Stabilirea liniei de hotar dintre doua fonduri

Prin sentinta civila nr. 1665/2010, pronuntata de Judecatoria Beclean a fost admisa in parte actiunea formulata de reclamanta CR impotriva paratilor CBA, CI, MM, VM, NG, LD, GE, AA si Consiliul Local Beclean, pentru proprietarul tabular Statul Roman si in consecinta: 1. s-a stabilit linia de hotar dintre proprietatile situate in orasul Beclean pe str. aa��A� la numerele 33 si 35, inscrise in CF 200 si 810 Beclean, avand in vedere modul actual de folosinta, pe linia gardului vechi, edificat in anul 1970, si, in continuare, pe linia gardului nou, edificat de intervenientii CB si CI, conform variantei 1 de granituire de la fila 162 si a completarii de la fila 212 vol. I, intre punctele: 3 A stalp gard, 6 B stalp gard, 16 C stalp gard, 43 D tarus lemn si punctul 18;2. s-a constatat ca reclamanta impreuna cu paratii au dobandit prin aluviune dreptul de proprietate cu privire la diferenta dintre suprafata de 1.133 mp inscrisa in CF 810 Beclean si cea de 1.836 mp rezultata in urma masuratorilor expertului, cotele urmand a ramane asa cum apar ele inscrise in cartea funciara, astfel: 1) cu privire la constructii, CR 16/24, iar CB si CI 8/24; 2) cu privire la teren, CR 467/1133, CB si CI 233/1133, K (K) I 433/1133, toate aceste cote din teren urmand a fi raportate la suprafata de 1.839 mp.
A fost admisa cererea reconventionala formulata de paratii CBA si CI si: 1. s-a constatat ca paratii CBA si CI au dobandit prin aluviune dreptul de proprietate cu privire la diferenta dintre suprafata de 1.138 mp inscrisa in CF 200 Beclean si cea de 2.330 mp rezultata in urma masuratorilor expertului; 2. s-a constatat ca dreptul de proprietate cu privire la imobilele inscrise in CF 200 Beclean a fost transmis prin succesiune de la proprietarul tabular MC catre MTF, MM, VM, MG, LDE, mai departe prin vanzare-cumparare catre SC AL SRL si, in final, prin vanzare-cumparare catre paratii reclamanti reconventionali, CB si CI; s. S-a dispus radierea dreptului de proprietate al lui MTF, MM, VM, MG, LDE si SC AL SRL din CF 1030 si 1030/S si 2297 Beclean, nr. topo 965/2/6, 965/3/2/6 si 966/2/6; 4. s-a dispus inscrierea dreptului de proprietate al paratilor reclamanti reconventionali, CB si CI cu privire la imobilele casa, anexe gospodaresti, magazie, atelier, si terenul aferent, conform tabelului de miscare parcelara al raportului de expertiza tehnica judiciara topografica efectuata in cauza, care face parte integranta din prezenta hotarare, astfel: CF 200; nr. topo 1154/2/1/1; suprafata 2.330 mp; categoria de folosinta casa in regim subsol, parter si mansarda, anexe gospodaresti, magazie, atelier, curte si arabil; proprietari CB si CI.
S-a dispus radierea dreptului de proprietate al lui MTF, MM, VM, MG, LDE si SC AL SRL din CF 1030 si 1030/S si 2297 Beclean, nr. topo 965/2/6, 965/3/2/6 si 966/2/6.
S-a dispus inscrierea dreptului de proprietate al paratilor reclamanti reconventionali, CB si CI cu privire la imobilele casa, anexe gospodaresti, magazie, atelier si terenul aferent, conform tabelului de miscare parcelara al raportului de expertiza tehnica judiciara topografica efectuata in cauza, care face pateu integranta din prezenta hotarare, astfel: CF 200, nr. top 1154/2/1/1, suprafata 2.330 mp, categorie de folosinta casa in regim subsol, parter si mansarda, anexe gospodaresti, magazie, atelier, curte si arabil, proprietari CB si CI.
A fost respins capatul de cerere principala privind revendicarea de catre reclamanta a unei suprafete de 1, 5-2 ari detinute fara drept de catre paratii reclamanti reconventionali, CB si CI.
Impotriva sentintei expuse, in termen, a declarat apel reclamanta.
Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate tribunalul retine ca aceasta este legala si temeinica nefiind dat niciun motiv de schimbare, pentru considerentele ce urmeaza in continuare:
O prima critica se refera la modul de stabilire a liniei de hotar apelantii solicitand stabilirea liniei de hotar potrivit variantei a II-a sau variantei a III-a din raportul de expertiza.
