Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Comercial » Anularea partiala a Hotararii AGA. Modificare act constitutiv. Majorare capital social

Anularea partiala a Hotararii AGA. Modificare act constitutiv. Majorare capital social

Publicat: 15 Nov 2012 6490 citiri Secţiunea: Drept Comercial

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala la data de 16.09.2009, sub nr.36403/3/2009, reclamanta J L.L.C. a chemat in judecata pe parata SC J A M SRL, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea partiala a Hotararii Adunarii Generale a Asociatilor societatii din data de 31.08.2009, respectiv cu privire la numirea administratorului unic in persoana d-lui NP si modificarea corespunzatoare a Actului constitutiv, precum si cu privire la majorarea capitalului social al SC J A SRL, persoana juridica la care societatea J A M detine 100% din capitalul social si la imputernicirea d-lui S C pentru a semna decizia asociatului unic al J A si Actul constitutiv actualizat al J A in sensul majorarii capitalului social, aceasta fiind contrara legii, cu cheltuieli de judecata .

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.

Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.

Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.

Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare;

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,

Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Act adoptat de organele de stat,

Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Capacitatea unei intreprinderi de a face fata obligatiilor sale de plata pe termen scurt, prin transformarea unor active circulante in disponibilitati banesti care sa permita efectuarea platilor ce devin exigibile.

Trasatura a creantei sau obligatiei scadente, a carei executare poate fi ceruta imediat, eventual pe cale silita.

Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare;

Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

Persoana fizica sau juridica proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni sau in comandita pe actiuni.

Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).

Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.

Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,

Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.

1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,

Act adoptat de organele de stat,

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Act adoptat de organele de stat,

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare;

Act adoptat de organele de stat,

Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.

Act adoptat de organele de stat,

Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.

Prin sentinta comerciala nr. 13903 din 07.12.2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VI-a Comerciala in dosarul nr. 36403/3/2009, s-a respins ca neintemeiata actiunea formulata de reclamanta J L.L.C. in contradictoriu cu parata SC J A M SRL.

Pentru a hotari astfel tribunalul a apreciat ca nu poate fi retinut primul motiv de nulitate invocat de reclamanta, deoarece chiar atunci cand un asociatul cu interese contrare a incalcat obligatia prevazuta de art. 79 lin 1 din Legea nr. 31/1990, respectiv obligatia de a se abtine de la vot, valabilitatea hotararii astfel adoptate nu este afectata, sanctiunea aplicabila fiind angajarea raspunderii asociatului conform alin. 2 al aceluiasi articol .

Cat priveste al doilea motiv de nulitate invocat de reclamanta, respectiv adoptarea hotararii cu incalcarea prevederilor art. 36 si art. 52 din Legea nr. 85/2006, nici acesta nu a putut fi retinut.

In speta de fata nu a fost vorba despre nesocotirea prevederilor art. 36 prin continuarea unei actiuni judiciare de recuperare a creantelor de catre creditor de la debitorul aflat in insolventa si nici de incalcarea art. 52 care face referire la compensarea creantelor reciproce atunci cand la data deschiderii procedurii sunt indeplinite conditiile prevazute de lege in materie de compensare legala.

In fapt, compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu parti sociale ale acesteia reprezinta o modalitate de majorare a capitalului social, conform prevederilor art. 210 alin 2 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si in acelasi timp un mod de stingere a pasivului societatii.

Or, in contextul in care SC J A SRL se afla in procedura insolventei, Hotararea AGA din data de 31.08.2009, nu putea produce nici un efect, cata vreme nu exista acordul administratorului judiciar privind majorarea capitalului social al SC J A SRL in modalitatea mai sus aratata si incuviintarea judecatorului sindic cu privire la un plan de reorganizare al societatii in acest sens.

De altfel parata nu a efectuat niciun demers pentru inregistrarea la registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social, asociati si cota de participare a acestora la beneficii si pierderi, iar SC T SA s-a inscris la masa creditorilor cu creanta pe care pretinde ca o detine impotriva SC J A SRL.

