Dezbaterile in fond si sustinerile partilor au avut loc in sedinta publica din data de 09 10 2009, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data care face parte integranta din prezenta sentinta, cand Curtea avand nevoie pentru a delibera si pentru a da posibilitate partilor sa depuna concluzii scrise a amanat pronuntarea pentru data de 14.10.2009.CURTEAPrin cererea inregistrata la 28.05.2009, pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, reclamanta O. B. a chemat in judecata pe paratii Guvernul Romaniei si Ministrul Culturii, Cultelor si E. National, domnul U. E. solicitand:I. anularea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 37/22 aprilie 2009 privind unele masuri de imbunatatire a activitatii administratiei publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 264 din 22.IV.2009, precum si anularea actului prin care am fost eliberata din functie, respectiv Ordinul nr. 217/27.04.2009, emis de ministrul Culturii, Cultelor si E. National;II. suspendarea executarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 37/22 aprilie 2009 privind unele masuri de imbunatatire a activitatii administratiei publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 264 din 22.IV.2009 si a actului prin care am fost eliberata din functie, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei.In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca are calitatea de functionar public din data de 17.11.2000, cand a fost definitivata in functia de consilier teritorial sef al Inspectoratului pentru Cultura al judetului I prin Ordinul ministrului culturii nr. 291/10.10.2000 si, din data de 01.09.2001 a fost numita in functia publica de director al Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National I, prin Ordinul ministrului Culturii si Cultelor nr. 681/27.08.2001, emis in urma concursului organizat la data de 21 mai 2001.Potrivit art. 1 alin. 2 al Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicat, cu modificarile ulterioare, ,,Scopul prezentei legi il constituie asigurarea, in conformitate cu dispozitiile legale, a unul serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient si impartial in interesul cetatenilor, precum si al autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica centrala si locala``.In conformitate cu dispozitiile art.3 lit. f din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile ulterioare, unul dintre principiile care stau la baza exercitarii functiei publice este cel al stabilitatii iar, potrivit art. 4 alin. 2 din acelasi act normativ, ,,exercitarea raporturilor de serviciu se realizeaza pe perioada nedeterminata``, tocmai pentru a conferi eficienta si viabilitate principiului stabilitatii``.Conform Statutului functionarilor publici, singurele posibilitati legale de modificare, suspendare ori incetare a raporturilor de serviciu ale functionarilor publici sunt cele prevazute la art.87-92 (modificare, art.94-96 (suspendare si art.97-102 (incetare) din actul normativ in cauza. Insa, indiferent de situatie, trebuie observat ca legiuitorul a instituit, prin norme clare, masuri de protectie a functionarului public impotriva oricaror abuzuri ale conducatorilor autoritatilor si institutiilor publice, cele mai relevante vizand: obligativitatea existentei acordului functionarului pentru modificarea raporturilor de serviciu, limitarea la minimum a posibilitatii angajatorului de a avea initiativa suspendarii din functia publica, enumerarea, cu caracter limitativ, a situatiilor in care poate interveni incetarea raportului de serviciu .Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/22 aprilie 2009 nu este, practic, motivata din punct de vedere al urgentei si nu cuprinde justificarea situatiei exceptionale care a determinat recurgerea la aceasta modalitate de reglementare. Adoptarea de catre Guvern a Ordonantei de urgenta nr. 37/2009 nu a fost motivata de necesitatea reglementarii intr-un domeniu in care legiuitorul primar nu a intervenit si nici de necesitatea evitarii unei grave atingeri aduse interesului public, si, lucru foarte grav, de contracararea posibilelor efecte ale exercitarii unui drept constitutional de catre un numar de parlamentari impotriva unei legi deja adoptata de Parlament.Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/22 aprilie 2009 este emisa cu incalcarea prevederilor art. 115 alin. 6 din Constitutia Romaniei, republicata, potrivit carora ,,Ordonantele de urgenta nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie ...