Prima pagină
» Jurisprudenţă
» Contencios Administrativ
» Functionar public aflat in concediu medical. Ordin de eliberare din functie. Nelegalitatea ordinului
Pronuntata de: Decizia nr. 842 din 14 februarie 2005, Inalta Curte de Casatie si Justitie , Sectia de contencios administrativ si fiscal
Citeşte mai multe despre:
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Functionar public aflat in concediu medical. Ordin de eliberare din functie. Nelegalitatea ordinului
Legea 188/1999, art. 35
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Timp calendaristic de-a lungul caruia obiectele muncii parcurg, intr-o veriga structurala, toate etapele procesului de productie, incepand cu momentul intrarii in veriga respectiva si pana in momentul iesirii acestuia in forma finita.
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.
Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Modalitatea cea mai simpla de realizare a unei plati si reprezinta o dispozitie neconditionata data de emitentul acesteia unei banci receptoare de a plati unui beneficiar o anumita suma de bani, la o anumita data.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Legea privind Statutul funcţionarilor publici
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Legea privind Statutul funcţionarilor publici
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Legea contabilităţii
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Acea ramura a disciplinei economice consacrata analizei deciziilor de alocare a resurselor monetare in procesele de productie de bunuri sau de servicii,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.
Infractiune constand in conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fara permis de conducere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Legea privind Statutul funcţionarilor publici
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.
Legea privind Statutul funcţionarilor publici
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Conform dispozitiilor art.35 din Legea 188/1999, in perioada concediilor de boala raporturile de serviciu nu pot inceta si nu pot fi modificate altfel decat din initiativa functionarului public in cauza.
Asadar, prin acest articol se instituie un principiu proteguitor pentru functionarul public si anume, interdictia ca in perioada in care se afla in concediu de boala, raporturile de serviciu sa inceteze sau sa se modifice altfel decat din initiativa functionarului public in cauza.
Logica unei asemenea norme este dedusa din nevoia speciala de protectie pentru functionarul public aflat intr-o situatie speciala, datorita starii de sanatate.
Prin actiunea inregistrata la data de 24 martie 2004 reclamanta B.L.S. a chemat in judecata Procurorul General al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, solicitand anularea partiala a Ordinului nr.197 din 30 ianuarie 2004 emis de parat, reintegrarea sa in functia publica detinuta, plata de despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate, respectiv cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat in functia avuta, incepand cu momentul producerii efectelor ordinului atacat precum si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata .
Reclamanta a aratat ca prin ordinul atacat, s-a dispus in mod nelegal eliberarea sa din functia publica de director executiv adjunct al Parchetului de pe langa Tribunalul Teleorman.
Nelegalitatea actului atacat intemeiat in drept pe dispozitiile art. XVII alin. (1) lit. b) din Legea 161/2003 este evidenta in opinia reclamantei intrucat fusese anterior reincadrata prin Ordinul nr.877/2003, apreciindu-se ca indeplinea conditiile art. XVII alin. (1) lit. a) din Legea 161/2003 si nemaiexistand astfel temei pentru aplicarea literei b) al aceluiasi articol .
Totodata, reclamanta a aratat ca la data emiterii ordinului de eliberare din functie era in concediu medical, prin actul atacat incalcandu-se dispozitiile Legii nr.188/1999.
In drept, actiunea a fost intemeiata pe dispozitiile art.941, art.33 alin. (1)) si 3), art.34, art.87 alin. (1) lit. h) si alin.3, art.89 din Legea 188/1999, precum si pe cele ale art. XVI si XVII ale Legii nr.161/2003.
La data de 13 aprilie 2004, reclamanta a depus o precizare a cererii de chemare in judecata in care a facut referire la noua numerotare a articolelor Legii nr.188/1999 in urma republicarii legii.
