din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2346 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Infractiunea de talharie. Stare de recidiva postexecutorie

Infractiunea de talharie. Stare de recidiva postexecutorie

  Publicat: 17 Aug 2012       3200 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prin rechizitoriul nr.625/P/2010 intocmit de Parchetul de pe langa Judecatoria Babadag s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor: G.A., pentru savarsirea infractiunii de talharie prev. de art.211 alin.1-2 lit.c - alin.21lit.a din C.pen. cu aplic. art.37 lit.b C.pen. si G.P., pentru savarsirea infractiunii de talharie prev. de art.211 alin.1-2 lit.c - alin.21 lit.a din Cod penal.
Din actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Om politic, istoric si literat, si-a legat numele de mari momente ale istoriei Romaniei: revolutia de la 1848, unirea Moldovei cu tara Romaneasca, marile reforme legislative din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, proclamarea independentei de stat a Romaniei.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Suma de bani sau alte valori care trebuie platite de catre un debitor unei alte persoane,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana fizica sau juridica care se imprumuta de la o alta persoana fizica sau juridica numita imprumutator.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Operatiune asiguratoare prin care o persoana fizica sau juridica dispune pastrarea unei sume de bani in contul altei persoane, care renunta sa o primeasca.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Parti componente ale infractiunii.
Prevazute in cap . IV, t. II, art. 38, C. pen., partea generala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este un act de clementa a puterii de stat, ce apartine Presedintelui si respectiv Parlamentului Romaniei, prin care se acorda unui condamnat iertarea totala sau partiala a pedepsei sau comutarea acesteia in una mai usoara.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Condamnari anterioare suferite de o persoana,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Orice persoana fizica sau juridica ori grup de persoane fizice, titulare ale unor drepturi subiective sau interese legitime private vatamate prin acte administrative;
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.

