Suspendarea executarii actului administrativ. Cazul bine justificat si paguba iminenta

In motivare, reclamantul arata ca prin Ordinul mentionat in petitul actiunii s-a dispus incetarea calitatii sale de executor judecatoresc in circumscriptia de pe langa Curtea de Apel Suceava, aratand totodata ca a formulat plangere prealabila impotriva Ordinului mentionat, insa pana in prezent nu a primit raspuns.
Precizeaza reclamantul ca se impune suspendarea actului administrativ, intrucat aplicarea acestuia ar conduce la incetarea activitatii Biroului, a contractelor de munca ale celor 3 angajati, producand prin aceasta grave prejudicii creditorilor care au in curs de executare titlurile executorii, atragand decaderea din termen, nulitatea actelor intocmite, imposibilitatea onorarii obligatiilor de plata catre bugetul de stat .
Mai precizeaza reclamantul ca prin Decizia penala nr. 1363 din 13 aprilie 2009, s-a dispus condamnarea sa la o pedeapsa de 6 luni inchisoare cu suspendarea conditionata a executarii, precum si suspendarea executarii pedepsei accesorii aplicate (respectiv de a-si exercita profesia, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii), astfel incat, avand in vedere decizia penala mentionata care nu incalca nici o prevedere legala, devin inaplicabile disp. art. 22 al. 1 lit. ``e`` si art. 22 alin. 2 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti.
In dovedirea actiunii, reclamantul a depus acte la dosar.
Paratul, prin intampinare, solicita respingerea actiunii ca nefondata, motivat de faptul ca imprejurarile in care a fost emis Ordinul din litigiu, nu sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa, asupra legalitatii acestuia.
Mai arata paratul ca Ordinul din litigiu a fost emis in conformitate cu art. 22 alin. 1 lit. ``e`` din Legea 188/2000 cu modificarile ulterioare, avand in vedere Decizia penala nr. 1363 din 13. 04. 2009 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care reclamantul a fost condamnat la o pedeapsa de 6 luni inchisoare cu suspendare pentru savarsirea infractiunii de fals intelectual prevazut de art. 289 alin. 1 Cod penal.
Precizeaza, totodata, paratul ca sustinerea reclamantului conform careia prin suspendarea executarii pedepsei accesorii aplicate, art. 22 alin. 1 lit. ``e`` si art. 22 alin. 2 din Legea 188/2000 nu ar mai fi aplicabile, este total eronata, ordinul din litigiu fiind emis cu respectarea stricta a temeiurilor ce i-au stat la baza si cum nu exista un caz bine justificat pentru a se dispune suspendarea executarii ordinului ministrului se impune respingerea cererii.
Curtea de Apel Suceava - Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal a respins cererea de suspendare a executarii, ca nefondata, retinand, in principal, ca nu este indeplinita conditia existentei unui caz bine justificat pentru executarea ordinului din litigiu, neexistand indoieli privind legalitatea emiterii acestuia.
Astfel, in conformitate cu prevederile art. 14 din Legea 554/2004, suspendarea executarii unui act administrativ este conditionata de existenta unui caz bine justificat si pericolul producerii unei pagube iminente.
Existenta unui ``caz bine justificat`` este definita de catre legiuitor prin art. 2 lit. ``t`` din Legea 554/2004, acesta presupunand existenta unor ``imprejurari legate de starea de fapt si de drept care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ``.
In speta, imprejurarile in care a fost emis ordinul mentionat nu sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa asupra legalitatii actului.
Ordinul atacat de catre reclamant a fost emis avand in vedere Decizia penala nr. 1363 din 13. 04. 2009 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care reclamantul a fost condamnat la o pedeapsa de 6 luni inchisoare cu suspendare pentru savarsirea infractiunii de fals intelectual prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal, temeiul juridic al emiterii ordinului fiind art. 22 alin. 1 lit. ``e`` si art. 47 alin. 2 din Legea 188/2000 privind executorii judecatoresti.
Art. 22 alin. 1 lit ``e`` din Legea executorilor judecatoresti nr. 188/2000, cu modificarile si completarile ulterioare prevede:
``(1) Calitatea de executor judecatoresc inceteaza:
(aa��A�)
e) in cazul condamnarii definitive pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni care aduce atingere prestigiului profesiei;``.
Potrivit dispozitiilor art. 47 alin. 2 din Legea executorilor judecatoresti nr. 188/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, ``Ministrul Justitiei dispune excluderea din profesie a executorului judecatoresc condamnat in conditiile prevazute la art. 22 alin. 1 lit. ``e``, incepand cu data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de condamnare``.
Din interpretarea acestor texte de lege rezulta ca, in cazul condamnarii definitive pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni care aduce atingere prestigiului profesiei, incetarea calitatii de executor judecatoresc are loc in temeiul legii, urmand ca excluderea din profesie sa fie dispusa de catre ministrul justitiei si libertatilor cetatenesti incepand cu data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.
Asadar suspendarea executarii pedepsei accesorii a fost dispusa pe durata suspendarii conditionata a executarii pedepsei inchisorii, ca efect al art. 71 alin. 5 Cod penal, si in nici un caz pentru motivatia ca instanta ar fi apreciat necesara suspendarea interzicerii de a exercitare a profesiei, in considerarea gradului de pericol social scazut al faptei, cum afirma in mod eronat reclamantul.
Conditia ceruta pentru art. 22 alin. 1 lit. ``e`` din Legea 188/2000 pentru incetarea calitatii de executor judecatoresc este condamnarea definitiva pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni care aduce atingere prestigiului profesiei si nu aplicarea pedepsei accesorii prevazute de art. 64 alin. 1 lit. ``c`` din Codul penal.
Din analiza textelor legale sus-mentionate, rezulta explicit conditia ceruta de legiuitor pentru incetarea calitatii de executor judecatoresc, aceasta fiind condamnarea definitiva pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni care aduce atingere prestigiului profesiei si nicidecum pedeapsa accesorie prev. de art. 64 alin. 1 lit. ``c`` Cod penal.
Ca urmare, referirea reclamantului la inaplicabilitatea art. 22 alin. 1 lit. ``e`` si alin. 2 din Legea 188/2000 datorita suspendarii de catre instanta penala a executarii pedepsei a pedepsei accesorii prev. de art. 64 alin. 1 lit. ``c`` Cod penal este eronata.