Actiune in revendicare si reparare prejudiciu

Pe rol, pronuntarea asupra cererii de recurs formulata de reclamanta SC X SRL Botosani, in contradictoriu cu paratii E-ON MOLDOVA DISTRIBUTIE SA Bacau si E-ON MOLDOVA DISTRIBUTIE SA Iasi, impotriva sentintei civile nr. 2732 din 28 aprilie 2011, pronuntate in dosarul nr. XXXX/193/2010 al Judecatoriei Botosani, avand ca obiect revendicare, daune.

Dezbaterile in fond asupra cauzei au avut loc in sedinta publica din 24 aprilie 2012, sustinerile partilor fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea data si cand, din lipsa de timp mai indelungat pentru deliberare, s-a amanat pronuntarea pentru datele de 02 mai 2012 si 8 mai 2012, iar apoi pentru astazi, cand

T R I B U N A L U L ,

Asupra recursului civil de fata;

Prin cererea introdusa pe rolul Judecatoriei Botosani la data de 15.02.2010 reclamanta SC X SRL Botosani, in contradictoriu cu paratii E-ON MOLDOVA DISTRIBUTIE SA Bacau si E-ON MOLDOVA DISTRIBUTIE SA Iasi, a solicitat acestuia din urma de a-i lasa in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 170 m.p. ocupate in incinta cladirii sale cu instalatii electrice ce-i apartin, precum si sa o dezdauneze cu contravaloarea prejudiciului cauzat prin detinerea nelegala a acestor spatii, prejudiciu evaluat la suma de 40.000 lei, cu cheltuieli de judecata .

In motivarea cererii sale reclamanta a aratat ca, prin contractul de vanzare-cumparare nr. 949/02.06.2008 a devenit proprietara a cladirii in suprafata de 5.561,61 m.p. amplasata in fosta fabrica Y din strada X, nr. Y, Botosani ca, odata cu procesul verbal de predare - primire a aflat ca in aceasta cladire se afla si o statie de redistribuire a curentului electric amplasata pe suprafata de 170 m.p., ca aceasta statie era necesara intrucat la data cand a fost construita, urma sa alimenteze cu energie Fabrica Y ( Energofaga) si Z S.A. , ce consumau mai bine de 1/2 din consumul total al mun. Botosani. De asemenea, reclamanta mai arata ca in prezent sunt functionale doar cateva celule ceea ce impunea ca parata sa-si redimensioneze statia sau printr-o investitie minima sa-si redimensioneze spatiul la valoarea consumului actual, ca parata nu a acceptat niciuna din variantele propuse cu ocazia cererilor repetate de conciliere, ca parata a avut un drept de preemtiune pentru cumpararea la licitatie a suprafetei care fac obiectul prezentului litigiu, dar nu l-a exercitat, a avut posibilitatea de redimensionare a statiei la valorile actuale de trafic si sa ii puna la dispozitie macar o parte din constructie, lucru pe care nu l-a facut, ca parata incaseaza pentru transportul energiei o suma pe care o include in pretul incasat de la consumatori, in timp ce ea a platit acest spatiu cu credit bancar, achita rate si dobanzi precum si taxe si impozite inclusiv pentru suprafata detinuta de parata. Totodata, reclamanta mai arata ca parata beneficiaza de dispozitiile legale din Legea nr. 13/2007 daca demonstreaza utilitatea publica a statiei pentru intreaga capacitate, da dovada de buna credinta in relatiile cu proprietarul si nu creeaza proprietarului vadite prejudicii, conditii ce nu sunt indeplinite de catre parata.

In drept, reclamanta a invocat dispozitiile art. 480, art. 998-999 Cod civil si ale Legii nr. 13/2007.