Paratul a formulat intampinarea depusa la dosar la data de 23 aprilie 2004, sustinand, in esenta, ca pentru functiile de conducere similare celei indeplinite de reclamanta sunt necesare studii superioare economice, conditie ce opereaza incepand cu data publicarii in Monitorul Oficial a O.G.nr.161/2001, respectiv de la 31 august 2001, persoanele care au studii medii putand fi mentinute in functie doar daca au fost incadrate inainte de intrarea in vigoare a ordonantei, in conditiile art.1 din O.U.G. nr.248/2000. S-a mai sustinut ca aceasta derogare nu se aplica in situatia transformarii functiei publice de conducere de contabil sef in functia publica de conducere de director executiv cu atributii de conducere a compartimentului financiar contabil a carui ocupare necesita studii superioare de lunga durata .
Totodata, paratul a aratat ca prin Ordinul nr.3765/C din 24 decembrie 2003 intrat in vigoare la 15 ianuarie 2004, Ministrul Justitiei a aprobat structura si organizarea Ministerului Public, statele de personal si de functii, urmand ca persoanele cu studii superioare sa fie reincadrate in functia publica de conducere de director executiv adjunct, iar cei care aveau studii medii sa fie eliberati din functia indeplinita.
In plus, paratul a aratat ca imprejurarea ca reclamanta se afla in incapacitate temporara de lucru nu este relevanta sub aspectul valabilitatii actului contestat, intrucat s-a amanat data punerii in aplicare a acestui ordin cu privire la persoana reclamantei, precum si in raport cu dispozitiile art.13 alin. (1) din O.U.G.nr.83/2000.
De asemenea, paratul a mai sustinut si ca cele doua texte de lege, respectiv lit. a) si b) ale art. XVII din Legea 161/2003 s-au aplicat in mod corect succesiv.
In opinia paratului, faptul ca reclamanta a obtinut diploma de licenta nu justifica revocarea Ordinului nr.197/2004, intrucat studiile acesteia au fost finalizate dupa intrarea in vigoare a acestui ordin .
Curtea de Apel Bucuresti, sectia de contencios administrativ, prin sentinta civila nr.1280 din 18 mai 2004 a admis actiunea reclamantei in temeiul art.89 din Legea 188/1999 republicata (fostul art.941), a anulat in parte Ordinul nr.1987/2004 emis de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in ceea ce o priveste pe aceasta, dispunand totodata, reintegrarea reclamantei in functia publica detinuta anterior emiterii ordinului.
Instanta de fond a mai obligat paratul sa-i plateasca reclamantei drepturile cuvenite functiei publice respective, incepand cu data eliberarii din functie si pana la data reintegrarii efective, cu excluderea perioadei in care a beneficiat de indemnizatia pentru concediu medical, precum si la plata cheltuielilor de judecata catre reclamanta in suma de 16.000.000 lei.
Pentru a se pronunta in sensul aratat, instanta de fond a mai retinut, in esenta, ca : ordinul atacat nu a fost motivat in fapt; la data emiterii ordinului atacat reclamanta era functionar public, raportul sau de serviciu fiind guvernat de dispozitiile Legii nr.188/1999; reclamanta a fost mai intai reincadrata in baza art. XVII alin. (1) lit. a) din Legea 161/2003 in functia de director executiv prin Ordinul nr.877/2003 pentru ca ulterior, prin ordinul atacat, emis dupa implinirea termenelor prevazute de Legea 161/2003 pentru etapele procedurii de reincadrare in functie sa fie eliberata din functie in temeiul art. XVII alin. (1) lit. b); la data eliberarii din functie reclamanta era in concediu medical, ordinul atacat fiind emis cu incalcarea prevederilor art.34 din Legea 188/1999 in forma in vigoare la data respectiva.
Instanta de fond a mai retinut ca acest motiv de nelegalitate face inutila analiza privind aplicabilitatea dispozitiilor art.11 alin. (2) din Legea 82/1991 modificata prin O.G.nr.61/2001 si a Ordinului Ministrului Finantelor Publice nr.1745/2002.
In plus, s-a retinut ca reclamanta in sesiunea februarie 2004 a obtinut diploma de licenta in economie .
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, in termen legal, Ministerul Public – Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie reprezentat de procurorul general in calitate de parat invocandu-se dispozitiile art.304 pct.9 si cele ale art.3041 C. proc. civ.
