Evacuare pe calea ordonantei presedintiale

Potrivit acestui text de lege, pentru ca o cerere de ordonanta presedintiala sa fie promovata si admisibila se impun a fi intrunite urmatoarele conditii, unanim recunoscute in literatura de specialitate ca fiind conditii ce trebuie intrunite cumulativ: urgenta, caracterul vremelnic si neprejudecarea fondului.
Urgenta trebuie sa rezulte din fapte concrete, specifice fiecarui caz in parte si poate fi justificata de pastrarea unui drept ce s-ar pierde prin intarziere sau prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara.
Cea de a doua conditie de admisibilitate a unei cereri de ordonanta presedintiala este ca masura ordonata de instanta sa fie vremelnica. Altfel spus, pe calea unei ordonante presedintiale nu pot fi luate masuri definitive care sa rezolve fondul pricinii, masurile luate pe calea ordonantei fiind limitate in timp, pana la solutionarea in fond a litigiului de drept comun intre parti.
Conditia neprejudecarii fondului decurge din cea anterioara dar si din prevederea legala ca ordonanta poate fi data si atunci cand exista judecata asupra fondului. Astfel, in procedura ordonantei presedintiale, instanta are obligatia de a verifica aparenta dreptului si nu fondul insusi al dreptului subiectiv, aceasta competenta revenind instantei de drept comun.


Prin actiunea civila inregistrata pe rolul Judecatoriei Rm. Valcea, reclamanta P.E. a solicitat instantei, in contradictoriu cu paratul L.N. , evacuarea pe calea ordonantei presedintiale a acestuia din imobilul situat in comuna Bujoreni, sat Malu Vartop, jud. Valcea.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca locuieste in imobilul de mai sus, ca in data de 14.02.2005 a incheiat cu mama paratului, L.F., un contract de intretinere, iar incepand cu anul 2007 paratul s-a instalat in locuinta reclamantei si are un comportament urat, supunand-o pe reclamanta suferintelor fizice, aspect cunoscut si de organele de politie. Reclamanta a mentionat ca urgenta consta in aceea ca, din cauza varstei inaintate, nu mai poate suporta abuzurile fizice si psihice la care este supusa zilnic de parat.
In drept, reclamanta a invocat dispozitiile art. 581 C.p.c.
Paratul a depus intampinare prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii prezentei cereri, motivand ca aceasta nu indeplineste conditia urgentei, impusa de art. 581 C.p.c.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata, aratand ca nu a avut un comportament abuziv in raporturile cu reclamanta, ca se ocupa de gospodaria acesteia si a facut diverse imbunatatiri . Paratul a mai aratat ca a mers cu reclamanta la spital si ca in ultimii doi ani starea de sanatate a reclamantei s-a deteriorat, fiind diagnosticata cu sindrom degradativ cognitiv, ca manifestarile paranoide ale reclamantei au fost cultivate si intretinute de catre o parte dintre rudele acesteia, din dorinta de a desfiinta contractul de intretinere invocat de reclamanta, aceleasi rude insuflandu-i reclamantei reactii de adversitate fata de parat, care reprezinta insa singurul sprijin al reclamantei, alaturi de mama paratului.
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta a retinut urmatoarele:
Prin contractul de intretinere autentificat sub nr. 378/14.02.2005 reclamanta a instrainat nuda proprietate asupra imobilului in litigiu mamei paratului, L. F., care si-a asumat obligatia de intretinere a reclamantei, aceasta din urma rezervandu-si dreptul de uzufruct pana la incetarea sa din viata asupra imobilului in litigiu.
Paratul locuieste impreuna cu reclamanta in imobilul acesteia din anul 2005, fara a detine un titlu locativ, asa cum rezulta din raspunsurile acestuia la interogatoriu.
Asa cum rezulta din declaratiilor martorilor audiati in cauza, inclusiv ale celor propusi de parat, in trecut partile aveau o relatie bazata pe intelegere, insa in prezent relatia dintre parti s-a deteriorat.
