Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Potrivit dispozitiilor art. 64 alin. 1 lit. a din Contractul colectiv de munca al societatii, in situatia concedierilor pentru motive ce nu tin de persoana salariatului, individuale sau colective, angajatorul poate acorda in
functie de situatia financiara o
compensatie catre
salariat echivalenta cu 12 salarii de baza brute din luna premergatoare concedierii.
Stipulatie inclusa de parti, in virtutea principiului libertatii conventiilor, in continutul contractului lor.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reprezinta formularul completat de catre solicitant, in vederea obtinerii finantarii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Prevazuta in t. II, cap. II, sectiunea I, C. proc. pen., partea speciala.
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Denumire data monedei unice europene.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile legii si are capacitatea de a tine contabilitatea si de a intocmi bilantul contabil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Stipulatie inclusa de parti, in virtutea principiului libertatii conventiilor, in continutul contractului lor.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Reprezinta formularul completat de catre solicitant, in vederea obtinerii finantarii.
Aceasta clauza contractuala se interpreteaza in conformitate cu dispozitiile art. 977 si urm. Cod civil, ce reglementeaza principiul prioritatii vointei interne a partilor si a principiului potrivit carora clauzele neclare se interpreteaza in sensul in care acestea produc efecte juridice si in mod sistematic. Clauza prevazuta de dispozitiilor art. 64 alin. 1 lit. a din Contractul colectiv de munca al societatii, a fost insa gresit interpretata de catre instanta fondului care a retinut ca aceasta instituie doar o posibilitate pentru angajator, ce-si poate manifesta discretionar vointa in sensul acordarii sau nu a compensatiilor banesti ocazionate de concediere, ori aceasta obligatie este afectata de o conditie pur potestativa ce are ca efect nulitatea clauzei asumate sub aceasta conditie, prin urmare, aceasta interpretare propusa de catre angajator neputand fi primita.
Prin sentinta civila nr. 4152 din data de 18 mai 2009, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, a fost admisa, in parte, cererea de chemare in judecata, formulata de reclamantul CV in contradictoriu cu parata SC R SA,
A fost obligata parata la restituirea catre reclamant a contributiei de asigurari sociale deduse din salariul compensatoriu acordat.
Au fost respinse, ca neintemeiate, celelalte capete de cerere .
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca, intre parti au existat raporturi de munca, acestea incetand ca efect al deciziei nr. 80/21.01.2009 emisa de parata in baza art. 65 alin. 1 din Codul muncii. Prin art. 7 din decizia de concediere angajatorul a recunoscut dreptul fostului salariat de a incasa o compensatie la nivelul unui salariu de baza brut avut in luna anterioara concedierii.
S-a apreciat ca cererea de plata a compensatiei cuvenite ca urmare a concedierii sale la nivelul a inca unsprezece salarii de baza este neintemeiata. Din modul in care a fost redactat textul articolului 64 al contractului colectiv la nivel de unitate rezulta ca partile contractante nu au convenit asupra instituirii unei obligatii in sarcina angajatorului in situatia concedierilor colective, decizia de acordare a sumelor cu titlu de compensatie fiind lasata la latitudinea societatii, dupa o analiza prealabila a situatiei financiare, salariatii fiind de acord cu aceasta prevedere la momentul negocierii contractului. Mai reine tribunalul ca la nivelul societatii parate a avut loc o reorganizare a societatii prin care s-a aprobat nmarul maxim de salariati la 330 cu consecinta desfiintarii unui numar de 129 locuri. Aceasta reorganizare a fost impusa din ratiuni economice si tot din aceste ratiuni s-a luat decizia de acordare a unui singur salariu compensatoriu salariatilor concediati.
S-a considerat in ceea ce priveste restituirea contributiei de asigurari sociale retinute din compensatia acordata reclamantului ca este pe deplin justificata cererea . Din actele depuse a rezultat ca din salariul compensatoriu achitat reclamantului parata a retinut sume cu titlu de impozit pe venit, de contributii la bugetul asigurarilor sociale si de contributii la bugetul asigurarilor de sanatate.
