Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Diferenta intre litigiu comercial si litigiu de munca

Diferenta intre litigiu comercial si litigiu de munca

Publicat: 19 Nov 2012 2826 citiri Secţiunea: Drept Civil

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a VI-a Civila la data de 09.04.2012 sub nr. 11699/3/2012 reclamantul Z. V.-B. in contradictoriu cu parata CNADR, a solicitat instantei ca, pe calea ordonantei presedintiale, sa se dispuna suspendarea executarii in viitor a dispozitiilor pct. 2-5 si, consecutiv, a pct. 2.6 din Hotararea Consiliului de Administratie al CNADNR nr. 5/23.02.2012, pana la solutionarea opozitiei formulate impotriva acestor dispozitii, care formeaza obiectul dosarului nr. 9875/3/2012 inregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti, cu cheltuieli de judecata .

Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.

Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.

Act adoptat de organele de stat,

Persoana fizica sau juridica proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni sau in comandita pe actiuni.

Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.

Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.

(Annual general meeting) Adunare generala ce se intruneste o data pe an, in cadrul careia managerii unei companii prezinta actionarilor rezultatele economico-financiare anuale corespunzatoare anului fiscal incheiat si se alege noul consiliu de administratie.

Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Indatorire a debitorului intr-un raport de obligatie,

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,

Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.

Persoana care a implinit varsta de 18 ani.

Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.

Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.

Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.

1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.

Denumire data monedei unice europene.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,

Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.

Despagubiri ce se acorda partii vatamate

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile

In motivarea cererii s-a aratat in esenta faptul ca, in data de 23.05.2011, a avut loc o reorganizare a CNADNR si a subunitatilor acesteia, in urma careia, in temeiul art. 17 din Codul Muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, prin informarea nr. 24005/23.05.2011, i s-a propus preluarea functiei de sef de Departament Juridic in cadrul DRDPB. Reclamantul a adus la cunostinta angajatorului ca este de acord cu propunerea de ocupare a postului oferit, iar la data de 16.06.2011 a semnat un act aditional la CIM, sub nr. 1038 prin care i s-a modificat functia, din sef Birou Pregatire Documentatii in sef Departament juridic, precum si salariul, in mod corespunzator, modificare pe care a apreciat-o ca facand parte integranta din contractul individual de munca .

A mai precizat reclamantul faptul ca, pe fond, opozitia priveste posibila interpretare a Hotararii CA al CNADNR nr. 5/2012 in sensul ca aceasta modifica actul constitutiv (Statutul). Insa modificarea statutului se poate realiza numai prin hotarare a Guvernului pe perioada cat statul este actionar majoritar, potrivit art. 17 din OUG nr. 84/2003, astfel incat o extindere a sferei de aplicare a prevederilor art. 20 alin. 1 lit. c din Statut la sefii de departament este inadmisibila fara modificarea prealabila a Statutului, prin act al Executivului.

Practic, prin revocarea sa abuziva, cu incalcarea competentei de modificare a Statutului CNADNR, sustine reclamantul ca i-a fost afectata in mod nelegal si unilateral contractul individual de munca, el neaflandu-se in situatia juridica a unui administrator sau director de societate care sa poata fi revocat oricand, ad nutum, de catre consiliul de administratie sau de catre adunarea generala .

Parata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata in principal ca inadmisibila si in subsidiar ca neintemeiata.

Prin sentinta civila nr. 4952/17.04.2012 Tribunalul Bucuresti Sectia a VI-a Civila a respins cererea, ca neintemeiata.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, tribunalul a retinut, in esenta, faptul ca o obligatie de a face nu poate fi dispusa prin ordonanta presedintiala decat in cazurile in care se tinde la incetarea unor acte abuzive, deoarece numai in felul acesta se pastreaza caracterul vremelnic al masurilor luate. In caz contrar, s-ar ajunge la rezolvarea fondului procesului, trecand peste caracterul provizoriu si de protectie a dreptului pe care il are aceasta procedura .

Una din conditiile cumulative pentru admiterea ordonantei presedintiale este aceea ca prin masura luata sa nu se prejudece fondul dreptului, iar in cauza aceasta conditie nu este indeplinita. A aprecia ca revocarea reclamantului a fost sau nu una abuziva, dispunandu-se suspendarea executarii in viitor a dispozitiilor pct. 2-5 si consecutiv, a pct. 2.6 din Hotararea Consiliului de Administratie al CNADNR nr. 5/23.02.2012, pana la solutionarea opozitiei formulate impotriva acestor dispozitii, care formeaza obiectul dosarului nr. 9875/3/2012 inregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti, respectiv a antama aspecte de genul: daca este posibila modificarea Statutului (act constitutiv) CNADNR prin Hotararea Consiliului de Administratie al CNADNR nr. 5/23.02.2012, daca este admisibila sau nu o extindere a sferei de aplicare a prevederilor art. 20 alin. 1 lit. c) din Statut la sefii de departament fara modificarea prealabila a Statutului, prin act al Executivului, inseamna a analiza chiar fondul cauzei.