Legal citata, parata a depus la dosar intampinare prin care a invocat exceptia autoritatii de lucru judecat aratand ca reclamanta a chemat-o in judecata pentru a fi obligata la incheierea conventiei cadru tinand cont de prevederile art. 16 alin. 7 din Lg. 13/2007 sau, in subsidiar, obligarea la eliberarea spatiului proprietate particulara de 170 m.p. de echipamentele electrice si plata sumei de 30.000 lei cu titlu de despagubiri pentru utilizarea spatiului proprietate privata, actiunea fiind respinsa prin sentinta nr. 955/06.10.2009 a Tribunalului Botosani si mentinuta de Curtea de Apel Suceava prin decizia nr. 10/18.02.2010, ca, prin actuala cerere, reclamanta a solicitat obligarea sa sa lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 170 m.p. si obligarea la plata contravalorii prejudiciului cauzat prin detinerea nelegala a acestui spatiu, prejudiciu evaluat la 40.000 lei, astfel incat practic exista tripla identitate la care se refera art. 1201 C.cdiv., obiectul ambelor actiuni fiind de fapt obligatie de a face si pretentii ( daune) si este indeplinita conditia identitatii de parti.

Asupra exceptiei autoritatii de lucru judecat Judecatoria Botosani avand a se pronunta mai intai a respins-o prin incheierea din 29.04.2010, ca neintemeiata retinandu-se in considerente ca potrivit dispozitiilor art. 1201 Cod civil, in cauza nu este indeplinita conditia triplei identitati respectiv a obiectului si cauzei dintre cele 2 actiuni .

Pe fond, parata prin intampinare a solicitat respingerea cereri ca neintemeiata, aratand in motivare ca cele trei capete de cerere contravin prevederilor legale in materie, spatiul care adaposteste instalatia de distributie a energiei electrice fiind ocupat cu respectarea tuturor conditiilor legale, ca aceasta instalatie de distributie a energiei electrice a fost pusa in functiune si ocupa suprafata de 170 m.p. din cladirea pe care o detine reclamanta din anul 1983, situatie ce rezulta din procesul verbal incheiat la data de 29.10.1983, ca amplasarea instalatiei s-a facut conform Hotararii Consiliului de Ministri nr. 2763/22.12.1968 in vigoare la acel moment si chiar daca a fost abrogata, situatiile juridice nascute sub imperiul vechii legi raman reglementate de vechea lege, reclamanta preluand la cumpararea cladirii in care se afla spatiul care adaposteste punctul de alimentare atat drepturile si obligatiile, deci inclusiv dreptul de proprietate grevat de recunoasterea drepturilor reale de uz si servitute asupra spatiului in litigiu. De asemenea, parata mai arata ca reclamanta a cumparat spatiul in litigiu in urma lichidarii judiciare a S.C. T S.A. Botosani la data de 02.06.2008 conform actului de dezmembrare si contractului de vanzare cumparare imobiliara autentificat sub nr. 949 astfel incat reclamanta cunostea la data cumpararii spatiului existenta punctului de alimentare cu energie electrica, ca ea a ocupat acest spatiu timp de 26 ani, timp in care a asigurat si asigura un serviciu public de distributie a energiei electrice, ca foloseste acest spatiu legal beneficiind de drepturile de uz si servitute gratuit conform legii. Totodata, parata mai arata ca Legea nr. 13/2007 face o distinctie clara in functie de data construirii capacitatilor respective in sensul ca trateaza diferit instalatiile energetice construite inainte de aparitia legii de cele construite dupa aparitia acesteia, fiind vorba de o instalatie edificata deja la data intrarii in vigoare a Legii energiei electrice, situatie in care nu se pot solicita despagubiri pentru exercitarea drepturilor de uz, respectiv servitute, limitari legale ale dreptului de proprietate, stabilite de lege. De asemenea, parata mai arata ca exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra proprietatilor afectate de capacitatile din domeniul energiei electrice, cu titlu gratuit, desi are ca efect lipsirea celor interesati de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce intr-o expropriere de fapt, ci raspunde unei cauza de utilitate publica si se limiteaza la un control al folosirii bunurilor. De asemenea, parata mai arata ca, desi prin instituirea drepturilor de uz si servitute, titularul dreptului de proprietate sufera o ingradire in exercitarea dreptului sau, avand in vedere ca pe aceasta cale se asigura valorificarea fondului energetic, bun public de intere national, prevederile Legii energiei electrice nr. 13/2007 nu contin nicio contradictie cu cele ale art. 44 alin. 2 din Constitutie si art. 480 C.civ.

