Compensatia (Art. 1.616 - 1.623 - Noul Cod Civil)

      Art. 1.616. Notiunea. Datoriile reciproce se sting prin compensatie pana la concurenta celei mai mici dintre ele.
      Art. 1.617. Conditii . (1) Compensatia opereaza de plin drept de indata ce exista doua datorii certe, lichide si exigibile, oricare ar fi izvorul lor, si care au ca obiect o suma de bani sau o anumita cantitate de bunuri fungibile de aceeasi natura .
(2) O parte poate cere lichidarea judiciara a unei datorii pentru a putea opune compensatia.
(3) Oricare dintre parti poate renunta, in mod expres ori tacit, la compensatie.
      Art. 1.618. Cazuri in care compensatia este exclusa. Compensatia nu are loc atunci cand:
a) creanta rezulta dintr-un act facut cu intentia de a pagubi;
b) datoria are ca obiect restituirea bunului dat in depozit sau cu titlu de comodat;
c) are ca obiect un bun insesizabil.
      Art. 1.619. Termenul de gratie. Termenul de gratie acordat pentru plata uneia dintre datorii nu impiedica realizarea compensatiei.
      Art. 1.620. Imputatia . Atunci cand mai multe obligatii susceptibile de compensatie sunt datorate de acelasi debitor, regulile stabilite pentru imputatia platii se aplica in mod corespunzator.
      Art. 1.621. Fideiusiunea. (1) Fideiusorul poate opune in compensatie creanta pe care debitorul principal o dobandeste impotriva creditorului obligatiei garantate.
(2) Debitorul principal nu poate, pentru a se libera fata de creditorul sau, sa opuna compensatia pentru ceea ce acesta din urma datoreaza fideiusorului.
      Art. 1.622. Efectele compensatiei fata de terti. (1) Compensatia nu are loc si nici nu se poate renunta la ea in detrimentul drepturilor dobandite de un tert .
(2) Astfel, debitorul care, fiind tert poprit, dobandeste o creanta asupra creditorului popritor nu poate opune compensatia impotriva acestuia din urma.
(3) Debitorul care putea sa opuna compensatia si care a platit datoria nu se mai poate prevala, in detrimentul tertilor, de privilegiile sau de ipotecile creantei sale.
      Art. 1.623. Cesiunea sau ipoteca asupra unei creante . (1) Debitorul care accepta pur si simplu cesiunea sau ipoteca asupra creantei consimtita de creditorul sau unui tert nu mai poate opune acelui tert compensatia pe care ar fi putut sa o invoce impotriva creditorului initial inainte de acceptare .
(2) Cesiunea sau ipoteca pe care debitorul nu a acceptat-o, dar care i-a devenit opozabila, nu impiedica decat compensatia datoriilor creditorului initial care sunt ulterioare momentului in care cesiunea sau ipoteca i-a devenit opozabila.

Note si Comentarii!