La data de 22.07.2010 organele de politie din cadrul Politiei Oras Babadag au fost sesizate de catre numitul B.A. despre faptul ca in jurul orelor 09,00 in timp ce se deplasa pe strada Mihail Kogalniceanu din orasul Babadag , a fost talharit de catre numitii G.A. zis P. si G.P. zis Relu, care l-au batut, i-au rupt hainele si i-au luat calul si caruta cu pneuri de cauciuc, incarcata cu material lemnos, bunuri in valoare totala de 1200 lei, solicitand cercetarea si tragerea la raspundere penala a autorilor si recuperarea bunurilor sustrase.
Din evaluarea judiciara a materialului probatoriu administrat in cauza se retine ca in ziua de 22.07.2010, in jurul orelor 9,00 partea vatamata B.A. , insotita de minorul B.R.I. se deplasa cu atelajul sau incarcat cu lemne de foc, pe strada M.Kogalniceanu din oras Babadag, catre domiciliul sau, iar in dreptul cimitirului, a fost intampinat de inculpatii G.A. si G. P. , care erau sub influenta bauturilor alcoolice.
Inculpatii, pe fondul consumului de alcool si a unui conflict mai vechi, respectiv o pretinsa datorie de bani fata de ei ramasa neachitata, i-au solicitat partii vatamate sa se opreasca si deoarece aceasta si-a continuat inaintarea, au aruncat asupra sa cu o sticla de bere de 0,5 l si cu pietre . In momentul urmator , inculpatul G.A. a prins haturile calului , a oprit atelajul , iar inculpatul G.P. a determinat pe partea vatamata si pe insotitorul acesteia sa coboare din atelaj, tragandu-le de imbracaminte.
In momentul in care partea vatamata a ajuns pe carosabil, inculpatul G.P. a lovit-o in mod repetat cu pumnii in zona faciala , urmat de inculpatul G.A., care a lovit-o de cateva ori cu picioarele in zona dorsala. De asemenea , in cursul agresiunii, cei doi i-au rupt partii vatamate doua piese de imbracaminte, respectiv un maieu si un pantalon.
Pentru a scapa de loviturile inculpatilor, partea vatamata a fugit spre domiciliu, iar insotitorul acesteia ,minorul B.R.I., s-a deplasat la sediul Politiei Babadag pentru a solicita interventia acesteia.
In drumul sau partea vatamata a intrat in magazinul alimentar al numitei C.L. si i-a spus acesteia ca inculpatul G.A. l-a batut si i-a luat calul si caruta , dupa care a plecat sa reclame la organele de politie .
Dupa consumarea agresiunii inculpatul G.A. a condus atelajul partii vatamate la domiciliul sau, ulterior , in cursul zilei de 22.07.2010, tatal inculpatului G.A., numitul G.I. , a predat organelor de politie atelajul partii vatamate, format din cal si caruta, care a fost restituita acesteia, fara insa a-i fi restituita si incarcatura de lemne care a ramas in curtea inculpatului G.A..
In urma agresiunii, partea vatamata B.A. a suferit leziuni traumatice, care au necesitat pentru vindecare un numar de 2-3 zile de ingrijiri medicale, asa cum rezulta din raportul medico-legal nr.803/22.07.2010 intocmit de Serviciul Medico-Legal Judetean Tulcea .
Cu ocazia cercetarii la fata locului efectuata de organul de cercetare penala s-a constatat ca in dreptul imobilului cu nr.2 de pe str.M.Kogalniceanu se observa pe carosabil o urma de zgariere in lungime de 1,25 m despre care partea vatamata a sustinut ca a fost produsa de materialul lemnos care depasea lungimea carutei si totodata a fost gasita o sticla goala de o,5 l cu eticheta Golden Braun, iar pe trotuarul opus se observa o urma de apasare pneu in lungime de 4,70m, fara a fi evidentiat modelul anvelopei. In cadrul cercetarii a fost examinata de organele penale si partea vatamata , ocazie cu care s-a constatat ca maieul de culoare alba cu care era imbracat era murdar si prezenta o ruptura la innaditura de la umarul drept, iar pantalonul cu care era imbracat prezenta o ruptura din cusatura la partea din spate in lungime de 5 cm. efectuandu-se si fotografii judiciare pentru evidentierea principalelor momente ale investigatiei tehnico-stiintifice al locului faptei din data de 22.07.2010.
Inculpatul G.A. a recunoscut savarsirea faptei retinute in sarcina sa, dar in apararea sa a declarat in cursul cercetarii judecatoresti ca partea vatamata ar fi coborat din caruta si fara nici un motiv, cat si fara a fi provocat, a aruncat cu pietre asupra sa sustinand ca G.P. i-a cerut sa ia caruta si sa o duca la domiciliul sau in schimbul unei datorii reprezentand o suma de bani pretinsa de inculpatul G.P. ca i-ar fi datorat-o partea vatamata , revenind asupra apararii formulate in cursul urmaririi penale cand a declarat ca exista o situatie tensionata preexistenta motivat de faptul ca partea vatamata i-ar fi sustras sotiei sale mai multi chirpici, cu circa 4 ani in urma , sustinere neconfirmata de probele administrate in cauza.
Inculpatul G.P. a sustinut in apararea sa , ca partea vatamata i-ar fi datorat o suma de bani si ca i-a luat atelajul pentru a o determina sa-si achite datoria , apararile acesteia nefiind constante, in cursul urmaririi penale inculpatul revenind asupra acestei aparari declarand ca de fapt a imprumutat o suma de bani fratelui partii vatamate numitului B.I.. Inculpatul a recunoscut savarsirea faptei retinute in sarcina sa, insa a sustinut ca a fost provocat de catre partea vatamata care a coborat din atelaj si fara vreun motiv a inceput sa arunce cu pietre in cei doi inculpati .
Din probele administrate in cauza rezulta neindoielnic ca inculpatii nu au fost provocati, iar in seria actelor de violenta initiativa a apartinut inculpatului G.P. , in cauza neputandu-se conferi beneficiul circumstantei atenuante legale prev.de art.73 lit.b cod penal , apararile inculpatului nefiind confirmate de faptele si imprejurarile ce rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza .
Din evaluarea judiciara a probelor administrate in cauza, respectiv: proces verbal de consemnare a plangerii si declaratiile partii vatamate , declaratiile inculpatilor si a martorilor , raport medico-legal nr.803/22.07,2010 intocmit de Serviciul Medico-Legal Judetean Tulcea , proces verbal privind predarea bunurilor, se retine existenta faptei si vinovatia certa a inculpatilor .
IN DREPT, fapta inculpatilor care in ziua de 22.07.2010, in jurul orelor 9,00 , au sustras de la partea vatamata B.A., un atelaj compus din cal si caruta incarcata cu lemne de foc, dupa ce in prealabil, in acest scop, au agresat-o fizic pe aceasta, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de talharie , fapta prev.de art. prev. de art.211 alin.1-2 lit.c - alin.21lit.a din C.pen.