In ce priveste varianta a III-a tribunalul retine ca este exclusa alegerea acestei variante intrucat, aceasta varianta ar concretiza si partajul terenului inscris in c.f. sub nr. top. 1154/2/1/2, de la numarul administrativ 35, aflat in coproprietatea reclamatei si a paratilor si in urma acestui partaj lotul paratilor ar fi amplasat limitrof cu terenul inscris in c.f. sub nr. top. 1154/2/1/1, de la numarul administrativ 33 si, in schita de la fila 164, in lotul paratilor, este inclus si terenul ce ar corespunde cotei acestora din nr. top. 1154/2/1/2, expertul realizand practic o alipire de parcele ce provin din numere top diferite situate limitrof.
Or, obiectul judecatii il constituie stabilirea liniei de hotar dintre terenul identificat sub nr. top. 1154/2/1/2 si terenul inscris in c.f. sub nr. top. 1154/2/1/1 si daca se are in vedere aceste terenuri, asa cum ele sunt inscrise, in prezent, in c.f., varianta a III-a ar fi identica cu varianta a II, materializata in schita de la fila 163 dosar fond .
Nici linia de hotar propusa de expert conform variantei a II-a, solicitata de reclamanta-apelanta nu poate fi retinuta de tribunal.
Astfel, la stabilirea liniei de hotar dintre doua fonduri trebuie sa se aiba in vedere mai multe aspecte: configuratia numerelor topografice asa cum aceasta reiese din planul de carte funciara, existenta semnelor vechi de hotar si, in situatia in care terenul este situat in zone de incidenta a legilor fondului funciar, trebuie avute in vedere si schitele de punere in posesie, respectiv planurile parcelare intocmite in aplicarea acestor legi.
Din planul de carte funciara, aflat in copie la fila 166, rezulta o alta configuratie a numerelor topografice decat cea materializata de expert in schita ce reprezinta varianta a II-a, schita aflata la fila 163 dosar fond, in planul parcelar linia despartitoare fiind oblica in timp ce in varianta a II de granituire linia despartitoare este franta, aspectul nr. top, fiind diferite fata de cea din cartea funciara.
Desi apelanta sustine ca din declaratiile martorilor audiati de prima instanta reiese care a fost traseul liniei despartitoare dintre proprietatile limitrofe (ce au fost detinute in trecut de fratii M si C), nu au indicat in concret semne vizibile care sa fie amplasate pe aceasta linie . De fapt martorii invocati de apelanta au declarat ca ei stiu, din spusele fiului reclamantei si din spusele reclamantei, ca gardul actual ar fi fost montat de parati pe un alt traseu de demarcatie decat cel pe care-l pretinde reclamanta dar nu au indicat care ar fi vechiul traseu, fata de pozitia gardului existent in prezent.
In partea dinspre fata a celor doua fonduri, exista un gard vechi, iar actualul gard este amplasat pe acelasi traseu, de altfel si reclamanta recunoaste aceasta, iar martorul BV a declarat si faptul ca, la data edificarii actualului gard, pe portiunea unde nu a existat gard vechi s-au ghidat dupa tarusii aplicati de comisia locala de aplicare a fondului funciar, cu ocazia delimitarii celor doua proprietati, ba mai mult gardul a fost amplasat inspre proprietatea paratilor fata de tarusii existenti.
Tribunalul retine ca terenurile sunt situate intr-o zona in care sunt incidente dispozitiile legilor fondului funciar, aspect ce rezulta atat din sustinerile facute de numitii CA si CM si actele de reconstituire emise in favoare acestora (adevarat ca pentru alte terenuri) in temeiul Legii nr. 18/1991, toate in dosarul nr. 94/186/2007 al Judecatoriei Beclean, precum si din dosarul nr. 6278/1992 al Judecatoriei Beclean (atasat), in care s-a depus adeverinta de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul ce a apartinut numitului MC, in favoarea a doi dintre mostenitorii acestuia, proces verbal de punere in posesie, iar prin sentinta civila nr .91/1993, s-a constatat ca cei doi mostenitori ai defunctului MC, care au formulat cerere de reconstituire si anume, MTF si MM au dobandit dreptul de proprietate prin reconstituire asupra terenului de 3.150 m.p., suprafata rezultata conform masuratorilor expertului de la acea data (masuratori care nu corespund realitatii, atat sub aspectul identificarii cu date de carte funciara, cat si sub aspectul intinderii suprafetei, asa cum s-a retinut de catre instanta de fond, urmare a concluziilor expertului topo ce a efectuat expertiza in cauza).