Impotriva sentintei comerciale nr. 13905 din 07.12.2009 data de Tribunalul Bucuresti- Sectia a VI-a Comerciala in dosarul nr. 36403/3/2009 a formulat apel reclamanta J L.L.C., solicitand admiterea apelului, modificarea in totalitate a sentintei comerciale nr. 13903/2009 iar pe fondul cauzei sa se dispuna anularea partiala a hotararii AGA din 31.08.2009, respectiv cu privire la numirea administratorului unic in persoana d-lui N P si modificarea corespunzatoare a Actului constitutiv, precum si cu privire la majorarea capitalului social al SC J A SRL, persoana juridica la care J A M detine 100% din capitalul social si la imputernicirea d-lui S C pentru a semna Decizia asociatului unic al J A si Actul Constitutiv actualizat al J A in sensul majorarii capitalului social, aceasta fiind contrara legii, cu obligarea paratei la plata cheltuielilor aferente litigiului.

In cadrul motivelor de nelegalitate a aratat ca cererea de chemare in judecata a fost respinsa atat ca neintemeiata cat si ca lipsita de interes, fara insa ca instanta sa faca vreo mentiune in hotarare cu privire la invocarea vreunei exceptii a lipsei de interes de catre partea adversa sau de catre instanta din oficiu si fara sa se faca referire la eventualele sustineri ale partilor sub acest aspect.

Apelanta considera ca hotararea atacata a fost data cu aplicarea gresita articolului 79 din Legea nr. 31/1990 si cu nesocotirea articolului 132 alineat 2 din acelasi act normativ, ignorandu-se faptul ca prin dispozitiile alineatului 2 din articolul 79 nu au fost limitate posibilitatile de anulare a hotararilor AGA contrare legii.

S-a mai sustinut ca hotararea atacata a fost data cu incalcarea dispozitiilor imperative ale articolului 36 si 52 din Legea nr. 85/2006, ignorandu-se faptul ca impotriva debitorilor aflati in insolventa creantele se pot realiza doar potrivit acestei proceduri speciale, chiar si compensarea putandu-se realiza doar in anumite conditii speciale neindeplinite in cauza.

Se arata ca societatea J A SRL, la care societatea J A M detine 100% din capitalul social, se afla in procedura de insolventa prevazuta de Legea nr. 85/2006, imprejurare in care toate formele de realizare a creantelor, ca si modificarile in structura capitalului social, trebuie sa tina cont de situatia speciala a societatii, dar si de dispozitiile imperative ale Legii nr. 85/2006.

Contrar celor retinute de instanta, art. 36 nu este incident doar in cazul actiunilor contencioase deduse judecatii - prin care s-ar urmari recuperarea unor creante de la debitoarea aflata in insolventa, ci in toate cazurile in care, prin orice procedura sau mecanism juridic, altul decat cel reglementat de Legea nr. 85/2006, creditoarea ar urmari un astfel de scop prohibit de lege.

Or, compensarea, astfel cum este reglementata de articolului 1143 si urm. Cod civil si definita de practica si literatura de specialitate, este o forma de plata, o forma de stingere a obligatiilor si intra astfel in categoria formelor de realizare a creantelor in acceptiunea articolului 36 din Legea nr. 85/2006.

De asemenea, din interpretarea per a contrario a dispozitiilor articolului 52 din Lege se deduce fara putinta de tagada ca deschiderea procedurii insolventei afecteaza dreptul unui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci cand conditiile prevazute de lege in materie de compensare legala nu sunt indeplinite la data deschiderii procedurii, adica fie cele doua creante nu exista deopotriva, fie una sau amandoua nu sunt certe, lichide sau exigibile.

Compensarea dupa deschiderea procedurii nu poate avea ca obiect creante nascute dupa aceasta data, ci numai creante care indeplineau conditiile de certitudine, lichiditate si exigibilitate la data deschiderii procedurii.