Instanta a mai retinut ca paratul are un comportament abuziv in relatia cu reclamanta. Astfel, martorii propusi de reclamanta au aratat ca stiu de la aceasta ca a fost batuta de parat, lovita de cateva ori pe saptamana. Chiar daca aceasta parte a declaratiei nu constituie prin ea insasi un mijloc de proba care sa faca dovada comportamentului abuziv al paratului, intrucat reda o situatie de fapt descrisa chiar de reclamanta martorilor, reprezinta un indiciu care se coroboreaza cu restul declaratiei martorilor si cu celelalte probe administrate in cauza.
Astfel, martorul C.V. a aratat ca a vazut-o pe reclamanta plangand, ca sotul martorului i-a dus paine reclamantei, iar paratul a rupt o paine si a dat-o la caini, iar cu cealalta paine a lovit-o in cap pe reclamanta. De asemenea, martorul a mai aratat ca a fost agresat de parat cand i-a dus reclamantei o paine .
Comportamentul abuziv al paratului este confirmat si de declaratia martorului S.P., care a aratat ca partile se cearta, ca a incercat sa ii impace pe reclamanta si pe parat, dar a fost injurat de parat, ca paratul consuma bauturi alcoolice si ca i-a oprit din nou apa reclamantei, iar un vecin i-a dus acesteia o galeata de apa pe care paratul a varsat-o .
Instanta mai retine ca declaratia martorului G.P. nu ofera informatii concludente in ceea ce priveste solutionarea cauzei, in conditiile in care martorul a aratat ca l-a ajutat pe parat la diverse lucrari in gospodarie in trecut, cand partile se intelegeau si ca nu a mai trecut pe la parat de aproximativ un an. Or, din toate probele a rezultat ca partile se intelegeau la inceput si ca in ultimul timp relatia s-a deteriorat, perioada de timp in legatura cu care acest martor nu a mai putut oferi informati.
Instanta apreciaza ca nici declaratia martorului L.C. nu poate ea singura sa faca dovada lipsei comportamentului abuziv al paratului in relatia cu reclamanta. In prima parte a declaratiei, martorul s-a raportat la o perioada mai veche de timp, in care relatia partilor decurgea normal, perioada fara relevanta insa in solutionarea cauzei. Martorul a mai aratat doar ca a mers in gospodaria partilor in urma cu doua saptamani ( ce corespunde cu inceputul lunii septembrie ) si ca nu a vazut-o lovita pe reclamanta, iar aceasta nu s-a plans in legatura cu comportamentul paratului. Or, reclamanta a pretins ca a fost lovita de parat, astfel incat i-au fost produse vatamari vizibile in luna decembrie 2010, depunand si un certificat medico - legal in acest sens. In aceste conditii, este fireasca lipsa unor leziuni vizibile in luna septembrie 2011 pe corpul reclamantei, cauzate de pretinsul eveniment din decembrie 2010. In rest, reclamanta a pretins ca a fost agresata fizic de reclamant, fara a invoca si alte leziuni vizibile ( spre exemplu, lovirea cu painea in cap, potrivit declaratiei unuia dintre martori, nu a produs, in mod normal, asemenea leziuni vizibile).
Instanta mai retine ca si martorii propusi de parat arata ca se vorbeste in sat ca relatia dintre reclamanta si parat s-a deteriorat. Inclusiv paratul a recunoscut la interogatoriu ca relatia sa cu reclamanta este cunoscuta de autoritatile locale si ca a fost prezentata la TV Etalon ( a unsprezecea intrebare ).
Un alt inscris care sustine comportamentul abuziv al paratului in relatia cu reclamanta este adresa emisa de Postul de Politie Bujoreni. Asa cum rezulta din aceasta adresa, sesizarea nr. 418018/C de la fila 22 care se referea la faptul ca paratul o agreseaza fizic si verbal pe reclamanta, a fost solutionata in sensul ca i s-a aplicat paratului un avertisment scris, recunoscandu-i-se implicit vinovatia.
In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii prezentei cereri, din interpretarea dispozitiilor art. 581 - 582 C.proc.civ., rezulta ca, pentru a fi admisibila o cerere formulata pe calea ordonantei presedintiale, trebuie indeplinite conditiile urgentei, vremelniciei si neprejudecarii fondului.
Cu toate acestea, se admite in unanimitate ca este admisibila o actiune avand ca obiect evacuarea formulata pe cale ordonantei presedintiale atunci cand paratul ocupa spatiul respectiv fara drept si cand are un comportament abuziv, intrucat se restabileste imediat ordinea de drept incalcata.