Actele prezentate de parti, in cadrul ordonantei presedintiale, se pot examina doar sumar, instanta neputand proceda la analizarea legalitatii hotararii de revocare.

Avand in vedere obiectul cererii si faptul ca nu este indeplinita conditia neprejudecarii fondului, instanta nu a mai analizat conditiile urgentei si a vremelniciei.

Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat recurs, reclamantul, solicitand modificarea in tot a acesteia, admiterea cererii de ordonanta presedintiala, suspendarea executarii in viitor a dispozitiilor pct. 2.5 si consecutiv, a pct. 2.6 din Hotararea Consiliului de Administratie al CNADNR nr. 5/23.02.2012, pana la solutionarea Opozitiei formulate impotriva acestor dispozitii, care formeaza obiectul dosarului nr. 9875/3/2012 pe rolul Tribunalului Bucuresti, cu cheltuieli de judecata .

In motivarea recursului, reclamantul a aratat, dupa expunerea situatiei de fapt si a unor aspecte prealabile, faptul ca sunt indeplinite cele trei conditii de admisibilitate a cererii de ordonanta presedintiala.

Cu privire la urgenta s-a aratat ca prin revocarea abuziva i s-a afectat in mod nelegal si unilateral contractul individual de munca, iar cererea are ca scop prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar putea repara, fiind pus in imposibilitatea continuarii vietii sociale si de familie normale si achitarea datoriilor curente, in lipsa veniturilor banesti pe care le-ar obtine in functia din care a fost revocat abuziv. Stabilitatea raportului de munca este grav afectata, desi in calitate de cetatean european are dreptul la o analiza demna a nivelului de trai, ca aceasta urgenta se justifica prin necesitatea preintampinarii unui efect negativ major care afecteaza traiul unei familii, efect care nu poate fi compensat prin plata unei sume ca despagubire, intrucat aceasta compensatie ar fi numai eventuala si s-ar achita intr-un moment in care paguba ar fi deja produsa in mod iremediabil. De aceea, suspendarea efectelor unui act nelegal este masura cea mai adecvata pana la solutionarea pe fond a Opozitiei in dosarul nr. 9875/3/2012.

Cu privire la neprejudecarea fondului s-a aratat ca instanta are de analizat, "pipaind" fondul, daca este legala dispozitia pct. 2.5 si consecutiv, a pct. 2.6 din HCA nr. 5/2012 a CNADNR prin prisma competentei acestui organism de a modifica Statutul acesteia, aprobat prin O.U.G. nr. 84/2003, dat fiind ca functia de sef de departament nu este legal echivalenta cu functia de director executiv, asa cum in mod discretionar, adaugand la lege procedeaza parata. Instanta are de analizat legea generala in materia societatilor comerciale, respectiv Legea nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare, cu raportare la Legea nr. 24/2000 si prevederile Recomandarii Comisiei Europene nr.2005/162/CE, publicata in JOUE nr. L52/25.02.2005. Daca CNADNR dorea modificarea Statutului, legal, competenta apartine Guvernului, iar nu Consiliului de Administratie al societatii. Fara a prejudeca fondul, instanta poate sa constate sumar, de principiu, nelegalitatea prevederilor pct. 2.5. si, consecutiv, ale pct. 2.6 din HCA nr. 5/2012 a CA al CNADNR, prin raportare la prevederile art. 17 din OUG nr.84/2003 care stabilesc competenta exclusiva a Guvernului sub aspectul vizat, si sa dispuna suspendarea efectelor acesteia.

Cu privire la vremelnicia masurii s-a aratat ca solicitarea de suspendare priveste strict intervalul de timp de la data pronuntarii ordonantei presedintiale si pana la solutionarea Opozitiei in dosarul nr. 9875/3/2012.

Recursul a fost legal timbrat conform chitantei nr. 2935716/29.05.2012 si timbru judiciar de 0,15 lei.

Intimata CNADR S.A. prin DRDP Bucuresti a depus intampinare, solicitand respingerea recursului ca neintemeiat.

S-a aratat ca, distinct formularea cererii care formeaza obiectul dosarului nr. 9875/ 3/2012 al Tribunalul Bucuresti Sectia a VI-a Civila, recurentul a sesizat Sectia a VIII a - Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a Tribunalului Bucuresti si cu un litigiu de munca, avand acelasi obiect si care formeaza obiectul dosarului nr. 6411/3/2012, ca prin depunerea a doua actiuni prin care se solicita in mod voalat, acelasi lucru, respectiv anularea dispozitiilor pct. 5 si pct. 6 din HCA nr. 5/23.02, s-a dorit cu rea - credinta obtinerea unei solutii favorabile, pentru ca ulterior sa se renunte la cealalta actiune dedusa judecatii.