``. In context, trebuie subliniat ca prin acest act normativ sunt afectate drepturi fundamentale, precum dreptul la munca si la protectia sociala a muncii si dreptul la un nivel de trai decent, asa trebuie subliniat ca prin acest act normativ sunt afectate drepturi fundamentale, precum dreptul la munca si la protectia sociala a muncii si dreptul la un nivel de trai decent, asa cum sunt consfintite in prevederile constitutionale ale art. 41 si art. 47 alin. 1. Prin continutul lor, acestea sunt drepturi complexe care includ si dreptul la salariu si dreptul la conditii rezonabile de viata, care sa asigure un trai civilizat si decent cetatenilor. Or, aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 37/22 aprilie 2009 are ca efect imediat incetarea raporturilor de serviciu ale celor vizati (potrivit art. III alin. 11), cu pierderea tuturor drepturilor salariale aferente.Prin prisma aceleiasi critici, privind incalcarea dreptului la munca, reclamanta considera ca este incalcat si art. 20 din Constitutie prin raportare la prevederile art. 6 pct. 1 din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, care recunoaste si garanteaza dreptul la munci.De asemenea, sunt incalcate si prevederile art. 44 din Constitutie, referitoare la dreptul de proprietate privata, precum si ale art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin care este consacrat si protejat dreptul de proprietate . In acest sens, reamintesc ca, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului pronuntate in cauza Buchen contra Cehiei - 2002, notiunea de ``bun`` inglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economica, astfel ca dreptul la salariu poate fi asimilat unui drept de proprietate . Asa fiind, aplicarea ordonantei criticate echivaleaza practic cu o expropriere, fapt ce contravine art. 44 alin. 3 din Constitutie .La 17.09.2009, paratul Guvernul Romaniei a depus intampinare solicitand respingerea actiunii.In motivarea acestei solutii, paratul a aratat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.37/2009 privind unele masuri de imbunatatire a activitatii administratiei publice a fost adoptata in conformitate cu dispozitiile art. 115 alin.4 din Constitutie, republicata.Astfel cum reiese si din preambulul ordonantei de urgenta in discutie, prin adoptarea acesteia s-a urmarit reducerea cheltuielilor bugetare prin adoptarea unei politici de restrangere a cheltuielilor si de abordare prudenta a deficitului bugetar, inclusiv prin stabilirea unor criterii de performanta in organizarea si coordonarea unor autoritati si institutii publice.In aceste conditii nu pot fi retinute sustinerile reclamantei potrivit carora nu a existat o situatie extraordinara care sa justifice adoptarea reglementarilor continute de O.U.G. nr.37/2009.Notiunea de situatie extraordinara, nefiind precizata in Constitutie, a fost stabilita prin decizii ale Curtii Constitutionale, care, in jurisprudenta sa constanta a statuat ca ,,Prin cazuri exceptionale (...) se inteleg acele situatii care nu se pot incadra in cele avute in vedere expres de lege``, ,,interesul public lezat de caracterul anormal si excesiv al cazurilor exceptionale justifica interventia Guvernului pe calea ordonantei de urgenta``, ,,de aceea, o astfel de masura se poate fundamenta numai pe necesitatea si urgenta reglementarii unei situatii care, datorita circumstantelor sale exceptionale, impune adoptarea de solutii imediate, in vederea evitarii unei grave atingeri aduse interesului public`` (Decizia nr.65/l995, Decizia nr. 15/2000, Decizia nr.43/2002, Decizia nr.101/2004, Decizia nr.67/2005).In temeiul art. 115 alin. 4 din Constitutie, republicata, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata. Ca atare, in toate cazurile in care lipsa unei reglementari imediate poate produce grave consecinte in bunul mers al societatii, Guvernul va trebui sa emita reglementari, la nivel de lege, numai sub forma proiectelor de lege sau a ordonantelor in baza unor legi de abilitare.Situatia extraordinara ce a determinat emiterea prezentei ordonante de urgenta a fost generata de necesitatea imbunatatirii si completarii cadrului normativ si institutional existent privind eficientizarea activitatii administratiei publice, inclusiv prin prisma tuturor aspectelor referitoare la descentralizarea administratiei publice, pentru serviciile publice deconcentrate din cadrul ministerelor si al celorlalte organe ale administratiei publice centrale.O. de masuri imediate ar fi avut consecinte negative in ceea ce priveste aplicarea masurilor de optimizare, flexibilizare si imbunatatire a activitatii serviciilor publice deconcentrate din cadrul ministerelor si al celorlalte organe ale administratiei publice centrale. Prin adoptarea acestor masuri se confera flexibilitatea necesara unui management performant si cu costuri reduse la acest nivel.Prin adoptarea in regim de urgenta a actului normativ mai sus mentionat, s-a raspuns si exigentelor Planului de masuri anticriza, prin aceea ca determina o eficientizare si o restructurare a cheltuielilor publice in vederea minimizarii diverselor costuri .Afirmatia reclamantei ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.37/2009 a fost emisa cu incalcarea prevederilor art. 115 alin.6 din Constitutia Romaniei, republicata, nu poate fi primita. Prin adoptarea acestui act normativ nu sunt afectate drepturi fundamentale, precum dreptul la munca si la protectia sociala a muncii si dreptul la un trai decent, asa cum sunt reglementate de art. 41 si art.4 din Constitutie . Prin aceasta reglementare se da o noua orientare managementului functiei publice de conducere din cadrul serviciilor deconcentrate in vederea optimizarii si eficientizarii folosirii resurselor materiale alocate administratiei publice si recrutarii resurselor umane.In elaborarea actului administrativ au fost respectate dispozitiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, precum si