Pentru persoanele care beneficiaza de plati compensatorii se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, la nivelul contributiei individuale de asigurari sociale, potrivit art. 21 alin. 6 din Legea nr. 19/2000. Rezulta de aici ca suma cu titlu de plata compensatorie nu constituie baza de calcul pentru contributia de asigurari sociale si nu se retine de la salariat, fiind suportata pentru salariat din bugetul asigurarilor pentru somaj.
Restul contributiilor au fost in mod corect deduse, avand in vedere ca platile compensatorii sunt incluse in categoria veniturilor impozabile.
Cu privire la daunele morale solicitate de reclamant, instanta a retinut ca, in cauza, nu s-a facut dovada producerii unor prejudicii care sa justifice repararea acestora.
Impotriva acestei hotarari, a declarat recurs, in termenul legal, reclamantul.
In motivarea recursului, intemeiat in drept pe dispozitiile art. 304 pct. 9 C. pr. civ. recurentul a aratat ca prima instanta a retinut in mod eronat ca acordarea celor 12 salarii brute compensatorii nu este o obligatie, ci o posibilitate a angajatorului, deoarece din interpretarea dispozitiilor art. 64 alin. 1 lit. a contractul colectiv de munca al societatii rezulta ca nu este vorba de o conditie pur potestativa ci de o conditionare a platii acestor compensatii de situatia materiala a angajatorului, mai ales ca in dreptul muncii orice dispozitie contractuala ambigua se interpreteaza in favoarea angajatului.
Asadar, daca situatia financiara a societatii parate este favorabila plata compensatiilor devine obligatorie pentru aceasta, in cauza, din actele contabile apreciate ca neutile cauzei de catre prima instanta, respectiv din extrasul bilantului contabil si al contului de profit si pierderi pe anul 2008 rezultand realizarea unui profit de aproximativ 6 milioane EURO.
Instanta nu a facut nici aplicarea in privinta clauzei asumate prin dispozitiile art. 64 alin. 1 lit. a din Contractul colectiv de munca aplicarea art. 236 alin. 4 din Codul muncii potrivit carora Contractele colective de munca legal incheiate constituie legea partilor.
A mai aratat recurentul ca motivarea instantei nu reflecta probele administrate in cauza ci reia sustinerile paratei din intampinare, intrucat situatia financiara a unei societati nu este reflectata de fluxul de numerar care este doar o parte integranta a balantei lunare ce mai contine si ordinele de plata privind platile si incasarile, iar aceste balante lunare insumate reprezinta bilantul contabil .
Instanta in mod partinitor a respins recurentului proba cu inscrisuri reprezentand bilantul contabil pe anul 2008 din care reiesea realizarea unui profit substantial la data intocmirii bilantului.
In ceea ce priveste instituirea contributiilor la asigurarile sociale instanta a dispus restituirea partiala a acestora in mod eronat, intrucat acestea reprezinta o despagubire baneasca si nu un salariu cu atat mai mult cu cat calitatea recurentului de salariat a incetat, iar aceasta despagubire a fost acordata dupa incetarea contractului individual de munca; potrivit legii aceste contributii se retin din salariu sau venituri asimilate salariilor, parata neputand sa retina contributiile legale ci numai impozitul pe profit de 16%.
A mai sustinut recurentul ca, in mod gresit a fost respinsa cererea de acordare a daunelor morale, cata vreme simplul fapt ca intimatul a determinat solicitarea acestor drepturi pe cale judecatoreasca reprezinta un prejudiciu, mai ales ca din bilantul contabil rezulta ca administratorii si managerii societatii fara a plati salariile compensatorii si-au repartizat 1.235.360 lei profit, sustinand in justitie ca fluxul de numerar este negativ, neavand bani de achitat.