In acelasi timp din actele comunicate de Primaria orasului Beclean, reiese ca terenurile din intravilanul orasului Beclean intra sub incidenta legilor fondului funciar si in aplicare acestor legi a fost intocmit planul parcelar, potrivit caruia cele doua proprietati limitrofe a caror granituire se solicita au dimensiunile si configuratia mentionate in schita de la fila 173 si respectiv f.174 dosar fond si care sunt similare cu cele din planul de carte funciara .
Or, propunerea de granituire ce respecta aceste dimensiuni si configuratii este cea din varianta I si nu cea solicitata de reclamanta apelanta.
Chiar daca reclamanta si paratii sunt coproprietari tabulari asupra terenului de la nr. administrativ 35 aceasta nu exclude intrarea terenului sub incidenta legilor fondului funciar, intrucat, anterior anului 1990, terenul desi figura inscris in cartea funciara in favoarea anumitor persoane el a fost comasat in patrimoniul fostului CAP, iar titularii il detineau cel mult cu titlu de lot in folosinta, dreptul de proprietate fiind redobandit in temeiul art. 8 din DL nr. 8/1990, fiind aferent casei de locuit, neimpunandu-se formularea de cerere si nici intocmirea unor acte de reconstituire, dreptul de proprietate fiind redobandit ex lege.
In fapt, comisia locala a efectuat o masurare si delimitare a terenurilor, asa cum arata si martorul BV fiind intocmit si planul cadastral astfel ca granituirea celor doua terenuri limitrofe trebuie sa respecte acest plan, singura varianta de granituire conforma cu acest plan fiind varianta I.
Un argument in plus in sensul ca linia de hotar corecta este cea stabilita de prima instanta este si faptul ca, in dosarul nr. 691/186/2006 (atasat), dosar in care reclamanta apelanta din prezenta cauza are calitatea de parata (obiectul pricinii fiind partajarea constructiei si terenului de la numarul administrativ 35 si validarea unui antecontract de vanzare-cumparare incheiat intre apelanta, pe de o pare si fiul si nora acesteia, pe de alta parte, reclamanti in acel dosar), s-a intocmit un raport de expertiza de catre expertul SC raport de expertiza in care s-a intocmit schita terenului cu nr. top.1154/2/1/2, schita, care a fost acceptata de reclamanta apelanta din prezenta cauza. Ca apelanta a acceptat schita intocmita de expert reiese din faptul ca aceasta nu a declarat recurs impotriva sentintei pronuntate in acel dosar, recurs declarand doar paratii C si urmare a admiterii recursului acestora cauza a fost trimisa spre rejudecare si inregistrata sub nr. 94/186/2007.
Comparand cele doua schite, care reflecta dimensiunile si configuratia nr. top.1154/2/1/2, respectiv cea intocmita de expertul PV ce reprezinta varianta I de granituire cu schita intocmita de expertul S in dosarul anterior aratat(f.18), se constata cei doi experti au indicat aceeasi configuratie a nr. top, avand latura dinspre numarul administrativ 33, dreapta spre oblic si nu franta, asa cum solicita apelanta.
In ce priveste dimensiunile lotului de la nr. administrativ 35, se retine ca, in schita intocmita de expertul PV, dimensiunea lotului la strada este aproximativ egala, chiar mai mare, fiind de 13,06 m, fata de fata de 12,95 m indicata de expertul S si, inspre paraul Meles, dimensiunea indicata de expertul PV este mai mare, fiind de 13 m iar cea indicata de expertul S este de doar 10,25 m, dar acest aspect nu prezinta relevanta in cauza, cat timp linia de hotar s-a stabilit doar in privinta ternului ce a facut parte din acest nr. top, anterior retragerii paraului Meles, retragere ce a condus la majorarea suprafetei nr. top. limitrofe paraului si extinderea acestora pana la traseul actualului curs al apei.
Toate aceste considerente determina tribunalul sa concluzioneze ca singura varianta de granituire corecta este varianta I, astfel ca sustinerea apelantei in sensul stabilirii liniei de hotar potrivit variantei a II-a sau a III-a sunt neintemeiate.
Neintemeiate sunt si sustinerile apelantei, potrivit carora majorarea suprafetei nr. top. 1154/2/1/2 din c.f nr.810 Beclean trebuie sa profite doar reclamantei apelante, ca instanta de fond a modificat cotele de proprietate si ca s-a pronuntat plus petita.
Majorarea suprafetei nr. top.1154/2/1/2 este rezultatul retragerii paratului Meles astfel ca, potrivit art. 496 Cod civil, pamantul lasat revine proprietarului riveran.