Prin sentinta civila nr. 2732 din 28 aprilie 2011 Judecatoria Botosani a respins actiunea ca neintemeiata retinand in considerente urmatoarele:

Prin actul de dezmembrare si contractul de vanzare cumparare nr. 949/02.06.2008, reclamanta a cumparat de la S.C. T S.A. Botosani prin lichidator judiciar A. G. imobilul situat in mun. Botosani, str. X, nr. 10, jud. Botosani reprezentat de : depozit materie prime cu suprafata construita la sol de 833,28 m.p., depozit produse finite cu suprafata construita la sol de 1593,37 m.p., hala armare cu suprafata construita la sol de 176,57 m.p. si constructii anexe cu suprafata construita la sol de 150 m.p., precum si suprafata de 5561,61 m.p. teren aferent constructiei si cota indiviza de 1/8 din imobilul constand in cos fum cu suprafata construita la sol de 19,60 m.p. si constructii anexe cu suprafata construita la sol de 416,05 m.p. si suprafata de 3218,90 m.p. teren aferent constructiei, teren cu destinatie de cale de acces.

Din suprafata construita la sol de 2.603,22 m.p., o suprafata de 170 m.p. este ocupata cu echipamente de distributie a energiei electrice de la punerea in functiune conform procesului verbal din 29.10.1983 ( fila 55) ce se afla in prezent in proprietate paratei.

In momentul in care reclamanta a cumparat terenul in discutie, a avut cunostinta de faptul ca pe acesta sunt amplasate echipamente electrice proprietatea paratei, echipamente ce sunt de utilitate publica si totusi a acceptat sa cumpere in aceste conditii . De altfel, echipamentele fusesera instalate cu mult inainte de scoaterea la vanzare a imobilului si cumpararea lui de catre reclamanta, respectiv din anul 1983.

A mai retinut prima instanta ca aceste conditii in conformitate cu prevederile art. 480 Cod procedura civila, dispozitiile art. 16-19 din Legea 13/2007 prevede expres o limitare in exercitarea atributelor dreptului de proprietate statie de alimentare cu energie electrica fiind de interes public situatie in care nu este data o incalcare a dreptului de proprietate, fiind limitata doar folosinta terenului ce este conforma dispozitiilor constitutionale, practicii CEDO si dispozitiilor art. 480-481 Cod procedura civila, fiind vorba de o limitare rezonabila.

Ca, exercitarea dreptului de uz si servitute asupra proprietatilor afectate de capacitati energetice se realizeaza cu titlu gratuit pe toata durata existentei acesteia, avand loc o ingradire in exercitarea atributelor dreptului de proprietate fara ca acest drept de proprietate sa dispara chiar daca a pierdut in substanta, reclamanta avand posibilitatea de a se folosi de bunuri, fapt retinut si de practica CEDO in cauzele Mellacher si altii impotriva Austriei, Sporong si Lonnroth impotriva Suediei, aceasta limitare a dreptului de proprietate fiind una legala si se exercita cu titlu gratuit in lipsa unei reglementari legale care sa acorde dreptul la despagubiri si in situatia unor capacitati energetice constituite anterior intrarii in vigoare a Legii 14/2007.

Impotriva acestei sentinte, in termen legal a declarat recurs reclamanta S.C. X S.R.L. in conformitate cu dispozitiile art. 304 si art. 304 pct 7 Cod procedura civila si solicitand admiterea recursului casarea sentintei si pe fond admiterea actiunii astfel cum a fost formulata.

In motivarea recursului se arata in esenta ca prima instanta in mod nelegal, prin promovarea principiului fundamental de drept civil, precum si al proprietatii, al egalitatii in fata legii si al ocrotirii drepturilor civile subiective si al garantarii lor pe considerente introductibile in drept a respectivei actiuni ca neintemeiata, solutia pronuntata de instanta fara a avea in vedere concluziile raportului de expertiza efectuat in cauza din care rezulta fara putinta de tagada pe de o parte ca parata detine in mod nejustificat pentru statia electrica o suprafata excedentara de cel putin 150 m.p. prejudiciindu-l prin acest abuz de drept, la care se adauga recunoasterea parcelei prin adresa facuta expertului ca o parte din statie este afectata de celule neutilizate, dar ca intrucat reducerea spatiului impune investitii, parata solicita ca aceste investitii sa fie facute pe cheltuiala proprietarului.

