Talharie. Impacarea partilor

Prin sentinta penala nr. 79 din 4.02.2008, Judecatoria Radauti i-a condamnat pe inculpatii: O. M. E., si U. D. B., pentru savarsirea infractiunii de talharie, prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b si alin.21 lit.a si c Cod penal, cu aplicarea art. 74,76 Cod penal, la cate 3 (trei) ani inchisoare, parte vatamata fiind E. U. E..

In baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepselor pe o durata de 5 (cinci) ani, termen de incercare prev. de art. 82 Cod penal.

Pe aceeasi durata s-a suspendat si executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a si lit.b Cod penal si s-a atras atentia inculpatilor asupra prevederilor art. 83 Cod penal.

Inculpatii au fost obligati in solidar sa plateasca partii vatamate suma de 1.250 lei cu titlu de daune.

Pentru a hotari astfel, din probele administrate in cauza, prima instanta a retinut ca, in ziua de 3 septembrie 2006, inculpatii U. D. B. si O. M. E., s-au deplasat in comuna H., sat S, unde locuiesc bunicii acestuia din urma, pentru a munci ca zilieri pe la diverse persoane .

In seara zilei de 06 septembrie 2006, inculpatii s-au deplasat la locuinta unui prieten unde au participat la o petrecere si au consumat bauturi alcoolice, iar in jurul orelor 100 au plecat. In timp ce se deplasau spre locuinta bunicilor lui O. M. E., inculpatii s-au abatut de la drumul principal si s-au deplasat pe o cale de acces ce ducea spre locuinta partii vatamate E. U. E.. Inculpatii au intrat in curtea acesteia si in acel moment au fost observati de catre E. U. E. care se afla intr-o anexa a gospodariei ce era iluminata.

Dupa ce au intrebat-o pe partea vatamata unde sunt banii obtinuti din vanzarea unui autoturism, inculpatul O. M. E. l-a lovit pe E. U. E. si impreuna cu inculpatul U. D. B., l-au determinat sa intre in casa, loc unde, fara drept, au patruns si ei. In casa, inculpatul O. M. E. a continuat sa o loveasca pe partea vatamata cu pumnii si picioarele, timp in care inculpatul U. D. B. a cautat prin sertare si a sustras un telefon mobil marca ``Siemens`` C 25 in valoare de 150 lei.

La un moment dat, partea vatamata l-a lovit pe inculpatul O. M. E. cu un cerc metalic de la plita sobei, si dupa ce acesta din urma a cazut, in apararea lui a intervenit inculpatul U. D. B., care cu un cutit pe care l-a luat din locuinta partii vatamate, a intepat-o de doua ori in regiunile fesiere.

Ulterior, inculpatii au parasit locuinta partii vatamate, avand asupra lor telefonul mobil sustras, pe care l-au dezmembrat si l-au aruncat.

Urmare a loviturilor aplicate de catre inculpati, partii vatamate i-au fost produse mai multe leziuni ce sunt descrise in certificatul medico-legal nr.446/A din 08 septembrie 2006 a Serviciului de Medicina Legala S, dupa cum rezulta:

- E. U. E. prezinta doua plagi taiate - intepate in regiunile fesiere, cu reactie inflamatoare, ce au putut fi produse prin lovire activa cu un corp intepator - taietor (posibil cutit) la data de 6/7 septembrie 2006, iar leziunile pot necesita 13-14 zile ingrijiri medicale;

- mai prezinta escoriatii si echimoze faciale ce au putut fi produse prin lovire cu pumnii la data de 6/7 septembrie 2006, leziunile putand necesita 5-6 zile ingrijiri medicale.

Impotriva acestei sentinte, in termen legal, au declarat apel partea vatamata si inculpatii.