In dezvoltarea motivelor de recurs se sustine ca in mod gresit a retinut instanta de fond ca actul atacat nu a fost motivat in fapt, intrucat in cauza eliberarea din functie nefiind imputabila reclamantei situatia de fapt reiese din contextul legal conturat de modificarile Legii nr.188/1999 prin Legea 161/2003.
Printr-un al motiv de recurs se sustine ca instanta de fond nu a avut in vedere ca Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a facut eforturi, pe de o parte, pentru a se aplica corect toate dispozitiile legale si solicitarile Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, iar, pe de alta parte, pentru a se evita eliberarea din functie a persoanelor care se aflau in situatia de a ocupa functii publice corespunzatoare clasei I in conditiile in care studiile absolvite sunt necesare claselor a II-a si a IIII-a.
Recurentul considera eronata si aprecierea instantei de fond potrivit careia incapacitatea temporara de munca a reclamantei, la data emiterii ordinului atacat, este un motiv de nelegalitate care face inutila analiza celorlalte aparari din intampinare. Totodata, se sustine ca si in cazul in care reclamanta s-ar fi aflat intr-adevar in incapacitate de munca (desi in perioada respectiva a lucrat si a sustinut examenc), nu se pot ignora dispozitiile Legi nr.188/1999 modificate si completate de Legea 161/2003, precum si cele ale H.G.nr.1209/2003 cu privire la conditiile necesare pentru exercitarea functiei publice de conducere . Se mai sustine de recurent ca instanta de fond nu a avut in vedere ca reclamanta nu indeplineste cumulativ conditiile cerute de lege pentru a fi reincadrata in functia publica de conducere de director executiv adjunct, stabilind in sarcina institutiei parate o obligatie imposibil de executat.
In plus, arata recurentul, pentru functia publica de conducere in care s-a dispus reincadrarea reclamantei s-a organizat concurs si a fost numita o alta persoana, aceasta fiind confirmata in functie de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, autoritate careia nu-i este opozabila hotararea instantei de fond si care si-a exprimat pozitia prin adresa nr.352850 din 1 iunie 2001.
Examinandu-se sentinta atacata in raport cu toate criticile formulate, cu toate probele administrate in cauza precum si cu dispozitiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art.3041 C. proc. civ. se constata ca recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.
Conform dispozitiilor art.35 din Legea 188/1999, in perioada concediilor de boala raporturile de serviciu nu pot inceta si nu pot fi modificate altfel decat din initiativa functionarului public in cauza.
Asadar, prin acest articol se instituie un principiu proteguitor pentru functionarul public si anume, interdictia ca in perioada in care se afla in concediu de boala, raporturile de serviciu sa inceteze sau sa se modifice altfel decat din initiativa functionarului public in cauza.
Logica unei asemenea norme este dedusa din nevoia speciala de protectie pentru functionarul public aflat intr-o situatie speciala, datorita starii de sanatate.
Printre principiile care stau la baza exercitarii functiei publice, potrivit art.4 din Legea 188/1999 (art.3 dupa renumerotarc) este si „stabilitatea functionarului public”, acest principiu reprezentand in acelasi timp o dimensiune esentiala a regimului juridic aplicabil functionarului public.
In cauza, este de necontestat ca intimata-reclamanta, la data emiterii ordinului atacat, se afla intr-un raport de serviciu cu recurentul-parat, detinand functia publica de conducere de director executiv adjunct la Parchetul de pe langa Tribunalul Teleorman.
De asemenea, inscrisurile depuse la dosar adeveresc ca intimata-reclamanta, in perioada 30 ianuarie – 29 februarie 2004 se afla in concediu medical.
Sustinerile recurentului-parat in sensul ca aceste inscrisuri aveau doar caracter formal, in realitate intimata avand diverse activitati nu pot fi primite in raport cu faptul ca inscrisurile medicale oficiale nu au fost desfiintate.
Asadar, astfel cum corect a retinut si instanta de fond, in perioada in care functionarul public se afla in incapacitate temporara de munca, raportul de serviciu al acestuia este suspendat de drept, conform art.81 lit. h) din Legea 188/1999.