Examinand sentinta atacata, prin prisma criticilor invocate si tinand seama de dispozitiile art. 3041 C. pr. civ., Curtea constata urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 64 alin. 1 lit. a din Contractul colectiv de munca al societatii inregistrat sub nr. 6278/27.12.2007, la Directia de Munca si Protectie Sociala a Municipiului Bucuresti, in situatia concedierilor pentru motive ce nu tin de persoana salariatului, individuale sau colective, angajatorul poate acorda in functie de situatia financiara o compensatie catre salariat echivalenta cu 12 salarii de baza brute din luna premergatoare concedierii.
Aceasta clauza contractuala se interpreteaza in conformitate cu dispozitiile art. 977 si urm. Cod civil, ce reglementeaza principiul prioritatii vointei interne a partilor si a principiului potrivit carora clauzele neclare se interpreteaza in sensul in care acestea produc efecte juridice si in mod sistematic.
Clauza prevazuta de dispozitiilor art. 64 alin. 1 lit. a din Contractul colectiv de munca al societatii, a fost insa gresit interpretata de catre instanta fondului care a retinut ca aceasta instituie doar o posibilitate pentru angajator, ce-si poate manifesta discretionar vointa in sensul acordarii sau nu a compensatiilor banesti ocazionate de concediere, ori aceasta obligatie este afectata de o conditie pur potestativa ce are ca efect nulitatea clauzei asumate sub aceasta conditie, prin urmare, aceasta interpretare propusa de catre angajator neputand fi primita.
Curtea apreciaza ca angajatorul s-a obligat fata de salariat ca in conditiile in care situatia sa financiara este favorabila sa achite acestuia cu ocazia concedierii 12 salarii de baza brute, in acest sens putand fi intelese dispozitiile art. 64 alin. 1 lit. a din Contractul colectiv de munca.
Mai mult, astfel cum rezulta din extrasul din bilantul pe anul 2008 al societatii, depus de intimata la dosarul primei instante, situatia financiara a societatii inregistrase in anul anterior concedierii un profit substantial ce permitea plata salariilor compensatorii prevazute in Contractul colectiv de munca.
Curtea are in vedere si motivele avute in vedere prin decizia de concediere a recurentului si Notificarea formulata de catre angajator cu ocazia concedierii colective, din cuprinsul careia rezulta ca motivul ce a determinat concedierile de la nivelul societatii nu a fost reprezentat de dificultati de natura economica, ci de considerente organizatorice de natura sa determine eficientizarea societatii.
In privinta criticii referitoare la respingerea cererii de acordare catre recurentul a daunelor morale, aceasta apare ca nefondata, cata vreme prejudiciul moral este constituit de consecintele negative produse prin fapta ilicita a angajatorului, iar acest prejudiciu trebuie dovedit de partea interesata, neputand fi prezumat. Or, recurentul nu a facut aceasta proba, dupa cum corect a retinut prima instanta.
Sunt nefondate criticile recurentului referitoare la respingerea cererilor de restituire a contributiei de sanatate si somaj, avand in vedere ca potrivit dispozitiilor art. 55 alin. 4 lit. j din Legea nr. 571/2003 si al pct. 68 lit. l din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal se includ in categoria veniturilor impozabile si compensatiile banesti individuale acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, fiind aplicabile si dispozitiile art. 55 alin. 2 din Codul Fiscal.
Totodata, art. 257 alin. 2 lit. a din Legea nr. 95/2006 prevade obligativitatea achitarii contributiei de asigurare de sanatate asupra veniturilor din salariu sau asimilat salariilor, in acest sens fiind si dispozitiile Legii nr. 76/2002.
Pentru aceste considerente vazand si dispozitiile art. 312 C. pr. civ., Curtea va admite recursul, va modifica, in parte, sentinta in sensul ca va obliga parata sa plateasca reclamantului diferenta de 11 salarii de baza brute din luna premergatoare concedierii cu titlu de compensatie; va mentine obligatia paratei de restituire catre reclamanta a contributiei de asigurari sociale pentru compensatiile acordate si respingerea celorlalte capete de cerere .