Din informarile facute de asociatul T SA cu prilejul tinerii sedintei Adunarii Generale, in marea lor parte, creantele cu care se doreste majorarea capitalului social al societatii aflate in insolventa sunt inregistrate deja la masa credala a acestei societati si evident nu pot fi valorificate nici de doua ori si nici pe cale separata.

Contrar celor sustinute de instanta, Hotararea Adunarii Generale din 31.08.2009 a fost deja depusa spre inregistrare la Oficiul Registrul Comertului si a devenit aplicabila si opozabila partilor de la data adoptarii sale iar fata de terti de la data la care le-a fost adusa la cunostinta.

Sub acest aspect trebuia observat ca, astfel cum rezulta din planul de reorganizare al SC J A SRL, a fost adus la cunostinta judecatorului sindic aspectul majorarii capitalului social al societatii ca efect al compensarii aprobate prin Hotararea AGA contestata, iar de la data aducerii la cunostinta publica a acestei operatiuni, prin publicarea Planului de reorganizare si prin depunerea acestuia in fata judecatorului sindic, Hotararea AGA contestata a devenit aplicabila.

Intimata SC J A M SRL a formulat intampinare, solicitand respingerea apelului formulat de J L.L.C. si mentinerea hotararii apelate ca fiind temeinica si legala.

Prin decizia comerciala nr. 311 din 18 mai 2010 Curtea de Apel Bucuresti Sectia a V-a Comerciala a admis apelul formulat de reclamanta J L.L.C. impotriva sentintei comerciale nr. 13903/07.12.2009, a desfiintat sentinta apelata si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante.

Impotriva deciziei nr. 311 din 18 mai 2010 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti- Sectia a V-a Comerciala in dosarul nr. 36403/3/2009 a formulat recurs parata J A M SRL, iar prin decizia nr. 4043 din 23.11.2010 Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus admiterea recursului declarat de recurenta parata, a casat decizia recurata si a trimis cauza pentru rejudecare aceleiasi instante.

In rejudecarea cauzei in apel dupa casare, prin decizia comerciala nr. 179 din 19 aprilie 2011 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti- Sectia a V-a Comerciala in dosarul nr. 445/2/2011, s-a dispus respingerea apelului formulat de apelanta reclamanta J L.L.C. impotriva sentintei comerciale nr. 13903/07.12.2009 ca nefondat, impotriva acestei decizii formuland recurs reclamanta J L.L.C SUA.

Prin decizia nr. 3645 din 16 noiembrie 2011 Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus admiterea recursului declarat de recurenta reclamanta J LLC SUA impotriva deciziei comerciale nr. 179 din 19 aprilie 2009 a Curtii de Apel Bucuresti- Sectia a V-a Comerciala, a casat decizia recurata si a trimis cauza pentru rejudecare aceleiasi instante.

Pentru a hotari astfel Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca maniera in care instanta de apel a procedat la solutionarea apelului atrage incidenta dispozitiilor articolului 315 alineat 3 Cod procedura civila, in contextul in care parte din motivele de apel nu au fost cercetate in concret, iar altele au fost omise.

S-a mai retinut ca, in plus, instanta avea de lamurit si anumite particularitati ale cauzei, legate de faptul ca hotararea de majorare a capitalului social al SC J A si de compensare a creantei detinute impotriva acesteia de SC T SA aflate in insolventa a fost emisa de reclamanta in cadrul adunarii generale a actionarilor acesteia), reclamanta fiind actionar cu 100% al SC J A SRL, aflata la randul ei in insolventa.

Ca urmare a deciziei de casare cu rejudecare cauza a fost din nou inregistrata pe rolul acestei instante la data de 01.03.2012 sub nr. 445/2/2011*.

Deliberand asupra apelului prin prisma criticilor formulate de apelanta si fata de dispozitiile art. 294 si urm. C.proc.civ., Curtea apreciaza ca apelul nu este fondat si il va respinge.