In speta, suprafata lasata in urma retragerii paraului Meles, riverana cu nr. top.1154/2/1/2, este de 706 m.p. si, in consecinta, are loc o majorare a suprafetei acestui nr. top. de la 1133 m.p., cat figureaza inscrisa in cartea funciara, la 1839 m.p. .
Cum proprietar asupra terenului riveran apei retrase nu este doar o singura persoana majorarea suprafetei are loc in favoarea tuturor coproprietarilor in functie de cotele lor de coproprietate si nu doar in favoarea unui singur coproprietar.
Apelanta invoca faptul ca doar ea a folosit terenul limitrof apei, loturile folosite de ceilalti coproprietari nefiind vecine cu paraul si ca doar fiul ei a curatat terenul si l-a facut productiv astfel ca doar ei ii revine acest teren, de 706 m.p. si nu tuturor coproprietarilor.
In primul rand, tribunalul retine ca, pana la data retragerii paraului si majorarii suprafetei, nu exista un partaj valabil incheiat intre coproprietari, actiunea de partaj facand obiectul dosarului nr.90/18672007 al Judecatoriei Beclean, in prezent, suspendat pana la solutionarea prezentei cauze si, in al doilea rand, majorarea suprafetei nr. top. nu este conditionata de lucrarile de imbunatatire facute de un coproprietar pentru transformarea suprafetei ramase in urma retragerii apei, in teren productiv, aceasta suprafata, indiferent de destinatia ei, alipindu-se fondului riveran, potrivit dispozitiei art. 496 Cod civil.
Asa fiind, chiar daca, in fapt, coproprietarii au folosit loturi distincte si ca doar lotul folosit de apelanta se invecina cu paraul acest aspect nu determina majorarea suprafetei doar in favoarea sa, urmand ca, atat acest aspect cat si faptul ca fiul apelantei a transformat terenul in teren productiv, sa fie avute in vedere cu ocazia efectuarii partajului.
Instanta de fond nu a modificat cotele ideale de coproprietate asupra terenului ci, in mod expres, a statuat ca majorarea suprafetei se va efectua in favoarea fiecarui coproprietar in functie de actualele cote de coproprietate. Cum in c.f. cotele de coproprietate sunt exprimate sub forma cotelor de suprafata, cotele parti, nefiind exprimate sub forma cotelor parti ideale dintr-un intreg ``1``, iar numitorul il reprezinta suprafata totala de 1.133 m.p., cu ocazia efectuarii inscrierii in c.f. se va modifica atat numitorul, din 1133 in 1839 cat si numaratorul fiecarei cote de coproprietate, calculandu-se noile cote, prin regula da trei simpla, cu respectarea cotelor actuale, care vor fi raportate la noua suprafata, de 1839 m.p.. Astfel, nu se va modifica cota parte ideala a fiecarui coproprietar, ci suprafata totala a nr. top. va deveni 1839 (ce reprezinta intregul), cota ideala apelantei, in loc de 467/1133 (adica 41,218%), va deveni 758 m.p./1839 m.p. (in procente, tot 41,218%), cota paratilor va fi 378/1839 (20,56%) fata de 233/1133(20,56%) si cota numitului CA va fi 703/1839 (38,2%) fata de 433/1133(38,2%). Este evident, astfel, faptul ca instanta de fond nu a modificat cotele parti de coproprietate, asa acum sustine apelanta.
Chiar daca instanta a dispus majorarea suprafetei nr. top. in favoarea tuturor coproprietarilor si nu doar in favoarea reclamantei asa cum aceasta a solicitat, aceasta nu reprezinta o pronuntare mai mult decat s-a cerut ci, dimpotriva, cererea reclamantei de majorare a suprafetei nr. top. (doar in favoarea sa), a fost admisa doar in parte, urmare a aplicarii dispozitiilor art. 496 Cod civil, avand in vedere starea de coproprietate asupra terenului riveran apei retrase.
Pe de alta parte, sustinerea apelantei in sensul ca doar ea a solicitat majorarea suprafetei acestui nr. top. apare ca neintemeiata in conditiile in care, prin cererea depusa de reclamantii reconventionali C chiar daca aceasta cuprinde obiectivele pentru expertiza incuviintata a fi efectuata, solicita ca expertul sa propuna majorarea suprafetei ambelor nr. top., atat cel corespunzator terenului de la nr. adm. 35, nr. top.1154/2/1/2, cat si cel corespunzator terenului de la nr. adm. 33, nr. top. 1154/2/1/1.