S-a mai aratat ca in situatia admiterii contestatiei impotriva deciziei de revocare din functia de Sef Departament Juridic al DRDP Bucuresti, conform prevederilor Codului Muncii, acesta va primi despagubiri, iar prin admiterea ordonantei presedintiale, s-ar afecta dreptul angajatorului de a revoca directori executivi, conform Statutului C.N.A.D.N.R. S.A. (art. 20).

Ambele parti au depus la dosar inscrisuri .

Prin Decizia civila nr.1567/04.07.2012 Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VI-a Civila a respins recursul ca nefondat.

Pentru a pronunta aceasta decizie, Curtea a retinut urmatoarele:

Potrivit prevederilor art. 581 C.pr.civ., cererea de ordonanta presedintiala trebuie sa indeplineasca, in mod cumulativ trei conditii si anume urgenta, vremelnicia si neprejudecarea fondului.

Instanta investita cu solutionarea unei cereri de ordonanta presedintiala va realiza un examen sumar al litigiului pentru a verifica de partea cui se afla aparenta dreptului, in masura in care sunt indeplinite si celelalte doua conditii de admisibilitate, respectiv urgenta si caracterul vremelnic al masurii.

Prin cererea formulata s-a solicitat ca pe cale de ordonanta presedintiala sa se dispuna suspendarea executarii in viitor a dispozitiilor pct. 2-5 si, consecutiv, a pct. 2.6 din Hotararea Consiliului de Administratie al CNADNR nr. 5/23.02.2012, pana la solutionarea opozitiei formulata impotriva acestor dispozitii, care formeaza obiectul dosarului nr. 9875/3/2012 inregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti.

Astfel cum a retinut in mod corect prima instanta, Curtea apreciaza ca in cauza nu este indeplinita conditia neprejudecarii fondului, recurentul opinand ca prin pipairea fondului, instanta poate analiza legalitatea dispozitiei pct. 2.5 si respectiv, pct. 2.6 din HCA nr. 5/2012 a CNADNR prin prisma competentei acestui organism de a modifica Statutul acesteia, aprobat prin O.U.G. nr. 84/2003, dat fiind ca functia de sef de departament nu este legal echivalenta cu functia de director executiv.

Analizarea pe cale de ordonanta presedintiala a aspectelor invederate de catre recurent, indiscutabil, antameaza fondul cererii.

Altminteri, Curtea retine ca prin cererea care formeaza obiectul dosarului nr. 6411/3/2012 cu termen la data de 23.09.2013, recurentul a solicitat Tribunalului Bucuresti Sectia a VIII - a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, anularea dispozitiilor pct. 2.5 si pct. 2.6 din HCA nr. 5/23.02.2012, anularea in tot a oricaror alte acte juridice emise in temeiul, in aplicarea sau in orice alt scop subsecvent dispozitiilor pct. 2.5 si pct. 2.6 din HCA nr. 5/23.02.2012, obligarea paratelor la reintegrarea in postul de sef al Departamentului Juridic al DRDPB ca efect al repunerii partilor in situatia anterioara emiterii HCA nr. 5/23.02.2012, obligarea paratelor la plata drepturilor salariale la nivelul aferent functiei de sef al Departamentului Juridic al DRDPB, obligarea paratelor la plata unei despagubiri morale in cuantum de 3000 euro.

Asadar, recurentul a investit instanta si cu un litigiu de munca, iar in situatia admiterii contestatiei impotriva deciziei de revocare din functia de Sef Departament Juridic al DRDP Bucuresti, conform prevederilor Codului Muncii, acesta are dreptul la despagubiri .

Distinct de faptul ca analizarea chestiunii invocate de recurent, respectiv nelegalitatea dispozitiilor unei hotarari a Consiliului de Administratie al CNADR priveste fondul cauzei, Curtea apreciaza ca admiterea prezentei cereri de ordonanta presedintiala, care tine de materia dreptului societar, ar afecta dreptul angajatorului de a dispune masuri conform legislatiei speciale a dreptului muncii.

In ceea ce priveste urgenta si vremelnicia masurii, Curtea constata ca desi motivele invocate prin cererea de recurs, de principiu, ar putea justifica luarea masurii solicitate, avand in vederea faptul ca nu este indeplinita conditia neprejudecarii fondului, este de prisos analizarea celorlalte doua conditii .

Pentru toate aceste considerente, in temeiul art. 312 C.pr.civ., Curtea a respins recursul ca nefondat.