Partea vatamata E. U. E. a criticat sentinta pronuntata de instanta de fond, motivat de faptul ca pedeapsa aplicata fiecarui inculpat este prea mica si nu corespunde gradului de pericol social al infractiunilor savarsite, astfel incat se impune majorarea acestora. De asemenea, in mod gresit instanta de fond nu i-a obligat pe inculpati la plata sumei de 7.000 Ron cu titlu de daune materiale si morale, asa cum a aratat in cererea de constituire ca parte civila.

Inculpatii, prin aparatorii lor au solicitat constarea faptului ca in cauza nu exista infractiunea de talharie. Inculpatul O. M. E. a solicitat schimbarea incadrarii juridice in infractiunea de lovire prev. de art. 180 al. 2 Cod penal pentru care se impune achitarea in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. e Cod procedura penala si art. 44 Cod penal. Pentru inculpatul U. D. B. s-a solicitat schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de talharie in infractiunile de violare de domiciliu prev. de art. 192 Cod penal, lovire sau alte violente prev. de art. 180 al. 2 Cod penal si furt prev. de art. 208 Cod penal pentru care se impune achitarea in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. e Cod procedura penala si art. 44 Cod penal sau retinerea in favoarea sa a prevederilor art. 73 lit. b Cod penal.

In subsidiar, aparatorii inculpatilor au solicitat inlocuirea raspunderii penale cu o sanctiune cu caracter administrativ.

Prin decizia penala nr.324/4.11.2008 pronuntata de T r i b u n a l u l S u c e a v a in dosarul nr(...), au fost respinse, ca nefondate, cererile formulate de inculpatii U. D. B. si O. M. E., prin aparatori, privind schimbarea incadrarii juridice a faptelor pentru care acestia au fost trimisi in judecata .

A fost admis apelul declarat de partea vatamata E. U. E. impotriva sentintei penale atacate.

Au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatii U. D. B. si O. M. E. impotriva aceleiasi sentinte penale.

S-a desfiintat in parte sentinta penala apelata, in sensul ca:

S-au inlaturat din sentinta penala apelata dispozitiile: ``In baza art. 81, 82 Cod penal a fost suspendata conditionat executarea pedepselor pe o durata de 5 ani. Pe aceeasi durata s-a suspendat si executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal si s-au adus la cunostinta inculpatilor prevederile art. 83 Cod penal``.

In baza art. 71 alin. 1 si 2 Cod penal s-au interzis inculpatilor U. D. B. si O. M. E. drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal, cu titlu de pedeapsa accesorie.

Au fost obligati inculpatii U. D. B. si O. M. E., in solidar, sa plateasca partii vatamate E. U. E. suma de 5.650 lei (in loc de 1.250 lei) reprezentand despagubiri civile, din care suma de 650 lei cu titlu de daune materiale si suma de 5.000 lei cu titlu de daune morale.

S-au mentinut celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate, care nu sunt contrare prezentei decizii.

Pentru a decide astfel, a retinut instanta de apel ca referitor la cererea de schimbare a incadrarii juridice, in raport de modalitatea in care inculpatii au actionat si consecintele produse, fapta savarsita de catre fiecare intruneste elementele constitutive ale infractiunii de talharie, incadrare juridica ce a fost corect stabilita prin rechizitoriu si retinuta de catre judecatorie.

Instanta de fond a avut in vedere ca pe parcursul cercetarilor penale si judecatoresti inculpatii au dat declaratii contradictorii, aspecte care nu coincid nici cu varianta prezentata in concluziile scrise.

Cum din intreg probatoriul administrat in cauza: declaratiile martorilor, certificatul medico-legal eliberat partii vatamate, plansele foto, etc. a rezultat cu prisosinta vinovatia inculpatilor in savarsirea infractiunii de talharie, care intruneste toate elementele constitutive ale acesteia, in mod corect prima instanta i-a condamnat la pedeapsa de 3 ani inchisoare fiecare. Desi nu au avut o pozitie procesuala corecta, instanta de fond a dat dovada de clementa in sensul ca a retinut in favoarea fiecarui inculpat circumstantele atenuante prev. de art. 74 Cod penal si dand eficienta disp. art. 76 Cod penal i-a condamnat la cate o pedeapsa ce a fost coborata sub minimul special prevazut de lege pentru infractiunea respectiva.