Totodata, se constata ca Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Ordinul nr.877/2003, in baza dispozitiilor art. XVII alin. (1) lit. a) din Legea 161/20903 a reincadrat-o pe intimata-reclamanta in functia de director executiv, iar ulterior a eliberat-o din functie in baza prevederilor art. XVII alin. (1) lit. b), desi conform art. XVI alin. (1) lit. c) autoritatile si institutiile publice aveau obligatia reincadrarii functionarilor publici, pana la data de 15 iulie 2003, data obligatorie atat pentru recurentul-parat cat si pentru Agentia Nationala a Functionarilor Publici.
In cauza, este de necontestat ca prin Ordinul nr.197 din 30 ianuarie 2004 s-a dispus dupa reincadrare, ca incepand cu data de 1 februarie 2004 intimata-reclamanta se elibereaza din functia publica de director executiv si se incadreaza cu contract individual de munca dupa reincadrarea acesteia in baza art. XVII alin. (1) lit. a) din Legea 161/2003.
In conditiile mai sus aratate, se constata ca in raport cu incalcarea – prin actul atacat - a prevederilor imperative si principiilor de baza ale Statutului functionarului public stabilite de Legea 188/1999, celelalte chestiuni invocate in aparare de recurentul-parat nu sunt relevante in cauza.
De altfel, asa cum s-a dovedit in cauza, intimata-reclamanta si-a finalizat si studiile superioare, iar ocuparea postului de alta persoana in conditiile in care se derula litigiul si cand existau si alte posibilitati legale de a asigura functionalitatea postului, sunt argumente ce demonstreaza ca solutia adoptata de instanta de fond este legala contrar opiniei recurentului.
In consecinta, constatandu-se ca sentinta atacata este legala si temeinica, amplu si corect motivata, iar criticile formulate acesteia nefondate, in baza art.312 C. proc. civ., urmeaza a se respinge recursul declarat in cauza ca nefondat.
Asadar, prin acest articol se instituie un principiu proteguitor pentru functionarul public si anume, interdictia ca in perioada in care se afla in concediu de boala, raporturile de serviciu sa inceteze sau sa se modifice altfel decat din initiativa functionarului public in cauza.
Logica unei asemenea norme este dedusa din nevoia speciala de protectie pentru functionarul public aflat intr-o situatie speciala, datorita starii de sanatate.
Prin actiunea inregistrata la data de 24 martie 2004 reclamanta B.L.S. a chemat in judecata Procurorul General al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, solicitand anularea partiala a Ordinului nr.197 din 30 ianuarie 2004 emis de parat, reintegrarea sa in functia publica detinuta, plata de despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate, respectiv cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat in functia avuta, incepand cu momentul producerii efectelor ordinului atacat precum si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata .
Reclamanta a aratat ca prin ordinul atacat, s-a dispus in mod nelegal eliberarea sa din functia publica de director executiv adjunct al Parchetului de pe langa Tribunalul Teleorman.
Nelegalitatea actului atacat intemeiat in drept pe dispozitiile art. XVII alin. (1) lit. b) din Legea 161/2003 este evidenta in opinia reclamantei intrucat fusese anterior reincadrata prin Ordinul nr.877/2003, apreciindu-se ca indeplinea conditiile art. XVII alin. (1) lit. a) din Legea 161/2003 si nemaiexistand astfel temei pentru aplicarea literei b) al aceluiasi articol .
Totodata, reclamanta a aratat ca la data emiterii ordinului de eliberare din functie era in concediu medical, prin actul atacat incalcandu-se dispozitiile Legii nr.188/1999.
In drept, actiunea a fost intemeiata pe dispozitiile art.941, art.33 alin. (1)) si 3), art.34, art.87 alin. (1) lit. h) si alin.3, art.89 din Legea 188/1999, precum si pe cele ale art. XVI si XVII ale Legii nr.161/2003.
La data de 13 aprilie 2004, reclamanta a depus o precizare a cererii de chemare in judecata in care a facut referire la noua numerotare a articolelor Legii nr.188/1999 in urma republicarii legii.
