Cerere de interventie in interes propriu. Iesire din indiviziune

In cauza, au formulat cerere de interventie in interes propriu ce a fost admisa in principiu, intervenientii OT si OA, solicitand ca reclamantul si parata sa fie obligati sa le respecte dreptul de proprietate si posesie asupra terenului in litigiu, avand in vedere ca sunt proprietarii de drept, conform sentintei civile nr. xxx pronuntata de Judecatoria Campina.
Prin sentinta civila nr. xxx, instanta a constatat dreptul de proprietate al intervenientilor in interes propriu OT si OA, asupra unei cote indivize de 1/2 din terenurile mentionate in TP nr. xxx, ca urmare a admiterii in parte a cererii de interventie in interes propriu. De asemenea, a admis actiunea principala si a dispus iesirea din indiviziune conform variantei unice stabilita prin raportul de expertiza tehnica specialitatea topometrie, ce face parte integranta din prezenta hotarare, cu urmatoarea precizare: reclamantului, avand dreptul la o cota de 1/2, i-a fost atribuit terenul in suprafata de 535 m.p., delimitat de conturul xxx, iar intervenientilor in interes propriu le-a fost atribuit terenul in suprafata de 535 m.p., delimitat de conturul yyy, retinand urmatoarea situatie de fapt :
Hotararea judecatoresca invocata de interveninti ca titlu de proprietate asupra intregului teren in litigiu reprezinta o hotarare de expedient, prin care s-a luat act de invoiala paratei si intervenintilor din prezenta cauza, in sensul ca partile, de comun acord, au recunoscut ca imobilul teren si locuinta edificata pe acesta apartine intervenintilor. De asemenea, s-a constituit un drept de uzufruct viager in favoarea paratei BR asupra unei cote de 1/2 din imobil. Instanta a retinut, in virtutea principiului relativitatii lucrului judecat si in raport de disp. art. 1201 C. civ., ca aceasta sentinta, ramasa definitiva si irevocabila, produce efecte numai fata de partile care au tranzactionat, respectiv parata BR si intervenientii in interes propriu, nu si fata de reclamant.
In ceea ce priveste insa bunurile asupra carora s-a tranzactionat, instanta a constatat ca la acea data, terenul nu se afla in proprietatea paratei ci a statului roman, conform sentintei civile nr. xxx, iar cu ocazia partajului de bunuri comune dintre reclamant si parata s-a dispus atribuirea catre parata numai a casei de locuit.
In aceste conditii, prin tranzactia sus mentionata, parata nu putea ceda dreptul sau de proprietate decat asupra casei de locuit. Referitor la teren, aceasta a transmis valabil, sub conditia suspensiva a obtinerii titlului de proprietate, doar cota indiviza de 1/2 din imobilul teren, avand in vedere calitatea de bun comun a acestuia.
Pentru diferenta de 1/2 din teren care i se cuvenea reclamantului ne aflam in situatia vanzarii lucrului altuia, urmand ca dreptul de proprietate intrainat de parata intervenintilor, de asemenea sub conditie suspensiva, sa se consolideze sau desfiinteze, in functie de rezultatul partajarii terenului.
Odata cu reconstituirea dreptului de proprietate in baza Legii nr. 18/1991 si eliberarea titlului de proprietate, pe numele ambilor soti, dreptul de proprietate asupra cotei indivize de 1/2 din teren ce-i revenea paratei, cedat intervenintilor in interes propriu s-a consolidat retroactiv, interveninetii luand locul acesteia, in cadrul cererii avand ca obiect iesire din indiviziune .
Pe de alta parte, avand in vedere principiul partajarii bunurilor in natura prevazut de art. 6735 alin. 1 Cod pr. civ., ca urmare a faptului ca in cauza a fost posibila iesirea in indiviziune prin atribuirea in natura reclamantului a terenului in suprafata de 535 m.p., delimitat de conturul xxx, dreptul de proprietate statuat prin tranzactia asupra acestui teren cedat de parata intervenintilor, s-a desfiintat retroactiv.