile de tabla facute la Varna (sectiunile 75, 105, 195) cu cele furnizate de Santierul Midia si cu cele din raportul de masuratori ultrason, s-a constatat ca numai 12.500 kg reprezinta tabla de 12 mm, restul fiind de alte grosimi, iar din aceasta cantitate cca. 9000 kg sunt inlocuiri noi, neefectuate la Midia, astfel ca numai aproximativ 3500 kg reprezinta efectiv inlocuiri de tabla considerata de armator cu defect de stratificare. Cu privire la celelalte cheltuieli cuprinse in suma de 49.662 euro, s-a considerat ca sunt necesare, insa acestea trebuie calculate proportional cu valoarea cantitatii de tabla inlocuita.

Fata de aceste concluzii, Curtea a apreciat ca solutia instantei de fond privind obligarea reclamantei-parate la plata catre parata-reconvenienta a sumei de 10.329,3 euro cu titlu de despagubiri pentru tabla astfel inlocuita este corecta.

In ceea ce priveste daunele rezultate din imposibilitatea de exploatare a navei pe perioada stationarii acesteia in santierul Odessos pentru inlocuirea tablei cu defecte de stratificare, instanta de apel a considerat ca parata-reconvenienta este tinuta a face dovada prejudiciului incercat, prejudiciu care trebuie sa fie cert atat sub aspectul existentei lui cat si sub aspectul intinderii.

Dupa cum s-a aratat, cantitatea de tabla inlocuita la Varna a fost estimata de experti la aproximativ 3500 kg. Ori, nu se poate retine ca perioada necesara inlocuirii tablei este de 15 zile, astfel cum sustine apelanta parata, in conditiile in care cantitatea totala de lucrari executate la Varna este comparabila cu cea efectuata la Midia, iar timpul total cat nava a stationat in santierul din Varna este de 33 zile . Atata timp cat apelanta parata nu a fost in masura a dovedi cat timp a fost alocat la Varna pentru inlocuirea tablelor cu defecte, Curtea a apreciat ca prejudiciul pretins nu poate fi cuantificat, fiind incert.

De asemenea, s-a retinut ca instanta de fond a apreciat in mod corect ca parata-reconvenienta a justificat un prejudiciu cauzat de reclamanta pentru suma de 1.065 euro reprezentand onorariu inspectie Lloyda��s Register, respectiv contravaloarea facturii nr.300351/10.03.2004 emise de LRS in sarcina armatorului (fila 190 vol.I dosar fond), pentru serviciul prestat constand in ``testare pentru defecte de laminare a noilor materiale supuse inspectiei in Portul Constanta``, aceasta cheltuiala fiind accesorie celei de inlocuire a tablei depistate cu defecte de laminare.

Totodata, cu privire la suma de 6.500 euro reprezentand cheltuieli ocazionate ca urmare a inspectiei efectuate de firma de arhitectura navala pe perioada inlocuirii otelului de calitate necorespunzatoare (factura nr.0301/17032004/17.03.2004), in mod corect s-a apreciat ca nu este justificata de parata-reconvenienta in conditiile in care inspectia respectiva era obligatorie pentru efectuarea in santierul din Varna a tuturor lucrarilor de reparatii impuse de inspectorul Lloyda��s Register prin cele 18 remarci formulate, dintre care doar obiectia nr.38 viza tabla de 12 mm din sarja 933957 in discutie, nefiind impusa exclusiv de existenta in corpul navei a unor table cu defecte de laminare.

In egala masura, solutia data asupra cererii de chemare in garantie este corecta, cu unele nuantari in ceea ce priveste motivele pentru care chemata in garantie este tinuta sa suporte, la randul sau, prejudiciul suferit de parata-reconvenienta si pus in sarcina reclamantei.

Astfel, chemata in garantie SC T.P. SA Galati a livrat reclamantei SC 2X1 H.C. Midia Shipyard SA 8 placi de otel pretins a fi otel naval grad A pentru care a prezentat Certificatele BV seria BRL nr. 2003001409/13.11.2003 si nr. 2003001410/18.11.2003.