In cauza nu s-a dovedit faptul ca cei doi inculpati, atunci cand savarsit infractiunea, au fost in stare de legitima aparare, prev. de art. 44 Cod penal, sau ca inculpatul U. D. B. ar fi fost provocat de catre partea vatamata.

De asemenea, deoarece infractiunea de talharie exista si a fost pe deplin dovedita, nu este posibila inlocuirea raspunderii penale a inculpatilor cu sanctiune cu caracter administrativ prev. de art. 91 Cod penal, deoarece nu sunt indeplinite conditiile prev. de art. 90 Cod penal.

Tinand cont de modalitatea in care inculpatii au actionat si de consecintele produse, respectiv gravitatea infractiunii pe care au savarsit-o pe timp de noapte, instanta de control judiciar a constatat ca scopul pedepsei aplicata fiecaruia dintre acestia, respectiv de prevenire a savarsirii unei noi fapte antisociale si de reeducare, prev. de art. 52 Cod penal, poate fi atins numai prin executarea in regim de detentie .

Avand in vedere leziunile suferite de partea vatamata in contextul dat si timpul necesar pentru vindecarea acestora, Tribunalul a apreciat ca pentru usurarea si compensarea suferintelor fizice si sufletesti indurate, cuantumul daunelor morale stabilite de catre instanta de fond este insuficient, majorandu-le la suma de 5.000 lei.

Cum partea vatamata nu a administrat probe pentru a dovedi ca a fost nevoit sa efectueze o lucrare dentara ca urmare a agresiunii fizice suferite din partea inculpatilor iar din adresa comunicata de catre S.C. ``Instant E.`` SRL R (f. 155 ds.f.) rezulta ca telefonul sustras de catre acestia nu se mai fabrica din anul 2002-2003 si nici nu se mai gaseste in comert, iar valoarea sa actuala este de 10 - 20 lei second hand, se justifica faptul ca prima instanta nu i-a obligat pe inculpati la plata sumelor solicitate, respectiv 300 Ron contravaloare telefon si 1100 lei costul tratamentului stomatologic.

Impotriva acestei decizii au declarat recurs inculpatii, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

In motivarea recursurilor, acestia au aratat ca gresit le-a fost respinsa cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina lor, respectiv din infractiunea de talharie in infractiunile de lovire, prev. de art.180 alin.2 Cod penal, complicitate la furt calificat/ furt calificat, prev. de art.(26) 208 alin.1, 209 alin.1, lit.a, g Cod penal si violare de domiciliu, prev. de art.192 alin.2 Cod penal.

Astfel, din probatoriul administrat in cauza nu rezulta ca ar fi comis infractiunile pentru care au fost trimisi in judecata, violentele nefiind exercitate in scopul sustragerii de bunuri, in realitate intre parti avand loc acte de agresiune, dupa o patrundere ilegala in locuinta partii vatamate, iar telefonul a fost insusit de catre coinculpatul U. D. B. pentru a impiedica partea vatamata sa anunte politia despre incident . Cat priveste inculpatul O. M. E., in sarcina sa se poate retine, eventual, o complicitate la infractiunea de furt calificat.

Inculpatul U. D. B. a solicitat in principal achitarea sa pentru savarsirea infractiunii prev. de art.190 alin.2 Cod penal, intrucat a intrat in locuinta partii vatamate datorita starii de necesitate ivite, respectiv pentru a-l ajuta pe coinculpat, care era lovit de catre partea vatamata.