Paratul a formulat intampinarea depusa la dosar la data de 23 aprilie 2004, sustinand, in esenta, ca pentru functiile de conducere similare celei indeplinite de reclamanta sunt necesare studii superioare economice, conditie ce opereaza incepand cu data publicarii in Monitorul Oficial a O.G.nr.161/2001, respectiv de la 31 august 2001, persoanele care au studii medii putand fi mentinute in functie doar daca au fost incadrate inainte de intrarea in vigoare a ordonantei, in conditiile art.1 din O.U.G. nr.248/2000. S-a mai sustinut ca aceasta derogare nu se aplica in situatia transformarii functiei publice de conducere de contabil sef in functia publica de conducere de director executiv cu atributii de conducere a compartimentului financiar contabil a carui ocupare necesita studii superioare de lunga durata .
Totodata, paratul a aratat ca prin Ordinul nr.3765/C din 24 decembrie 2003 intrat in vigoare la 15 ianuarie 2004, Ministrul Justitiei a aprobat structura si organizarea Ministerului Public, statele de personal si de functii, urmand ca persoanele cu studii superioare sa fie reincadrate in functia publica de conducere de director executiv adjunct, iar cei care aveau studii medii sa fie eliberati din functia indeplinita.
In plus, paratul a aratat ca imprejurarea ca reclamanta se afla in incapacitate temporara de lucru nu este relevanta sub aspectul valabilitatii actului contestat, intrucat s-a amanat data punerii in aplicare a acestui ordin cu privire la persoana reclamantei, precum si in raport cu dispozitiile art.13 alin. (1) din O.U.G.nr.83/2000.
De asemenea, paratul a mai sustinut si ca cele doua texte de lege, respectiv lit. a) si b) ale art. XVII din Legea 161/2003 s-au aplicat in mod corect succesiv.
In opinia paratului, faptul ca reclamanta a obtinut diploma de licenta nu justifica revocarea Ordinului nr.197/2004, intrucat studiile acesteia au fost finalizate dupa intrarea in vigoare a acestui ordin .
Curtea de Apel Bucuresti, sectia de contencios administrativ, prin sentinta civila nr.1280 din 18 mai 2004 a admis actiunea reclamantei in temeiul art.89 din Legea 188/1999 republicata (fostul art.941), a anulat in parte Ordinul nr.1987/2004 emis de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in ceea ce o priveste pe aceasta, dispunand totodata, reintegrarea reclamantei in functia publica detinuta anterior emiterii ordinului.
Instanta de fond a mai obligat paratul sa-i plateasca reclamantei drepturile cuvenite functiei publice respective, incepand cu data eliberarii din functie si pana la data reintegrarii efective, cu excluderea perioadei in care a beneficiat de indemnizatia pentru concediu medical, precum si la plata cheltuielilor de judecata catre reclamanta in suma de 16.000.000 lei.
Pentru a se pronunta in sensul aratat, instanta de fond a mai retinut, in esenta, ca : ordinul atacat nu a fost motivat in fapt; la data emiterii ordinului atacat reclamanta era functionar public, raportul sau de serviciu fiind guvernat de dispozitiile Legii nr.188/1999; reclamanta a fost mai intai reincadrata in baza art. XVII alin. (1) lit. a) din Legea 161/2003 in functia de director executiv prin Ordinul nr.877/2003 pentru ca ulterior, prin ordinul atacat, emis dupa implinirea termenelor prevazute de Legea 161/2003 pentru etapele procedurii de reincadrare in functie sa fie eliberata din functie in temeiul art. XVII alin. (1) lit. b); la data eliberarii din functie reclamanta era in concediu medical, ordinul atacat fiind emis cu incalcarea prevederilor art.34 din Legea 188/1999 in forma in vigoare la data respectiva.
Instanta de fond a mai retinut ca acest motiv de nelegalitate face inutila analiza privind aplicabilitatea dispozitiilor art.11 alin. (2) din Legea 82/1991 modificata prin O.G.nr.61/2001 si a Ordinului Ministrului Finantelor Publice nr.1745/2002.