Nici critica apelantei, in sensul ca este nelegala dispozitia instantei de fond prin care s-a dispus: rectificarea inscrierii din c.f. in privinta paratilor C, majorarea suprafetei nr. top.1154/2/1/1 si intabularea paratilor asupra suprafetei majorate a nr. top. 1154/2/1/1, invocand faptul ca paratii nu au solicitat si nici nu au probat ca au dobandit dreptul de proprietate prin aluviune si nu au justificat dreptul asupra diferentei de teren dintre cea inscrisa in c.f. si cea reala.
Astfel, prin cererea reconventionala paratii C, in calitate de proprietari ai terenului si constructiilor situate faptic pe strada aa��A� din Beclean, la numarul administrativ 33, carora la corespunde nr. top.1154/2/1/1 au solicitat rectificarea inscrierii gresite efectuate cu ocazia intabularii initiale, dispuse prin sentinta civila nr.91/1993, a Judecatoriei Beclean, eroare care s-a perpetuat si cu ocazia instrainarilor succesive, ulterioare intabularii sentintei, in sensul de a se dispune inscrierea imobilelor teren de 3.150 m.p. si constructiilor, dobandite de ei cu titlu de cumparare, intabulate, in prezent, sub nr. top.965/2/6, 965/3/2/6 si nr. top.966/2/6, in c.f. corecta, nr.200 Beclean, sub nr. top.1154/2/1/1.
Totodata au solicitat rectificarea suprafetei nr. top. 1154/2/1/1 la suprafata reala.
Prin sentinta atacata instanta de fond a dispus majorarea suprafetei nr. top. 1154/2/1/1, de la 1138 m.p., la suprafata reala 2330 m.p..
Chiar daca reclamantii reconventionali nu au indicat expres ca majorarea suprafetei nr. top. este rezultatul aluviunii, cat timp ei au investit instanta cu o astfel de cerere instanta trebuie sa o solutioneze motivat, astfel ca temeiul majorarii suprafetei, aluviunea, temei retinut de instanta de fond, nu reprezinta o pronuntate plus petita, asa cum sustine apelanta.
Cu ocazia rectificarii unei intabulari gresite, titularii dreptului ce face obiectul rectificarii isi conserva atat titlu cu care ei au dobandit, configuratia terenului, cat si suprafata dobandita(in situatia in care aceasta este reala), avand loc doar modificarea nr. top de identificare si cartea funciara in care acestea sunt inscrise.
Potrivit inscrierilor din c.f., reclamantii reconventionali au dobandit dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de 3.150 m.p., prin cumparare, astfel ca desi identificarea cu date de carte funciara a fost gresita titlul lor de dobandire, prin cumparare, se pastreaza si dupa rectificare.
Cum, urmare a rectificarii paratii C se vor intabula asupra unei suprafete mai mici decat cea dobandita prin cumparare, respectiv 2330 m.p., fata de cea cumparata, de 3.150 (diferenta fiind probabil rezultatul masuratorilor primitive efectuate cu ocazia intabularii initiale, dispuse prin sentinta civila nr. 91/1993) apar ca neintemeiate sustinerile apelantei in sensul ca paratii C nu justifica dobandirea dreptului de proprietate pentru intreaga suprafata de 2330 m.p. Dimpotriva urmare a rectificarii titlul lor de dobandire asupra intregii suprafete de teren, este de cumparare, chiar daca majorarea suprafetei nr. top. s-a efectuat in temeiul aluviunii.
In speta, trebuie facuta distinctie intre temeiul majorarii suprafetei nr. top. 1154/2/1/1, in conditiile in care suprafata s-a majorat, datorita aluviunii, anterior dobandirii terenului de catre paratii C si temeiul dobandirii dreptul de proprietate de catre parati a suprafetei reale de teren ce corespunde nr. top. 1154/2/1/1, de 2330 m.p.

Asa fiind, apare ca fiind susceptibila de critica dispozitia instantei prin care cu privire la diferenta de teren dintre 2330 mp si 1138 m.p. reclamantii reconventionali C ar fi dobandit dreptul de proprietate, prin aluviune, insa sub acest aspect doar reclamantii reconventionali C justifica un interes legitim de a formula critici nu si apelanta, care nu justifica un interes legitim in aceasta privinta, fiind straina fata de actiunea reconventionala prin care paratii au solicitat sa fie intabulati cu date corecte de carte funciara, actiune care este indreptata impotriva proprietarilor tabulari si partilor actelor juridice de instrainare incheiate ulterior intabularii mostenitorilor lui MC, reclamanta nefiind parte a acestora, calitatea reclamantei de parata reconventionala limitandu-se doar in privinta actiunii in granituire.