Au solicitat incetarea procesului penal sub aspectul savarsirii infractiunilor de lovire, intrucat a intervenit impacarea cu partea vatamata, stabilirea unor pedepse sub minimul special prevazut de lege pentru savarsirea celorlalte infractiuni, prin retinerea de circumstante atenuante, cu suspendarea conditionata a pedepselor aplicate. In latura civila, au solicitat sa se ia act de recuperarea prejudiciului cauzat partii vatamate.

Analizand recursurile prin prisma motivelor invocate, si care se circumscriu cazurilor de casare prev. de art.3859 alin.1 pct.14, 15, 17, 18 C.pr.pen., precum si in conformitate cu disp. art.3859 alin.3 C.pr.pen., Curtea constata ca acestea sunt intemeiate, pentru urmatoarele considerente:

Atat instanta de fond, cat si cea de apel au retinut corect situatia de fapt si incadrarea in drept, dand o justa interpretare probatoriului administrat in cauza.

Inculpatii recurenti au comis faptele retinute in sarcina lor prin actul de sesizare a instantei in imprejurarile pe larg aratate in considerentele celor doua hotarari.

Astfel, la data de 07.09.2006, inculpatii, in timp ce se intorceau spre locuinta bunicilor lui O. M. E., in jurul orelor 100, s-au abatut de la drumul principal si s-au deplasat pe o cale de acces secundara ce ducea spre locuinta partii vatamate E. U. E..

Din nicio proba administrata in cauza, incluzand aici si declaratia martorului E. U. (f.144 dosar fond), nu rezulta ca partile s-ar fi intalnit in zona drumului principal, iar inculpatii ar fi fost invitati in curtea locuintei partii vatamate de catre aceasta, dupa cum sustin in declaratiile date in instanta (f.114-115, 116 ds. fond). Acest martor relateaza ca a ``vazut-o pe partea vatamata impreuna cu 2 persoane in fata locuintei sale``. Ori, intrarea inculpatilor in curtea acesteia nu a fost contestata.

Pentru abaterea lor de la drumul principal si patrunderea in curtea partii vatamate, inculpatii nu au oferit o explicatie plauzibila. De altfel, dupa cum corect au retinut instantele de fond si de apel, cei doi prezinta, pe parcursul procesului penal, variante diferite privind debutul incidentului.

In plus, martorul E. G arata, in declaratia sa de la f.168 dosar fond, ca, intr-adevar, prin primavara anului 2006, partea vatamata a vandut un autoturism.

Incidentul intre parti, dupa cum chiar inculpatii au recunoscut, a avut doua etape: Astfel, dupa lovirea, in curte, a partii vatamate, inculpatii au determinat-o sa intre in casa, unde au patruns si ei, conflictul continuand. Ca raspuns la actele de agresiune ale acestora, partea vatamata a ripostat, lovindu-l pe inculpatul O. M. E. cu un cerc metalic de la gura sobei. In apararea inculpatului a intervenit coinculpatul U. D. B., care, cu un cutit luat din locuinta partii vatamate, a intepat-o pe aceasta de doua ori, in zona fesiera.

Dupa ce au sustras telefonul mobil al victimei, au parasit imediat locuinta acesteia.

Din cele mai sus-aratate, la care se adauga argumentele instantelor de fond si de apel, avand in vedere ca intre parti, nu exista vreo stare preexistenta de dusmanie, ce ar fi justificat un eventual act de razbunare prin violenta, avand de asemenea in vedere ca locuinta partii vatamate era situata intr-o pozitie exterioara drumului principal pe care inculpatii se deplasau, dar si atitudinea agresiva a acestora, urmata de sustragerea telefonului mobil, reiese ca in mod corect instantele au retinut in sarcina lor savarsirea infractiunilor de talharie. Astfel, actele de agresiune fizica au fost comise in scopul de a determina partea vatamata sa le remita bani, eventual bunuri (cu care de altfel s-au imposedat la iesirea din locuinta ei).

Asadar, corect au fost respinse, de catre instanta de control judiciar, cererile de schimbare a incadrarii juridice a faptelor, formulate de catre inculpati.