Astfel cum s-a aratat mai sus, desi a existat o disputa intre parti cu privire la incadrarea tablei de 12 mm din sarja nr.933957 in otel naval de grad A (in conditiile in care in realitate era otel OL 37-2K), singura obiectie a inspectorului de clasa la plecarea navei din Santierul Midia, in ceea ce priveste tabla mentionata, vizeaza eventualele defecte de laminare, iar nu incadrarea tablei in alta categorie decat aceea de otel naval grad A. Asa incat, motivul inlocuirii tablei mentionate in santierul din Varna este acela al existentei unor vicii ascunse ale tablei si nu folosirea altui material decat cel convenit de parti prin clauzele contractuale, situatie ce ar fi impus inlocuirea intregii table de acest fel utilizate la reparatii.

Ori, nu se poate sustine ca defectele de laminare ar putea conduce la incadrarea tablei intr-o alta categorie de calitate astfel ca vanzatorul a predat alt bun decat cel convenit intre parti.

Prin urmare, cauza producerii prejudiciului incercat de parata-reconvenienta si pe care este tinuta a-l acoperi reclamanta nu este aceea a erorii asupra lucrului predat de chemata in garantie santierului, ci existenta unor vicii ascunse, respectiv a defectelor de laminare, care au facut improprie utilizarea tablei in scopul pentru care a fost achizitionata.

Curtea a considerat ca exceptia decaderii reclamantei din dreptul de a reclama viciile ascunse nu poate fi retinuta. Termenul de 2 zile prevazut de art. 70 C. com. incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, ori reclamanta nu a descoperit ea insasi existenta viciilor, ci aceasta i-a fost adusa la cunostinta de catre parata-reconvenienta, fiind constatata in urma mai multor teste.

In aceste conditii, prin invitatia la conciliere nr. 1774/21.04.2004 adresata chematei in garantie, santierul a reclamat calitatea necorespunzatoare a celor 8 placi de otel naval grad A din sarja Ispat Sidex 933957, calitate contestata de catre parata-reconvenienta H.T. prin faxul din 19.04.2004. De asemenea, rezultatele testelor nedistructive efectuate asupra unor placi de tabla montate in corpul navei au fost aduse la cunostinta reclamantei abia la data de 22.11.2004, ulterior formularii cererii de chemare in garantie, situatie in care nu se poate considera ca reclamanta este decazuta din dreptul de a reclama viciile ascunse.

Referitor la cheltuielile de judecata, Curtea a retinut ca potrivit dispozitiilor art. 276 C. proc. civ., ``cand pretentiile fiecarei parti au fost incuviintate numai in parte, instanta va aprecia in ce masura fiecare din ele poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata, putand face compensarea lor.``

Fata de dispozitiile citate si in raport de solutia pronuntata, in mod corect instanta de fond a procedat la compensarea cheltuielilor de judecata facute de parti.

Apreciind intemeiate in parte doar motivele de apel invocate de parata-reconvenienta H.T. LTD, Curtea de apel a respins ca nefondate apelurile declarate de apelantele SC 2x1 H.C. Midia Shipyard SA Navodari si SC T.P. SA Galati si a admis apelul declarat de apelanta SC H.T. LTD, in temeiul art. 296 C. proc. civ.. A schimbat in parte hotararea in sensul ca a admis in parte cererea reconventionala si a obligat reclamanta-parata la plata catre parata-reconvenienta si a sumei de 318.000 USD cu titlu de despagubiri, fiind mentinute celelalte dispozitii ale sentintei apelate.