In primul rand, se impune observatia ca fata de faptul ca prezenta cauza a trecut prin mai multe cicluri procesuale si ca problema de drept referitoare la presupusa incalcare a prevederilor art. 79 din Legea nr. 31/1990 a fost rezolvata deja cu putere de lucru judecat, ca si fata de precizarile apelantei formulate anterior casarii cu rejudecare, astfel cum s-a retinut de altfel si in decizia de casare nr. 3645/16.11.2011, in prezent Curtea are a analiza doar criticile referitoare la incalcarea dispozitiilor art. 36 si 52 din Legea nr. 85/2006 prin raportare la art. 1143 Cod civil si la efectele hotararii de deschidere a procedurii generale a insolventei impotriva SC J A M SRL.

Curtea retine ca la data de 31.08.2009 a avut loc sedinta Adunarii Generale a Asociatilor SC J A M SRL, sedinta la care au participat asociatii reprezentand 100% din capitalul social, in cadrul careia s-au discutat o serie de puncte inscrise pe ordinea de zi, printre care si majorarea capitalului social al S.C. J A S.R.L. la care S.C. J A M SRL detinea 100% din capitalul social, prin compensarea creantelor certe, lichide si exigibile detinute de SC T SA impotriva SC J A SRL si emiterea unui nr. de 78.538 parti sociale noi.

Ca urmare a votului asociatilor reprezentand 55% din capitalul social al J A M SRL, prin Hotararea AGA din 31.08.2009 a acestei societati, s-a decis majorarea capitalului social al SC J A SRL prin compensarea creantelor certe, lichide si exigibile in valoare de 1.963.450 lei pe care SC T SA le are impotriva SC J A si emiterea unui nr. de 78.538 parti sociale noi, in conformitate cu disp. art. 201 alin 2 coroborate cu art. 221 din Legea nr. 31/1990 modificata si republicata. Totodata s-a decis imputernicirea numitului C S pentru a semna Decizia asociatului unic al J A si Actul constitutiv actualizat cu privire la majorarea capitalului social si pentru a lua toate masurile necesare in legatura cu inregistrarea si publicarea deciziei asociatului unic si a actului constitutiv actualizat.

Mai retine Curtea ca, anterior acestei Hotarari AGA, prin sentinta comerciala nr. 5548/16.12.2008 a Tribunalului Bucuresti Sectia a VII-a Comerciala s-a dispus deschiderea procedurii insolventei impotriva SC J A SRL, in raport de aceasta situatie sustinandu-se de catre apelanta-reclamanta incalcarea dispozitiilor art. 36 si 52 din Legea nr. 85/2006 prin hotararea atacata.

Curtea considera ca un aspect deosebit de important ce se impune a fi analizat (si la care chiar Inalta Curte prin decizia de casare a facut referire) il reprezinta faptul ca hotararea de majorare a capitalului social a SC J A SRL nu a fost luata in adunarea generala a acestei societati, ci in cea a J A M SRL (acesta fiind asociatul unic al J A SRL).

Are in vedere Curtea ca, avand personalitate juridica, societatea comerciala are o vointa de sine-statatoare, care nu se confunda cu vointele asociatilor sai, iar vointele individuale ale asociatilor, prin manifestarea in adunarea generala, devin o vointa colectiva, care constituie vointa sociala, adica a societatii ca persoana juridica.

In cazul societatii cu raspundere limitata, potrivit Legii nr. 131/1990, vointa sociala se formeaza in adunarea generala, legea prevazand la art. 194 atributiile acesteia, printre care si cea de a modifica actul constitutiv. Pentru cazul societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic, la art. 1961 se prevede ca acesta va exercita atributiile adunarii generale, consemnand de indata, in scris, orice decizie adoptata in conformitate cu cele de mai sus.