Inculpatul G.A. nu se afla la primul conflict cu legea penala, fiind de 9 ori sanctionat contraventional pentru incalcarea dispozitiilor Legii nr.61/1991 si avand pana in prezent un numar de 2 condamnari . Fata de ultima condamnare la pedeapsa inchisorii de 3 ani, aplicata prin sentinta penala nr. 297/29.10.2004 a Judecatoriei Babadag, inculpatul fiind arestat la data de 4.02.2005 si liberat la data de 6.12.2006, cu un rest de pedeapsa de 424 de zile, urmeaza a se retine ca inculpatul a savarsit fapta ce face obiectul prezentei cauze in stare de recidiva post executorie , prev.de art.37 lit.b C.pen.
Prin ordonanta din data de 27.07.2010, organul de cercetare penala a luat masura preventiva a retinerii pe o perioada de 24 de ore fata de G.A..
Prin referatul nr.625/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Babadag s-a solicitat instantei de judecata luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatul G.A. , pe o perioada de 29 de zile, iar prin incheierea nr.24/27.07.2010 Judecatoria Babadag a admis propunerea parchetului si a dispus arestarea preventiva a inculpatului G.A. fiind emis mandatul de arestare preventiva nr.4/27.07.2010, masura arestarii preventive fiind mentinuta in cursul judecatii .
Procedand la individualizarea pedepsei , prin prisma criteriilor prev. de art. 72 cod penal , potrivit carora la stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale a acestui cod , de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana faptuitorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala , instanta apreciaza ca luandu-se in considerare imprejurarile in care s-au petrecut faptele, particularitatile psihice ale inculpatilor si raporturile dintre parti, aptitudinile in plan intelectual si moral, volitiv apreciate in general , dar si in contextul faptei concret savarsite, gradul de instruire , mediul social din care provin, se apreciaza ca se pot retine in cauza circumstante atenuante si valorificand in planul individualizarii si disp.art.74 lit.c si 76 lit.b cod penal , se apreciaza ca aplicarea unei pedepse de cate 3 ani inchisoare este de natura sa conduca la atingerea scopului si functiilor pedepsei ca masura de constrangere si reeducare si la reinsertia sociala a inculpatilor .
Pedeapsa aplicata se apreciaza ca trebuie sa reflecte echilibrul, atat sub aspectul naturii ei, cat si al cuantumului si modalitatii de executare si sa nu arate in nici un caz un efect intimidant, datorita severitatii excesive, sau un efect indulgent, urmare a unei clemente abuzive, nemasurate.
Cum potrivit art. 71 alin.2 cod penal si in acord cu practica CEDO, condamnarea la pedeapsa inchisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevazute in art.64 alin.1 lit.a si b si , dupa caz , in art.64 alin.1 lit.c din acelasi cod , din momentul in care hotararea de condamnare a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei , pana la gratierea totala a restului de pedeapsa ori pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei , urmeaza a aplica inculpatilor pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II si lit.b cod penal.
In baza art.350 cod pr.penala se va dispune mentinerea masurii arestarii preventive a inculpatului G.A..
In baza art.88 cod penal se va deduce din durata pedepsei inchisorii aplicate timpul retinerii si al arestarii preventive incepand cu data de 27.07.2010, la zi .
In ceea ce-l priveste pe inculpatul G.P. , statuand asupra modalitatii de executare a pedepsei aplicate , se apreciaza in raport de lipsa de antecedente penale , cat si de imprejurarile sus retinute , ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia , in conditiile institutiei suspendarii conditionate , toate cerintele prevazute de lege fiind intrunite.
Astfel , in baza art.81 cod penal urmeaza a dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei .
Conform art.82 cod penal se va stabili un termen de incercare de 5 ani .
Se va atrage atentia inculpatului asupra disp.art.83 si 85 cod penal privind revocarea si respectiv anularea suspendarii conditionate .
De asemenea , in conformitate cu disp.art.71 alin.5 cod penal pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate inculpatului G.P. se va dispune si suspendarea executarii pedepsei accesorii .
Este de subliniat ca partea vatamata s-a constituit parte civila cu suma de 400 lei, reprezentand contravaloarea lemnelor de foc care nu au fost recuperate , a fundatorii carutei si a haturilor cat si a unei roti de caruta care nu au fost recuperate , cat si cu suma de 5000 lei reprezentand daune morale, constand in suferintele fizice si psihice indurate ca urmare a leziunilor suferite prin agresiune.
Referitor la actiunea civila alaturata actiunii penale se apreciaza ca pe temeiul raportului de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu , pe de o parte , si al existentei vinovatiei pe de alta parte , se impune in lumina principiului raspunderii civile delictuale admiterea pretentiilor reprezentand despagubiri pentru prejudiciul material cauzat .
In raport de leziunile suferite si descrise in certificatul medico-legal , se apreciaza ca leziunile descrise , constiinta de a fi bolnav, implica pe langa o suferinta fizica si o suferinta psihica ce justifica in speta potentialitatea unui prejudiciu pretins a fi suferit .
Cat priveste daunele morale pretinse se apreciaza ca despagubirea pentru a reprezenta o reparatie trebuie raportata la prejudiciul moral suferit , la gravitatea , importanta si consecintele acestuia pentru persoana vatamata .
Stabilirea cuantumului despagubirii echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doza apreciabila de arbitrar , ceea ce trebuie evaluat in realitate este despagubirea care vine sa compenseze prejudiciul , iar nu prejudiciul ca atare .
Tinand cont de considerentele expuse se apreciaza ca in raport de imprejurarile cauzei, de prejudiciul nepatrimonial suferit, acordarea unor daune morale in cuantum de 1000 lei sunt de natura a duce la restabilirea dreptului subiectiv lezat.
Astfel, in baza art.346 cod pr.penala , rap.la art.998 si 1003 cod civil va obliga inculpatii in solidar la 400 lei cu titlu de despagubiri civile reprezentand daune materiale si 1000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila B.A. .
In baza art.191 cod pr. penala va obliga fiecare inculpat la cate 300 lei , cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat .
Onorariul in suma de 850 lei , din care 700 lei reprezentand asistenta juridica din oficiu acordata de avocat Stefanescu Mihai inculpatului G.A. atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii si 150 lei reprezentand asistenta juridica acordata de av.Cristian Nicolae inculpatului G.A. , va fi suportat din fondurile Ministerului Justitiei.