Din probele administrate, instanta a retinut ca paratul are un comportament abuziv, care pericliteaza siguranta reclamantei, astfel incat apreciaza ca este admisibila actiunea reclamantelor avand ca obiect evacuarea formulata pe cale ordonantei presedintiale, motiv pentru care urmeaza sa respinga exceptia inadmisibilitatii prezentei cereri.
In ceea ce priveste fondul cererii, instanta a retinut ca reclamanta are un drept de folosinta asupra imobilului in litigiu in virtutea dreptului de uzufruct, iar paratul nu are un drept propriu de folosinta asupra imobilului in litigiu si nu are in prezent nici acordul titularului dreptului de folosinta, o dovada in acest sens fiind chiar introducerea prezentei cereri.
Avand in vedere, pe de o parte, lipsa unui drept de folosinta asupra imobilului in litigiu al paratului, propriu sau in baza acordului titularului acestui drept si, pe de alta parte, comportamentul abuziv al paratului, instanta a apreciat ca fiind intemeiata prezenta cerere, motiv pentru care a admis-o si a dispus evacuarea paratului din imobilul in litigiu, situat in comuna Bujoreni, sat Malu Vartop, jud. Valcea.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs in termenul legal, paratul L. N. S. solicitand modificarea in tot a sentintei si pe fond respingerea cererii de ordonanta presedintiala.
Recurentul sustine prin primul motiv de recurs ca sentinta a fost data ci aplicarea gresita a legii respectiv a art. 581 al.1 si 4 cod procedura civila.
Astfel, arata ca masura evacuarii dispusa de instanta nu are caracter vremelnic, nefiind mentionata perioada de timp cat se mentine aceasta masura . De altfel, arata ca reclamanta nici nu a invocat existenta unui proces pendinte prin care sa solicite pe calea dreptului comun, evacuarea paratului. Nici in cererea de ordonanta presedintiala reclamanta nu a mentionat vreo durata in timp a masurii de evacuare, care sa determine caracterul vremelnic, iar nu definitiv al acestei masuri .
In al doilea rand, arata recurentul ca reclamanta nu a justificat conditia urgentei intrucat din probele administrate nu a rezultat existenta unui abuz evident sau ca viata ori sanatatea reclamantei ar fi puse in pericol .
In al treilea rand, recurentul sustine ca actiunea in evacuare pe cale de ordonanta presedintiala este inadmisibila intrucat in speta reclamanta nu a invocat raporturi de obligatii derivate din locatiune ci raporturi de drept real constand in exercitarea fara drept a posesiei asupra imobilului, specifice actiunii in revendicare.
Pe fondul cauzei, recurentul sustine ca actiunea reclamantei este si neintemeiata si in mod gresit instanta a dispus evacuarea sa.
Arata ca a ramas in gospodaria reclamantei pentru ca impreuna cu mama sa sa o poata ingriji pe aceasta si ajuta la batranete, fiind luat in spatiu cu acordul acesteia. De asemenea, toti martorii au confirmat ca relatiile dintre el si reclamanta au fost bune pana in urma cu cca 1-2 ani, de cand reclamanta s-a imbolnavit fiind diagnosticata cu ``sindrom degenerativ cognitiv`` echivalent unei demente senile. In plus , reclamanta sufera de hipoacuzie severa si a suferit in data de 17.01.2011 si un accident cerebral ce a determinat o hemipareza dreapta.
Recurentul arata ca el este singurul care o ingrijeste pe reclamanta fiind si cel care a dus-o la spital de cate ori a fost nevoie.
Intimata reclamanta a depus la dosarul cauzei intampinare prin care a solicitat respingerea recursului si mentinerea sentintei civile nr. 9549/2011 ca legala si temeinica.
A aratat intimata ca instanta de fond a apreciat in mod corect probatoriul administrat in cauza din care rezulta ca paratul nu are nici un drept de folosinta a imobilului, fiind un tolerat si avand si un comportament abuziv si violent fata de ea.
Tribunalul, analizand recursul formulat, prin prisma motivelor invocate, a retinut urmatoarele:
Potrivit art.581 C.pr.civ., instanta poate sa ordone masuri vremelnice, in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept ce s-ar pagubi prin intarziere si pentru prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara.
