Infractiunea de neglijenta in serviciu. Raspundere civila delictuala

Inculpata era incadrata, in anul 2004 in functia de gestionar la SC B.SA - sectia Transport Electric, atributiile si obligatiile acesteia fiind cele prevazute in fisa postului (fila 44-45 dosar up).
Din raportul privind cercetarea evenimentului reclamat la 12.11.2004 (fila 67 si urm. Dosar up) rezulta ca lipsa din gestiune a firului contact a fost anuntata de catre inculpata, la data de 12.11.2004, lipsa din gestiune fiind adusa la cunosstinta conducerii unitatii de catre seful de sectie - ing. P.G., prin referatul 5144/12.11.2004.
Din acelasi referat rezulta ca la inventarierea anuala a gestiunii magaziei de piese, materiale R.N., unde gestionar era inculpata, operatiune desfasurata in perioada 1.10.2004 - 19.10.2004, s-a stabilit ca nu exista diferente fasa de fisa de magazie. Verificarea faptica a tamburilor cu fir contact nu s-a realizat, insa, prin masurare sau cantarire, ci numai prin vizualizarea acestora de catre presedintele comisiei de inventariere.
Prin rechizitoriul Parchetului se retine in sarcina inculpatei indeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu, materializata prin aceea ca obisnuia sa inmaneze cheile magaziei de materiale diversilor angajati ai unitatii fara ca ea sa fie prezenta la operatiunile efectuate.
Din actele aflate la dosarul cauzei rezulta ca firul contact se afla depozitat in una din magaziile gestiunii, fiind infasurat pe 6 tamburi (fila 52 dosar UP). La momentul constatarii lipsei din gestiune lipsea o cantitate destul de mare de pe fiecare dintre acesti tamburi.
Martorii audiati in cauza, atat la urmarirea penala cat si pe parcursul cercetarii judecatoresti, au aratat ca au existat situatii in care inculpata dadea cheia de la magazia cu materiale unor persoane din conducerea sectiei (seful de sectie, sefii de depou), pe care insa ii urma in scurta vreme, fiind prezenta la inchiderea usilor depozitului.
De asemenea, martorii au aratat ca inculpata avea in gestiune patru magazii, cea in care fusese depozitat firul contact fiind magazia de materiale provenite de la casari, astfel explicandu-se si faptul ca aceasta mai dadea uneori cheia unor persoane din conducerea sectiei, caci in celelalte magazii se aflau depozitate materialele de valoare si combustibilii, astfel ca pana ce termina de eliberat materialele din celelalte magazii se intampla sa dea cheia de la magazia in care se afla firul contact, venind insa de fiecare data in urma celor ce intrau in magazie, la interval de cateva minute, pentru a inchide usa.
Instanta va retine ca pentru a exista infractiunea de neglijenta in serviciu este necesar ca neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu sa se fi produs cu vinovatie sub forma culpei (neglijenta)
Culpa simpla (sau neglijenta) ca forma a vinovatiei, se caracterizeaza prin aceea ca faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi putea si trebuia sa-l prevada.
Aprecierea vinovatiei sub forma culpei urmeaza a se stabili dupa observarea criteriilor prevazute de lege: daca faptuitorul trebuia sa prevada rezultatul faptei sale si daca putea sa-l prevada.
Criteriul obiectiv care se propune in doctrina penala in stabilirea obligatiei de prevedere este cel al imprejurarilor in care se savarseste fapta, pentru a observa daca orice om normal si atent din categoria faptuitorului avea in momentul savarsirii faptei posibilitatea sa prevada rezultatul .
In speta din analiza materialului probator administrat rezulta ca firul contact disparut avea un diametru de aproximativ 1 cm, si o structura elastica, oteloasa, toti martorii audiati in cauza aratand ca acesta era foarte greu de manevrat de catre un singur om, pe de o parte din cauza acestei structuri a firului contact si pe de alta datorita faptului ca se afla infasurat pe tamburi rotunzi de diametru foarte mare, ceea ce ii facea dificil de manevrat.
Pe de alta parte, instanta va retine si cantitatea foarte mare de fir contact disparuta din gestiunea inculpatei, mai mult de 5 to, cantitate care cu certitudine nu ar fi putut sustrasa de o singura persoana si intr-un interval scurt de timp .
Asa fiind, instanta va aprecia ca, desi este probat in cauza ca inculpata mai dadea ocazional cheia de la magazia in discutie unor persoane din conducerea sectiei, totusi acest lucru nu se intampla decat pentru perioade de timp de ordinul minutelor, interval in care in nici un caz nu putea fi sustrasa din magazie cantitatea de peste 5 to de fir contact a carei disparitie s-a reclamant.
Analizand asadar existenta obligatiei de prevedere prin raportare la circumstantele producerii faptei, instanta apreciaza ca nici un om normal, din categoria inculpatei, oricat de prodent si diligent ar fi fost, nu ar fi putut sa prevada producerea rezultatului pagubitor al faptei (disparitia a peste 5 tone fir contact cu diametru de 1 cm intr-un interval de timp de 10-15 minute).
Pentru aceste motive, instanta apreciaza ca nu se poate retine in sarcina inculpatei culpa in disparitia firului contact astfel ca, faptei lipsindu-i unul dintre elementele constitutive, va dispune achitarea inculpatei in temeiul art. 11 alin 2 lit a raportat la art. 10 lit d C.pr.pen.
In ce priveste latura civila, instanta obseva ca, pentru a se declansa raspunderea civila delictuala, in conditiile art. 998-999 C.civ, este necesar ca in cauza sa fie probate atat prejudiciul cat si fapta ilicita si legatura de cauzalitate intre acestea doua.
Desi este indicutabil in cauza ca exista un prejudiciu creat in patrimoniul partii civile prin disparitia firului contact, prejudiciu evaluat conform expertizei contabile efectuate in cauza, instanta va retine totusi ca acest prejudiciu nu se datoreaza vreunei fapte ilicite a inculpatei.
Apare cu evidenta de analiza materialului probator administrat ca sustragerea firului contact nu s-ar fi putut produce pe timpul zilei, martorii aratand ca zona in care se afla depozitul in discutie era foarte circulata, de asemenea materialul sustras era greu de manevrat. O eventuala sustragere ar fi putut avea loc noaptea sau la sfarsitul de saptamana, cand insa inculpata nu se afla la serviciu .
Cu toate acestea, instanta va observa ca partea civila nu a solicitat efectuarea de cercetari sub aspectul savarsirii infractiunii de furt in ce priveste materialul disparut.
Pentru motivele mai sus aratate, instanta va respinge pretentiile civile ale SC B. SA ca nefondate.

Tribunalul Braila a desfiintat in parte sentinta Judecatoriei Braila si in rejudecare a schimbat incadrarea jur a faptei pentru care a fost trmisa in judecata inculpata din infractiunea prev de art.249 alin.1/C.pen in infrac. prev de art.249 alin.1/C.pen., in referire la art.258/C.pen., in baza careia a condamnat inculpata la 500 lei amenda penala. A fost de asemenea admisa si actiunea civila .
S-a retinut ca desi nu exista probe directe a modului cum a disparut cantitatea de fir contact, fapt subliniat de instanta de fond, exigenta instantei de fond nu corespunde conditiilor de cele mai multe ori oculte in care se desfasoara activitatile infractionale nici prevederilor procedurale in materie de probe. Potrivit art.63/C.pp:``Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni a��.``.Prin urmare legea se refera la orice element de fapt nu la probe directe.