Pronuntata de: Judecatoria Babadag - Sentinta penala nr. 250 din data 17.12.2010


Citeşte mai multe despre:    Parchetul de pe langa Judecatoria Babadag    Judecatoria Babadag    CEDO    Daune morale    Despagubiri civile    Daune materiale    Legea 61/1991    Stare de recidiva postexecutorie    Arestare preventiva    Antecedente penale    Infractiunea de talharie    Alcool    Leziuni traumatice    Ingrijiri medicale    Raport medico-legal
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Expertiza pentru stabilirea corecta a gradului de invaliditate
Pronuntaţă de: Tribunalul Tulcea - Sentinta civila nr. 169 din data 19.01.2011

Cerere de reconstituire a dreptului de proprietate
Pronuntaţă de: Judecatoria Babadag - Sentinta civila nr. 28 din data 15.01.2009

Dobandire drept de proprietate prin uzucapiune si prin accesiune reala imobiliara
Pronuntaţă de: Judecatoria Babadag - Sentinta civila nr. 158 din data 27.03.2008

Infractiunea de ultraj. Stare de recidiva postexecutorie. Lipsa elementului material al laturii obiective
Pronuntaţă de: Judecatoria Babadag - Sentinta penala nr. 50 din data 02.04.2008

Reziliere contract de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere, Neexecutarea obligatiei
Pronuntaţă de: Judecatoria Babadag - Sentinta civila nr. 888 din data 19.11.2009

Amenda administrativa. Lipsa pericolului social al faptei
Pronuntaţă de: Judecatoria Babadag - Sentinta penala nr. 211 din data 11.11.2009

Reincredintare minor
Pronuntaţă de: Judecatoria Babadag - Sentinta civila nr. 1138 din data 17.11.2010

Proces verbal de contraventie. Nerespectarea distantei regulamentare
Pronuntaţă de: Judecatoria Babadag - Sentinta civila nr. 385 din data 28.04.2009

Scoaterea de sub urmarire penala
Pronuntaţă de: Judecatoria Babadag - Sentinta penala nr. 204 din data 30.10.2009