Potrivit acestui text de lege, pentru ca o cerere de ordonanta presedintiala sa fie promovata si admisibila se impun a fi intrunite urmatoarele conditii, unanim recunoscute in literatura de specialitate ca fiind conditii ce trebuie intrunite cumulativ: urgenta, caracterul vremelnic si neprejudecarea fondului.
Urgenta trebuie sa rezulte din fapte concrete, specifice fiecarui caz in parte si poate fi justificata de pastrarea unui drept ce s-ar pierde prin intarziere sau prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara.
Cea de a doua conditie de admisibilitate a unei cereri de ordonanta presedintiala este ca masura ordonata de instanta sa fie vremelnica. Altfel spus, pe calea unei ordonante presedintiale nu pot fi luate masuri definitive care sa rezolve fondul pricinii, masurile luate pe calea ordonantei fiind limitate in timp, pana la solutionarea in fond a litigiului de drept comun intre parti.
Conditia neprejudecarii fondului decurge din cea anterioara dar si din prevederea legala ca ordonanta poate fi data si atunci cand exista judecata asupra fondului. Astfel, in procedura ordonantei presedintiale, instanta are obligatia de a verifica aparenta dreptului si nu fondul insusi al dreptului subiectiv, aceasta competenta revenind instantei de drept comun.
In speta de fata, reclamanta, in calitate de uzufructuar al imobilului a solicitat evacuarea din acest imobil a paratului, ce nu detine nici un drept de proprietate sau de folosinta asupra imobilului, care are calitatea de tolerat, urgenta cererii fiind motivata de faptul ca paratul are un comportament abuziv si violent fata de ea.
Reclamanta a sustinut ca paratul s-a instalat in imobil din anul 2007 si de atunci ii face viata un calvar avand un comportament violent fata de ea.
Din probatoriul administrat in cauza a rezultat ca reclamanta a instrainat nuda proprietate asupra imobilului mamei paratului printr-un contract de intretinere, rezervandu-si un drept de uzufruct viager asupra imobilului casa de locuit.
In temeiul contractului incheiat de mama sa, paratul s-a mutat in imobil si s-a ocupat de administrarea acestuia, fiind in relatii bune cu reclamanta pana in urma cu doi ani cand intre ei au aparut neantelegeri.
Astfel, in conditiile in care, sustine ca, comportamentul abuziv si violent al paratului dateaza de doi ani, iar in acest timp reclamanta nu a actionat in nici un fel pentru incetarea acestei situatii si inlaturarea paratului din imobil, instanta constata ca doua dintre conditiile de admisibilitate a ordonantei presedintiale nu sunt indeplinite: urgenta si vremelnicia.
Astfel, s-ar fi justificat urgenta luarii unei masuri de evacuare a paratului pe calea ordonantei presedintiale daca comportamentul paratului ar fi devenit violent de curand si nu in ultimii doi ani.
De asemenea, reclamanta nu a facut dovada ca ar fi actionat in instanta paratul pentru stabilirea fondului dreptului acestuia de folosinta a imobilului, pe calea dreptului comun, pentru ca masura de evacuare solicitata pe calea ordonantei presedintiale sa aiba un caracter vremelnic, respectiv pana la solutionarea fondului dreptului pe calea dreptului comun.
In aceste conditii, masura evacuarii paratului din imobil pe aceasta cale, fara a fi tarmurita in timp, nu are caracter vremelnic, provizoriu, ci este o masura cu caracter definitiv.
Fata de aceste considerente, Tribunalul retine ca in mod gresit instanta de fond a respins exceptia inadmisibilitatii cererii, pentru neindeplinirea conditiilor prevazute de art. 581 cod procedura civila, invocata de parat.
Avand in vedere ca potrivit argumentelor aratate , cererea reclamantei nu indeplineste cel putin una dintre conditiile de admisibilitate a ordonantei presedintiale ce trebuie intrunite cumulativ, respectiv a vremelniciei masurii, instanta retine ca exceptia de inadmisibilitate a cererii este intemeiata.
Ca urmare, instanta retine ca primul motiv de recurs formulat de paratul recurent este fondat si, in consecinta, a admis recursul, a modificat in tot sentinta in sensul admiterii exceptiei inadmisibilitatii cererii si a respins cererea de ordonanta presedintiala ca inadmisibila.