cele cuprinse in Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin Hotararea Guvernului nr.1226/2007.Proiectul de act normativ a fost avizat de catre autoritatile publice interesate in aplicarea acestuia si de catre Ministerul Justitiei, care, potrivit art. 33 alin. 7 din Regulamentul anterior mentionat, ``avizeaza proiectele de acte normative exclusiv din punct de vedere al legalitatii, incheind succesiunea operatiunilor din etapa de avizare.Curtea a incuviintat partilor proba cu inscrisuri .Din probele administrate, Curtea retine ca reclamanta are calitatea de functionar public din data de 17.11.2000, cand a fost definitivata in functia de consilier teritorial sef al Inspectoratului pentru Cultura al judetului I prin Ordinul ministrului culturii nr. 291/10.10.2000 si, din data de 01.09.2001 a fost numita in functia publica de director al Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National I, prin Ordinul ministrului Culturii si Cultelor nr. 681/27.08.2001, emis in urma concursului organizat la data de 21 mai 2001.Prin ordinul nr. 217/27.04.209, reclamanta a fost eliberata din functia de director executiv al Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National I, incepand cu data de 24.05.2009.Acest ordin a fost fundamentat pe dispozitiile art. III alin. 1 si alin. 11 din OUG nr. 37/2009 si art. 99 alin. 3 din Legea nr. 188/1999.Reclamantei i s-a pus la dispozitie functia de consilier clasa I gradul profesional superior treapta de salarizare 1 din structura Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National I. Reclamanta a optat pentru ocuparea acestei functii.Curtea constata ca potrivit art. III alin. 1 din OUG nr. 37/2009, ,,functiile publice, functiile publice specifice si posturile incadrate in regim contractual, care confera calitatea de conducator al serviciilor publice deconcentrate (a��), precum si adjunctii acestora se desfiinteaza in termen de 32 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante.``Curtea nu se poate pronunta asupra incalcarii prin OUG nr. 37/2009 a unor dispozitii constitutionale, aceasta competenta revenind Curtii Constitutionale. OUG nr. 37/2009 nu a fost declarata nici in tot si nici in parte neconstitutionala. Din acest motiv, Curtea este obligata sa aplice in prezenta cauza dispozitiile acesteia.Functia publica ocupata de reclamanta a fost desfiintata in mod efectiv prin efectul legii. Ordinul nr. 217/27.04.2009 este legal deoarece este conform celor doua acte normative in baza carora a fost emis, OUG nr. 37/2009 si art. 99 alin. 3 din Legea nr. 188/1999.De asemenea, nu s-a incalcat principiul stabilitatii in exercitarea functiei publice consacrat de art. 3 din Legea nr. 188/1999 deoarece acesta nu vizeaza stabilitatea intr-o functie publica de conducere . Pe de alta parte reclamantei i s-a oferit si aceasta a acceptat functia publica de consilier clasa I gradul profesional superior treapta de salarizare 1 din structura Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National I, astfel ca nu s-a incalcat principiul stabilitatii.Din aceste motive, in baza art. III alin. 1 si alin. 11 din OUG nr. 37/2009 si art. 99 alin. 3 din Legea nr. 188/1999, art. 1 si 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge cererea ca neintemeiata.PENTRU ACESTE MOTIVEIN NUMELE LEGIIHOTARASTE:Respinge ca neintemeiata cererea formulata de reclamanta O. B. domiciliata in B,(...), judetul I in contradictoriu cu paratii GUVERNUL ROMANIEI cu sediul in B, E. E., nr. 1, sector 1 si N. D. CULTELOR SI E. NATIONAL cu sediul in B,(...), sector 1.Cu recurs in 15 zile de la comunicare .Pronuntata in sedinta publica, azi, 09.10.2009.
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
In ce masura (doar) forta majora poate fi motiv de concediere a salariatului? Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti
Greva, context in care angajatorul poate dispune concedierea salariatilor? Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti
Desfiintarea locului de munca presupune probleme financiare reale ale angajatorului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Temeinicia concedierii care in aparenta nu are la baza motive care tin de persoana salariatului Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti
Procedura convocarii la cercetarea disciplinara a salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Acordarea nejustificata a calificativului nesatisfacator. Metoda de hartuire la locul de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti
Modificarea salariului si a altor clauze esentiale din contractul de munca. Interpretari jurisprudentiale Sursa: MCP avocati
Nedepunerea intampinarii in termenul legal. Sanctiuni procedurale Sursa: MCP avocati
Anularea fisei de evaluare profesionala. Regulile fundamentale de efectuare a evaluarii profesionale Sursa: MCP avocati
Contestarea caracterului formal al deciziei de sanctionare disciplinara Sursa: MCP avocati
Legalitatea procedurilor de organizare a concursului in institutiile publice Sursa: MCP avocati
Nemotivarea deciziei de concediere. Protectia salariatilor impotriva concedierilor abuzive Sursa: MCP avocati
Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor Sursa: MCP Cabinet avocati