In aceasta situatie, impacarea dintre parti, intervenita sub aspectul comiterii infractiunilor prev. de art.180 alin.2 Cod penal, nu-si poate produce efectele .

Relativ la cuantumul pedepselor aplicate inculpatilor, Curtea constata ca au fost just si proportional individualizate de catre prima instanta, cu respectarea criteriilor generale prev. de art.72 Cod penal.

Astfel, in favoarea lor au fost retinute circumstantele atenuante judiciare prev. de art.74 Cod penal, pedepsele aplicate fiind coborate mult sub minimul special prevazut de lege pentru faptele comise.

Apreciaza insa Curtea ca, fata de toate imprejurarile cauzei, atitudinea inculpatilor pe parcursul procesului penal (partial sincera, au achitat despagubirile civile solicitate de partea vatamata, sunt elemente tinere, cu certe posibilitati de reeducare), scopul pedepselor poate fi atins si fara executarea lor in regim privativ de libertate.

Sub acest aspect, solutia primei instante, de suspendare conditionata a executarii pedepselor, in conditiile art.81 si urm. Cod penal, este legala si temeinica, urmand a fi inlaturate, din decizia atacata, dispozitiile contrare.

In latura civila a cauzei, conform declaratiei partii vatamate, prin mandatar, ca a primit de la inculpati suma de 6000 lei cu titlu de despagubiri civile, nemaiavand alte pretentii, Curtea, in conformitate cu disp. art.14, 346 C.pr.pen., va constata stinsa actiunea civila .

Pentru considerentele aratate, Curtea, constatand intemeiate recursurile declarate de inculpati (fiind dat cazul de casare prev. de art.3859 alin.1 pct.14 C.pr.pen.), in conformitate cu disp. art.38515 pct.2 lit.a, d C.pr.pen., le va admite.

Va casa in parte atat decizia penala atacata cat si sentinta penala nr.79/04.02.2008 a Judecatoriei Radauti si, in rejudecare, va proceda in sensul celor mai sus-aratate.

Vazand si disp. art.192 alin.3, 193 C.pr.pen.,

Pentru aceste motive,

In numele Legii,

D E C I D E

Admite recursurile declarate de inculpatii O. M. E., domiciliat in ... si U. D. B., domiciliat in ... impotriva d.p. nr. 324 din data de 04.11.2008 pronuntata de T r i b u n a l u l S u c e a v a in dosar nr(...).

Caseaza in parte atat decizia penala atacata, cat si sentinta penala nr.79 din data de 04.02.2008 pronuntata de J u d e c a t o r i a R a d a u t i si in rejudecare:

Inlatura din decizia penala urmatoarele dispozitii:

``Inlatura din sentinta penala apelata dispozitiile:In baza art.81, 82 Cod penal suspenda conditionat executarea pedepselor pe o durata de 5 ani. Pe aceeasi durata suspenda si executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a si lit.b Cod penal si se va aduce la cunostinta inculpatilor prevederile art. 83 Cod penal``.

Inlatura din sentinta penala si din decizia penala dispozitiile civile de obligare a inculpatilor la plata catre partea vatamata E. U. E. de despagubiri civile (daune materiale si morale).

Constata stinsa latura civila a cauzei prin achitarea de catre inculpati a despagubirilor civile in cuantum de 6000 lei catre partea vatamata E. U. E..

Mentine celelalte dispozitii ale sentintei si deciziei care nu sunt contrare prezentei hotarari.

Obliga pe fiecare dintre inculpati sa plateasca partii vatamate cate 175 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs reprezentand onorariu avocat.

Cheltuielile judiciare din recurs avansate de stat raman in sarcina acestuia, din care suma de 150 lei reprezentand onorarii partiale avocati oficiu inculpati se va avansa din fondurile Ministerului Justitiei catre Baroul Suceava.
Definitiva.