Cerere de repunere in termenul de prescriptie. Conditii de admisibilitate

Astfel, lipsa de logistica si de personal necesara pentru intocmirea in termenul legal a actelor si documentelor la care lichidatorul judiciar este obligat potrivit Legii nr. 85/2006 nu poate constitui motiv intemeiat pentru repunerea in termenul de prescriptie .

Nota : Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva a fost abrogat prin Legea nr. 71/2011 la data de 1 octombrie 2011

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Alba sub nr. xx48/107/2010, reclamanta SC A. SA prin lichidator judiciar SCP L.D. IPURL Curtea de Arges a chemat in judecata pe parata SC P. SRL, solicitand instantei sa dispuna repunerea in termenul de exercitare a actiunii si obligarea paratei la plata sumei de 216.781,18 lei reprezentand contravaloare marfa .

Prin sentinta comerciala nr. 39 din 15 martie 2011, pronuntata de Tribunalul Alba, a fost respinsa exceptia prematuritatii si exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, fiind admisa cererea de repunere in termenul de exercitare a dreptului la actiune . In consecinta, actiunea formulata de reclamanta SC A. SA prin lichidator judiciar SCP L.D. IPURL Curtea de Arges in contradictoriu cu parata SC P. SRL a fost admisa, parata fiind obligata sa plateasca suma de 216.781,18 lei reprezentand contravaloare marfa .

Impotriva sentintei comerciale nr. 39/2011 pronuntata de Tribunalul Alba, a declarat apel parata SC P. SRL, apel ce a fost admis prin decizia comerciala nr. 69/2011 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia.

Sentinta mentionata a fost schimbata in tot, iar actiunea reclamantei SC A. SA prin lichidator judiciar SCP L.D. IPURL Curtea de Arges a fost respinsa.

In motivarea deciziei, instanta de apel a retinut, in esenta, ca in mod gresit a fost admisa cererea privind repunerea in termenul de prescriptie intrucat in cauza nu pot fi retinute dispozitiile art. 17 alin. (1) si art. 19 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958.

Astfel, procesul-verbal din 17 septembrie 2010 al Comisiei de inventariere intocmit de lichidatorul judiciar nu poarta o data certa, nu poate fi opus paratei apelante cu consecinta marcarii momentului inceputului curgerii termenului de o luna prevazut de art. 19 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958. Motivele invocate pentru repunerea in termenul de prescriptie, respectiv lipsa de personal de specialitate, starea de degradare in care s-au aflat documentele societatii la momentul preluarii de catre lichidatorul judiciar, starea de tensiune generata de faptul ca noul actionar ar fi formulat plangeri penale impotriva fostilor administratori sau volumul mare al arhivei, nu pot constitui motive temeinic justificate in sensul dispozitiilor art. 19 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958.

Lichidatorul judiciar era obligat, potrivit art. 25 din Legea nr. 85/2006, sa procedeze la urmarirea incasarii creantelor din averea debitorului, sa intocmeasca actele prevazute de art. 28 alin. (1) din lege, respectiv a actelor contabile si a altor acte privind situatia creditorilor, atributie ce trebuia indeplinita in termenele prevazute de art. 62 din Legea nr. 85/2006.

Nerespectarea unor atributii legale privind intocmirea in conditiile legii a actelor si documentelor necesare initierii procedurii insolventei nu au valoarea unor imprejurari de natura justificativa pentru repunerea in termenul de prescriptie .

Descoperirea de catre lichidatorul judiciar a documentelor justificative ale creantei impotriva paratei, la un an si jumatate de la deschiderea procedurii insolventei declansate impotriva reclamantei, cu depasirea termenului general de prescriptie de 3 ani, in conditiile in care lichidatorul era obligat sa ia masurile logistice necesare pentru a descoperi in termen documentele (facturile) in discutie, constituie o atitudine culpabila, care nu ar putea justifica, pe temeiul art. 19 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958, repunerea in termenul de promovare a actiunii impotriva societatii parate.

Ca urmare, apreciind ca repunerea in termenul de prescriptie, pe temeiul dispozitiilor art. 19 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 este neintemeiata, instanta de apel a schimbat in tot sentinta apelata in sensul respingerii acesteia ca fiind introdusa peste termenul general de prescriptie de 3 ani.