In recurs instanta a luat lamuriri expertului M. I. referitor la expertiza efectuata, lamuriri ce au fost consemnate in declaratia atasata la dosar.

Verificand sentinta recurata sub aspectul legalitatii Tribunalul constata recursul ca fiind nefondat pentru considerentele ce succed:

Astfel, retine Tribunalul ca amplasarea instalatiei electrice in spatiul revendicat de reclamanta s-a facut conform Hotararii nr. 2763/22.12.1968 in vigoare la momentul respectiv, recurenta reclamanta S.C. X S.R.L. preluand la cumpararea cladirii in care se afla spatiul care adaposteste punctul de alimentare atat drepturile cat si obligatiile, deci exclusiv dreptul de proprietate grevat de dreptul de uz si servitute in favoarea paratei asupra spatiului in litigiu.

De altfel in acest sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia nr. 1395/2009 cand a retinut ca prin instituirea drepturilor de uz si servitute titularul dreptului de proprietate sufera o ingradire in exercitarea dreptului sau, avand in vedere ca pe aceasta cale se asigura valorificarea fondului energetic - bun public de interes national - , reglementarea legala in sine nu releva o contradictie cu art. 44 alin. 3 din Constitutie referitor la expropriere . Astfel, s-a retinut de Curte ca exercitarea dreptului de uz si servitute asupra proprietatilor afectate de capacitatile energetice, cu titlu gratuit pe toata durata existentei acestora, desi are ca efect lipsirea celor interesati de o parte din veniturile imobiliare, aceasta nu se traduce intr-o expropriere formala si nici intr-o expropriere de fapt, ci duce la un control al folosirii bunurilor ceea ce nu contravine art. 1 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, referitor la protectia proprietatii private. Aceasta fiind ceea ce a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului, retinute si de prima instanta care a motivat ca desi proprietatea reclamantei a fost grevata, limitata, acesta poate sa se foloseasca de bunuri (in sensul actelor de dispozitie), intrucat desi dreptul de proprietate a pierdut in substanta sa, el nu a disparut.

Mai retine Tribunalul ca art. 41 alin. 4 din Legea 13/2007 dispune imperativ ca `` terenul pe care se situeaza retele electrice de distributie, existente la intrarea in vigoare a prezentei legi, sunt si ramane in proprietate publica a statului``.

Prin interpretare se intelege clar si fara echivoc ca din momentul ce reteaua electrica este proprietate publica a statului data in concesiune distribuitorului de energie electrica si imobilul pe care este amplasata aceasta instalatie este de asemenea proprietate publica fiind deci dat pentru utilitati publice.

Referitor la expertiza efectuata in cauza Tribunalul retine ca aceasta nu are relevanta intrucat punctul de alimentare amplasat pe proprietatea reclamantei a fost proiectat si construit pentru alimentarea consumatorilor din zona pentru flexibilizarea schemei de alimentare, aceasta statie suferind modificari in functie de posibilitatile de alimentare a consumatorilor din zona, iar daca pe moment o parte din celule nu sunt functionabile, deoarece cerinta nu necesita aceasta ,nu inseamna ca ele pe viitor nu ar putea fi date in folosinta tocmai pentru a se asigura un flux continuu de energie electrica pentru zona respectiva, in acest sens pronuntandu-se si expertul prin declaratia data in fata instantei de recurs.

In concluzie Tribunalul constata ca prima instanta retinand neaplicarea in cauza a prevederilor Legii 13/2007 in raport de data construirii statiei de alimentare, precum si a limitarilor legale permise de dispozitiile art. 481 Cod civil, a pronuntat o hotarare legala si temeinica si in consecinta va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC X SRL Botosani, cu sediul in Botosani, B-dul X, nr. Y, jud. Botosani, in contradictoriu cu intimatele parate E-ON MOLDOVA DISTRIBUTIE SA Bacau cu sediul in Bacau, str. Nicolae Titulescu, nr. 33, jud. Bacau si E-ON MOLDOVA DISTRIBUTIE SA Iasi cu sediul in Iasi, str. Ciurchi, nr. 146-150, jud. Iasi, impotriva sentintei civile nr. 2732 din 28.04.2011 a Judecatoriei Botosani, pe care o mentine.

Irevocabila.

Pronuntata in sedinta publica din 16 mai 2012.