Donatie facuta statului. Exceptia prescriptiei la actiune

In motivare reclamantii au aratat ca prin actul de vanzare-cumparare cu nr.1093 din 1950 defunctii I. si E. D. au cumparat de la numitul P. C. R. apartamentul nr. 6 din corpul de cladire B et.3 str. Blanari nr.14 compus din doua camere si camera de serviciu cu dependinte, plus cota teren indiviza. Dupa decesul sotului sau, E. D. a fost obligata prin persistente presiuni psihice sa-si doneze proprietatea Sfatului Popular al Raionului Tudor Vladimirescu, primind in schimb o pensie de 250 lei.
Reclamantii arata ca din cuprinsul actului de donatie rezulta ca beneficiarul donatiei, in calitate de donatar a fost Sfatul Popular al Raionului Tudor Vladimirescu, insa acceptarea donatiei a fost facuta de fostul Comitet Executiv al Sfatului Popular al Capitalei care a emis decizia nr.1031/29.03.1964, astfel incat donatara nu a facut un act de acceptare expresa a donatiei, care este astfel lovita de nulitate.
Reclamantii mai arata ca realizarea simultana a acordului de vointe se realizeaza prin prezentarea ambelor parti in fata notarului, unde isi dau consimtamantul si semneaza inscrisul autentic, insa decizia de acceptare a donatiei a fost emisa la 29.03.1964, cu mult inainte de incheierea actului de donatie, respectiv, 30.09.1964.
Reclamantii mai arata ca la incheierea actului de donatie nu a existat un consimtamant valabil exprimat, intrucat donatoarea nu a consimtit liber sa inzestreze statul roman cu apartamentul proprietatea ei, fiind vorba de un abuz al fostului regim comunist.
In drept : art.800, 814, 948 C.civ.
In dovedire a depus la dosar, in copie, act de donatie, decizia nr.1306/19.10.1964, act de vanzare-cumparare, certificat de mostenitor nr.374/1961, certificat de mostenitor nr.195/1963, certificat de mostenitor nr.40/16.04.2007, declaratie de notorietate, Dispozitia nr.491/2002.
Prin intampinarea depusa la dosar la data de 15.09.2008, paratul Municipiul Bucuresti a invocat exceptia prescriptiei la actiune in ceea ce priveste nulitatea donatiei. A aratat ca vicierea consimtamantului este cauza de nulitate relativa si nu absoluta, iar termenul in care se poate cere anularea unui act care a fost lovit de nulitate relativa este de trei ani de la data incetarii violentei.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea actiunii aratand ca acceptarea donatiei s-a facut printr-un act autentic, respectiv decizia intocmita de Sfatul Popular Bucuresti, iar dispozitiile Decretului 478/1954 care deroga de la dreptul comun prevad ca acceptarea donatiilor facute statului roman se poate face de catre Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei.
In drept: art.115-118 C.proc.civ.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin actul de vanzare - cumparare nr 1093/ 1950 autorii reclamantilor ( conform certificatului de mostenitor nr 195 / 02.12. 1968 eliberat de Notariatul de Stat Bucuresti , respectiv certificatul de mostenitor nr. 40 / 16 . 04 .2 007 BNP Lotus )I. si E. D. au cumparat de la numitul P .R. apartamentul nr. 6 din corpul de cladire B, etajul 3 situat in Bucuresti , etajul 3 , str. Blanari , nr 14 impreuna cu cota indiviza de teren in suprafata de 77 , 31 mp . La data de 27 septembrie 1960 I. D. a decedat fiind mostenit conform certificatului de mostenitor 374/ 1961 eliberat de Notariatul de Stat al Raionului Tudor Vladimirescu de catre D. E .
La data de 30 septembrie 1964 a fost incheiat actul de donatie autentificat sub nr. 11808/ 1964 prin care D. E. a donat Sfatului Popular al Raionului Tudor Vladimirescu apartamentul nr. 6 din corpul de cladire B, etajul 3 situat in Bucuresti , etajul 3 , str. Blanari , nr 14 impreuna cu cota indiviza de teren in suprafata de 77 , 31 mp .
Asupra exceptiei lipsei calitatiii procesuale pasive a Primariei Sectorului 3 instanta retine ca , calitatea procesuala pasiva presupune identitate intre persoana paratului si cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecatii.