In plus, s-a retinut ca reclamanta in sesiunea februarie 2004 a obtinut diploma de licenta in economie .
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, in termen legal, Ministerul Public – Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie reprezentat de procurorul general in calitate de parat invocandu-se dispozitiile art.304 pct.9 si cele ale art.3041 C. proc. civ.
In dezvoltarea motivelor de recurs se sustine ca in mod gresit a retinut instanta de fond ca actul atacat nu a fost motivat in fapt, intrucat in cauza eliberarea din functie nefiind imputabila reclamantei situatia de fapt reiese din contextul legal conturat de modificarile Legii nr.188/1999 prin Legea 161/2003.
Printr-un al motiv de recurs se sustine ca instanta de fond nu a avut in vedere ca Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a facut eforturi, pe de o parte, pentru a se aplica corect toate dispozitiile legale si solicitarile Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, iar, pe de alta parte, pentru a se evita eliberarea din functie a persoanelor care se aflau in situatia de a ocupa functii publice corespunzatoare clasei I in conditiile in care studiile absolvite sunt necesare claselor a II-a si a IIII-a.
Recurentul considera eronata si aprecierea instantei de fond potrivit careia incapacitatea temporara de munca a reclamantei, la data emiterii ordinului atacat, este un motiv de nelegalitate care face inutila analiza celorlalte aparari din intampinare. Totodata, se sustine ca si in cazul in care reclamanta s-ar fi aflat intr-adevar in incapacitate de munca (desi in perioada respectiva a lucrat si a sustinut examenc), nu se pot ignora dispozitiile Legi nr.188/1999 modificate si completate de Legea 161/2003, precum si cele ale H.G.nr.1209/2003 cu privire la conditiile necesare pentru exercitarea functiei publice de conducere . Se mai sustine de recurent ca instanta de fond nu a avut in vedere ca reclamanta nu indeplineste cumulativ conditiile cerute de lege pentru a fi reincadrata in functia publica de conducere de director executiv adjunct, stabilind in sarcina institutiei parate o obligatie imposibil de executat.
In plus, arata recurentul, pentru functia publica de conducere in care s-a dispus reincadrarea reclamantei s-a organizat concurs si a fost numita o alta persoana, aceasta fiind confirmata in functie de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, autoritate careia nu-i este opozabila hotararea instantei de fond si care si-a exprimat pozitia prin adresa nr.352850 din 1 iunie 2001.
Examinandu-se sentinta atacata in raport cu toate criticile formulate, cu toate probele administrate in cauza precum si cu dispozitiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art.3041 C. proc. civ. se constata ca recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.
Conform dispozitiilor art.35 din Legea 188/1999, in perioada concediilor de boala raporturile de serviciu nu pot inceta si nu pot fi modificate altfel decat din initiativa functionarului public in cauza.
Asadar, prin acest articol se instituie un principiu proteguitor pentru functionarul public si anume, interdictia ca in perioada in care se afla in concediu de boala, raporturile de serviciu sa inceteze sau sa se modifice altfel decat din initiativa functionarului public in cauza.
Logica unei asemenea norme este dedusa din nevoia speciala de protectie pentru functionarul public aflat intr-o situatie speciala, datorita starii de sanatate.
Printre principiile care stau la baza exercitarii functiei publice, potrivit art.4 din Legea 188/1999 (art.3 dupa renumerotarc) este si „stabilitatea functionarului public”, acest principiu reprezentand in acelasi timp o dimensiune esentiala a regimului juridic aplicabil functionarului public.
In cauza, este de necontestat ca intimata-reclamanta, la data emiterii ordinului atacat, se afla intr-un raport de serviciu cu recurentul-parat, detinand functia publica de conducere de director executiv adjunct la Parchetul de pe langa Tribunalul Teleorman.
De asemenea, inscrisurile depuse la dosar adeveresc ca intimata-reclamanta, in perioada 30 ianuarie – 29 februarie 2004 se afla in concediu medical.