Impotriva deciziei comerciale nr. 65/2011 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia a declarat recurs reclamanta SC A. SA prin lichidator judiciar, solicitand admiterea recursului, modificarea deciziei recurate in sensul respingerii apelului formulat impotriva sentintei comerciale nr. 39/2011.

In dezvoltarea motivelor de recurs, intemeiate pe dispozitiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a aratat ca procesul-verbal de inventariere incheiat la data de 17 septembrie 2010, chiar daca nu poarta numar de inregistrare, el poate fi pozitionat in timp, fiind datat, iar raportat la aceasta data actiunea este promovata in termen.

In mod gresit s-a retinut culpa lichidatorului pentru faptul ca nu s-a putut intra in timp util in posesia documentelor contabile, in situatia in care nu au existat conditii pentru sortarea arhivei.

Lichidatorul judiciar desemnat in procedura insolventei nu stie de la inceput cu ce se va confrunta in procedura insolventei deschisa - imperativa unui debitor si nici ce hotarari vor lua ulterior creditorii cu privire la personalul debitoarei. Ca urmare, in mod gresit s-a retinut culpa lichidatorului, ignorandu-se cauzele care au dus la depasirea termenului in care se putea formula actiune .

Intimata parata prin lichidator, a formulat intampinare prin care a solicitat, in esenta, respingerea recursului ca nefondat.

Analizand decizia recurata, in raport de criticile si temeiul de drept invocat, s-a constatat ca recursul este nefondat.

Recurenta a indicat formal dispozitiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., fara a arata in ce consta nelegalitatea deciziei in raport de textul de lege mentionat, aratand doar ca in calitate de lichidator si-a indeplinit obligatiile legale prevazute de art. 28 din Legea nr. 85/2006.

Atributiile lichidatorului judiciar sunt stabilite de art. 20 raportat la art. 24 din Legea nr. 85/2006, lichidatorul avand obligatia sa intocmeasca actele prevazute de art. 28 alin. (1) si sa formuleze actiuni in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului. Legea privind dispozitiile aratate mandateaza pe lichidator sa ia toate masurile pentru maximizarea recuperarii creantelor. Prin intermediul actiunilor date in sarcina lichidatorului se intregeste averea debitorului, cu consecinta indestularii la maximul posibil a creditorilor.

Atributiile lichidatorului trebuie indeplinite in termenele prevazute de art. 62 din Legea nr. 85/2006, iar pasivitatea sau lipsa de logistica necesara pentru intocmirea actelor si documentelor la care era obligat nu poate constitui motiv de repunere in termenul de prescriptie, aspect retinut corect de instanta de apel.

Repunerea in termenul de prescriptie este un beneficiu acordat de lege titularului dreptului la actiune, avand un caracter exceptional, in sensul ca o astfel de cerere este admisibila doar in cazurile in care depasirea termenului de prescriptie se datoreaza unor cauze temeinic justificate, neimputabile titularului dreptului material la actiune .

In speta, titularul dreptului la actiune a fost lichidatorul judiciar, iar depasirea termenului de prescriptie s-a datorat atitudinii culpabile a lichidatorului care nu a indeplinit la timp atributiile legale pentru care este si remunerat, situatie in care in mod corect instanta de apel a interpretat si aplicat dispozitiile art. 19 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958.

Neexercitarea dreptului la actiune, in sens material, in termenul prevazut de lege, este sanctionata, conform art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958, cu stingerea sau pierderea dreptului la actiune, iar repunerea in termenul de prescriptie are un caracter exceptional ce exclude conduita culpabila din partea titularului dreptului subiectiv.

In consecinta, instanta de apel a interpretat si aplicat corect dispozitiile legale incidente, iar motivele de recurs, intemeiate pe dispozitiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu-si gasesc incidenta in cauza, motiv pentru care Inalta Curte, in temeiul dispozitiilor art. 312 C. proc. civ., a respins ca nefondat recursul formulat de reclamanta SC A. SA prin lichidator judiciar SCP L.D. IPURL impotriva deciziei comerciale nr. 69 din 9 septembrie 2011 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia, Sectia comerciala.