Avand in vedere ca finalitatea promovarii prezentei cereri de chemare in judecata este reintoarcerea bunului in patrimoniul mostenitorilor donatoarei, fata de dispozitiile art 21 din Legea 215 / 2001 unitatea adminsitrativ - teritoriala este persoana juridica de drept public cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu . Astfel in eventualitatea admiterii actiunii , hotararea trebuie sa fie opozabila detinatorului actual al bunului , in speta Municipiul Bucuresti si nu Primaria Sectorului 3 care este o structura functionala fara personalitate juridica .
Pentru toate aceste motive instanta urmeaza sa admita exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei Sectorului 3 si sa respinga cererea ca fiind formulata impotriva acestui parat ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Asupra fondului cauzei instanta retine ca actiunea in anularea donatiei este neintemeiata.
Potrivit art 2 din Decretul nr. 478/ 1954 privitor la donatiile facute statului , donatiile oferite sfaturilor populare se accepta dupa caz de comitetul executiv al sfatului popular regional sau de Comitetul Executiv al Sfatului Popular a Capitalei Republicii Populare Romane.
Or , actul de donatie autentificat sub nr. 11808/ 30 . 09. 1964 a fost intocmit cu respectarea prevederilor actelor normative in vigoare la acel moment , respectiv donatia a fost acceptata prin Decizia nr . 1031 / 1964 a Comitetului executiv al Sfatului Popular al Capitalei pentru donatarul Staful Popular al Raionului Tudor Vladimirescu .
Pe cale de consecinta o astfel de decizie trebuia emisa in prealabil de Comitetul Executiv al Capitalei pentru ca actul de donatie sa poata fi incheiata in mod valabil.
Asadar sustinerile reclamantilor potrivit carora donatia fost acceptata de alta persoana decat donatarul , respectiv acordul de vointe nu s-a realizat simultan deoarece a fost emisa deoarece actul de acceptare a fost emis anterior, apar ca neintemeiate deoarece autoritatile statului trebuiau sa se conformeze actului normativ in vigoare , aplicabil situatiei date , respectiv Decretul 478 / 1854 care cuprindea norme speciale derogatorii de la dreptul comun .
Instanta retine ca prin cererea introductiva reclamanti au solicitat sa se constate de asemenea nulitatea absoluta pentru lipsa consimtamantului donatoarei D.E. la incheierea actului juridic bilateral. Consimtamantul reprezinta manifestarea de vointa a unei persoane in vederea formarii unui act juridic. Lipsa totala a acestuia in cazul unui act autentic poate fi dovedita exclusiv prin procedura inscrierii in fals . Sarcina probatiunii incumba in conformitate cu art 1169 C.civ contestatarului valabilitatii actului juridic atacat (in speta , reclamantii in calitate de mostenitori ai donatoarei ). Instanta observa ca reclamantii, prin probele administrate, nu au reusit sa rastoarne prezumtia de valabilitate a contractului de donatie autentificat, in ceea ce priveste existenta manifestarii de vointa a donatoarei. Nu trebuie confundata existenta consimtamantului (constatata de notar prin propriile simturi, ca urmare a semnarii actului juridic de catre parti, astfel cum rezulta si din incheierea de autentificare a susmentionatului contract), cu prezumtia de valabilitate de care se bucura acesta pana la proba contrara ( pentru a fi valabil consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant, trebuie sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice, trebuie sa nu fie alterat de vicii). Astfel probatiunea reclamantilor s-a axat pe dovedirea faptului ca la incheierea actului nu a existat un consimtamant valabil , respectiv niciodata donatoarea nu a consimtit liber la incheierea contractului de donatie manifestarea de vointa fiind facuta cu o rezerva mintala cunoscuta de destinatarul acestuia , fapt ce presupune de plano existenta unui consimtamant dat.
Este drept ca motivele invocate pot duce la anularea contractului, fiind vorba despre o nulitate relativa, insa instanta ,conform principiului disponibilitatii, este tinuta de cauza actiunii introductive. Cauza reprezinta situatia de fapt calificata juridic de catre parte . Reclamantii si-au precizat in mod neechivoc actiunea invocand lipsa totala a consimtamantului donatoarei la data incheierii contractului, aspect pe care nu au reusit sa-l probeze.
Fata de faptul ca sanctiunea nulitatii absolute nu poate lovi actul juridic pentru lipsa consimtamantul decat in absenta oricarei forme de exteriorizare a hotararii de incheiere a actului in cauza, instanta apreciaza ca acest motiv de constatare a nulitatii actului de donatie autentificat sub nr. 11808/ 30 . 09. 1964 este nefondat .
Pentru toate aceste motive instanta urmeaza sa respinga cererea de chemare in judecata ca neintemeiata.