Sustinerile recurentului-parat in sensul ca aceste inscrisuri aveau doar caracter formal, in realitate intimata avand diverse activitati nu pot fi primite in raport cu faptul ca inscrisurile medicale oficiale nu au fost desfiintate.
Asadar, astfel cum corect a retinut si instanta de fond, in perioada in care functionarul public se afla in incapacitate temporara de munca, raportul de serviciu al acestuia este suspendat de drept, conform art.81 lit. h) din Legea 188/1999.
Totodata, se constata ca Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Ordinul nr.877/2003, in baza dispozitiilor art. XVII alin. (1) lit. a) din Legea 161/20903 a reincadrat-o pe intimata-reclamanta in functia de director executiv, iar ulterior a eliberat-o din functie in baza prevederilor art. XVII alin. (1) lit. b), desi conform art. XVI alin. (1) lit. c) autoritatile si institutiile publice aveau obligatia reincadrarii functionarilor publici, pana la data de 15 iulie 2003, data obligatorie atat pentru recurentul-parat cat si pentru Agentia Nationala a Functionarilor Publici.
In cauza, este de necontestat ca prin Ordinul nr.197 din 30 ianuarie 2004 s-a dispus dupa reincadrare, ca incepand cu data de 1 februarie 2004 intimata-reclamanta se elibereaza din functia publica de director executiv si se incadreaza cu contract individual de munca dupa reincadrarea acesteia in baza art. XVII alin. (1) lit. a) din Legea 161/2003.
In conditiile mai sus aratate, se constata ca in raport cu incalcarea – prin actul atacat - a prevederilor imperative si principiilor de baza ale Statutului functionarului public stabilite de Legea 188/1999, celelalte chestiuni invocate in aparare de recurentul-parat nu sunt relevante in cauza.
De altfel, asa cum s-a dovedit in cauza, intimata-reclamanta si-a finalizat si studiile superioare, iar ocuparea postului de alta persoana in conditiile in care se derula litigiul si cand existau si alte posibilitati legale de a asigura functionalitatea postului, sunt argumente ce demonstreaza ca solutia adoptata de instanta de fond este legala contrar opiniei recurentului.
In consecinta, constatandu-se ca sentinta atacata este legala si temeinica, amplu si corect motivata, iar criticile formulate acesteia nefondate, in baza art.312 C. proc. civ., urmeaza a se respinge recursul declarat in cauza ca nefondat.
Pronuntata de: Decizia nr. 842 din 14 februarie 2005, Inalta Curte de Casatie si Justitie , Sectia de contencios administrativ si fiscal
Citeşte mai multe despre:
Consultă un avocat onlineMCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Articole JuridiceGestionarea sesizarii adresate profesionistului direct de catre consumator
Sursa: Avocat Bogdan Deaconu
Cererea in anularea ordonantei de plata. Calea de atac a debitorului in situatia in care instanta judeca in echitate, cu incalcarea principiului legal
Sursa: Avocat Bogdan Deaconu
Cercetarea disciplinara - Strategia in prevenirea si solutionarea litigiilor de munca in favoarea angajatorului
Sursa: Avocat Bogdan Deaconu
Ştiri Juridice Legislaţie OUG nr. 36/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri publice
ORDONANTA DE URGENTA nr. 35/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri ...
HG 295/2025, privind REVISAL-ul - Registrul electronic de evidenta a salariatilor
HG nr. 295/2025 privind Registrul general de evidenta a salariatilor REGES-ONLINE ...
OUG nr. 156/2024 (Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austeritatii 2025) privind unele masuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publi
Ordonanta de urgenta nr. 156/2024 (denumita si Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austerit ...
Tabloul Avocatilor din Romania Tabloul Avocatilor din Republica Moldova Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania Tabloul Contabililor din Romania Tabloul Detectivilor Particulari din Romania Tabloul Evaluatorilor din Romania Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania Tabloul Expertilor Judiciari din Romania Tabloul Mediatorilor din Romania Tabloul Notarilor Publici din Romania Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania Tabloul Psihologilor din Romania Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania Arhiva Stirilor juridice din anul 2007 Monitorului Oficial al Romaniei, zi de zi