Fata de cele de mai sus reiese ca majorarea capitalului social al J A SRL (aceasta fiind de altfel o modificare a actului constitutiv) trebuia sa fie luata prin decizia asociatului unic J A M SRL, in conformitate cu dispozitiile legale precitate.

Aceasta deoarece din inscrisurile aflate la dosar reiese (aceeasi situatie de fapt fiind de altfel sustinuta si de parti) ca J A SRL avea la data respectiva ca asociat unic pe J A M SRL.

Fata de cele de mai sus, Curtea considera ca Hotararea Adunarii generale a asociatilor J A M SRL din data de 31.08.2009 nu a fost de natura sa aiba ca efecte juridice modificarea actului constitutiv al J A SRL cu privire la majorarea capitalului social si cresterea numarului de parti sociale, cata vreme o asemenea hotarare nu era de competenta adunarii generale a asociatilor J A M SRL, ci trebuia dispusa prin decizia asociatului unic al J A SRL.

Aceasta nu reprezinta o chestiune de ordin pur formal, fara insemnatate, ci din contra, este o problema esentiala, legata de existenta sau nu a vointei sociale a J A SRL de modificare a actului constitutiv.

Un aspect semnificativ este faptul ca, J A SRL avand asociat unic, majorarea capitalului social nu putea fi dispusa decat printr-o decizie (iar nu hotarare a adunarii generale) si, evident, doar cu unanimitate (iar nu cu votul reprezentand 55% din capitalul social).

Mai mult, se constata ca persoanele care au participat la adunarea generala si care au votat sunt J LLC, T SA, D M, M C G, V G si D B, in conditiile in care potrivit art. 191 si urm. din legea nr. 31/1990 doar detinatorii de parti sociale au drept de vot iar cei enumerati mai sus nu aveau nici o parte sociala la J A SRL.

Faptul ca Hotararea Adunarii generale a asociatilor J A M SRL din data de 31.08.2009 nu a produs modificarea actului constitutiv al J A SRL este subliniat, o data mai mult, de faptul ca inregistrarea in registrul comertului a majorarii capitalului social s-a produs abia ulterior si in temeiul unui alt act juridic.

Reiese astfel, din inscrisurile depuse la filele 15 si urm. dosar 445/2/2011 al Curtii de Apel Bucuresti ca inregistrarea in registrul comertului a mentiunii privind capitalul social a fost efectuata prin mentiunea nr. 108487/11.03.2010 in baza Hotararii Adunarii generale a asociatilor J A SRL din data de 10.03.2010, prin care s-a decis totodata si modificarea corespunzatoare a actului constitutiv al societatii.

Cat priveste sustinerile din apel in sensul ca in planul de reorganizare al J A SRL intocmit de administratorul judiciar si adus la cunostinta judecatorului sindic s-a facut referire la Hotararea din 31.08.2009, acestea nu sunt de natura a conduce la concluzia ca aceasta hotarare a putut majora capitalul social, cata vreme inregistrarea in registrul comertului a acestei modificari s-a facut in baza unei alte hotarari, respectiv cea din 10.03.2010.

Mai apreciaza Curtea, ca fata de faptul ca din cele de mai sus reiese ca Hotararea Adunarii generale a asociatilor J A M SRL din data de 31.08.2009 nu a avut ca efect majorarea capitalului social al J A, nu se mai pune nici problema incalcarii prin aceasta hotarare a prevederilor art. 36 si 52 din Legea nr. 85/2006 sau a analizarii tipului si conditiilor compensarii.

Altfel spus, fata de faptul ca apelanta a sustinut prin motivele de apel incalcarea acestor dispozitii legale la adoptarea hotararii din 31.08.2009 in considerarea premisei ca prin aceasta hotarare s-a majorat capitalul social al J A, cata vreme situatia premisa avuta in vedere in cererea de chemare in judecata si in motivele de apel (respectiv faptul ca hotararea a avut ca efect juridic majorarea) nu exista, reiese ca nici incalcarile invocate nu pot exista, criticile formulate fiind astfel neintemeiate.