In temeiul art. 274 C. proc. civ. a obligat intimata-apelanta SC 2x1 H.C.M.S. SA Navodari la plata catre apelanta SC H.T. LTD a cheltuielilor de judecata in suma de 66.000 lei (onorarii avocat si expert si taxa de timbru). Avand in vedere complexitatea expertizei efectuate in cauza dar si modalitatea in care expertul a inteles sa raspunda la unele obiective, precum si pertinenta concluziilor, instanta a admis in parte cererea de majorare a onorariului de expert formulata de d-nul P.D. si a obligat intimata - apelanta SC 2x1 H.C.M.S. SA Navodari la plata catre expert a sumei de 7.000 lei.

Impotriva acestei solutii toate partile, nemultumite fiind, au declarat recurs.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a analizat distinct recursurile formulate si a raspuns prin urmatoarele considerente:

1. Recursul reclamantei-parate SC 2X1 H.C.M.S. SA, intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ., prin care se solicita admiterea recursului, modificarea in tot a deciziei recurate, respingerea ca nefondat a apelului formulat de catre apelanta-parata-reconvenienta H.T. Ltd (denumit in continuare armator), admiterea apelurilor SC 2X1 H.C.M.S. SA si SC T.P. SA, schimbarea in parte a hotararii atacate, respingerea cererii reconventionale, respingerea cererii de chemare in garantie si obligarea H.T. LTD. la plata sumelor pretinse prin actiune .

Reclamanta este nemultumita de faptul ca instanta de apel a pronuntat o solutie cu incalcarea art. 969, art. 977, art. 1169 si urm. C. civ., art. 201 si urm. C. proc. civ.

Recursul reclamantei este fondat si s-a admis pentru urmatoarele argumente:

Prin decizia atacata, in mod gresit si cu incalcarea art. 977 C. civ. instanta de apel a dedus ca vointa reala a partilor era cuprinsa in negocierea initiala si in intelegerile facute prin corespondenta pe toata durata efectuarii reparatiilor, motivat de imprejurarea ca semnarea contractului de reparatii nr. 4388 a avut loc ulterior datei de 5 noiembrie 2003. Argumentul folosit de instanta de apel este nefondat fata de imprejurarea ca armatorul nu era la prima nava reparata in santierul din Midia, fiind depus contractul anterior nr. 4261/2001 pentru nava Caravos Explorer (anexa 6 raport expertiza fond), identic contractului ce a generat prezentul litigiu.

Termenul de 40 de zile era un termen pentru executarea unor lucrari ce nu au mai intrat sub incidenta contractului nr. 4388; lucrarile nu trebuie privite generic in sensul de lucrari de otel, lucrari electrice etc., ci in concret, ce anume lucrari de otel au fost comandate, ce anume lucrari electrice au fost comandate etc.

Procedand in acest mod si tratand specificatia initiala ca fiind de 300 de tone, instanta de apel a incalcat principiul vointei reale a partilor.

Din corespondenta armatorului cu santierul Varna, depusa in apel, rezulta ca, in timp ce specificatia initiala a fost trimisa de armator in octombrie 2003 ambelor santiere navale, in Midia armatorul a modificat substantial lucrarile.

Avand in vedere faptul ca nava Caravos Galaxy a necesitat executia reparatiilor mentionate in specificatia initiala prezentate in vederea obtinerii unor preturi avantajoase (dar comandate doar partial 50% din specificatia initiala) plus aproximativ 170 tone in lucrari aditionale fata de specificatia initiala executate in Midia, si avand in vedere ca nava a obtinut certificat de clasa rezulta ca s-au executat si lucrarile prezentate in specificatia initiala dar necomandate in Midia, lucrari mai usor de executat decat cele aditionale din Midia.

Din contractul partilor nu rezulta ca santierul s-ar fi obligat la o anumita perioada de timp din moment ce contractul nr. 4388/5.11.2003 nu are stipulat termen pentru efectuarea lucrarilor.

Chiar si daca s-ar accepta sustinerea instantei de apel ca interpretarea contractului nr.4388 trebuie efectuata in raport cu corespondenta anterioara, s-a incalcat art. 969 C. civ