Libertatea de informare: statut actual, probleme si implicatiile mass-mediei

Printre alte obstacole, libertatea de informare este subminata de mecanismele defectuoase pentru acces si executare, starea deplorabila a managmentului sistemelor de evidenta si arhivare si de slaba monitorizare a aplicarii libertatii de informare.

Aceste deficiente ilustreaza faptul ca nu este de ajuns sa se adopte o lege a libertatii de informare pentru garantarea dreptului de a sti. In cazul in care guvernele nu sunt pregatite sa raspunda in timp util cerintelor sau sa realizeze categorii-cheie de informatie valabila, adoptarea unei astfel de legi este insuficienta. Probabil cea mai mare provocare dintre toate este trecerea de la o cultura a secretelor la una a transparentei. Aceasta implica o schimbare fundamentala in randurile politicienilor si a birocratilor, astfel incat constientizarea publica sa incurajeze activ exercitarea dreptului de a sti.

Multe tari au adoptat deja legi privind accesul la informatie in concordanta cu standardele internationale . Cateva dintre statele unde exista aceasta lege au experimentat procese regresive, inclusiv amendamente legale care implica riscul degradarii dreptului de a sti. Libertatea de informare se pare ca atrage obstacole considerabile la nivel local in multe tari, in timp ce eforturile de a avansa sunt insuficiente extinderii dincolo de bransa executiva.

Legea accesului la informatie si stirile din mass media

O lege a libertatii de informare reprezinta o componenta cheie pentru mass-media, care este subminata in cazul in care informatiile detinute de guvern nu sunt accesibile. Dreptul de a sti nu poate exista fara o presa independenta, libera, care sa difuzeze informatia . Legislatia libertatii de informare nu trebuie sa promoveze neaparat libertatea de expresie si libertatea presei; aceasta trebuie sustinuta intr-un mod corespunzator de catre mass-media, pentru a-i determina pe jurnalistii sa sprijine aprobarea ei si, ulterior, utilizarea acesteia.


Libertatea de informare ca instrument pentru emancipare: Activarea protectiei si respectarea altor drepturi

Accesul in timp util la informatie ii face pe oameni mai puternici, permitandu-le sa participe intr-un mod informat la deciziile care ii afecteaza. Transferul liber de informatii poate ajuta, de asemenea, la descoperirea deturnarilor de fonduri care ar trebui alocate in beneficiul public. Este evident ca, in numeroase cazuri, informatiile vitale nu ajung la persoanele dezavantajate. Trebuie sa incurajam cererea de informatii din partea publicului si, in special, din partea celor saraci si vulnerabili, femeilor, tinerilor si altor grupuri care ar putea suferi in mod disproportionat din cauza ingradirii accesului la informatie.

Mass-media se poate implica in constientizarea dreptului de a cunoaste si beneficiile pe care acesta le poate oferi. De asemenea, se poate implica in difuzarea informatiilor legate de aspecte esentiale, cum ar fi accesul la serviciile publice, programele de dezvoltare sociala, activitati generatoare de venituri si protectia impotriva violentei in familie . Mai mult, mass-media poate fi a��voceaa�� prin care oamenii isi exprima nemultumirile, poate fi un canal pentru responsabilizare si capacitatea de reactie si poate oferi posibilitatea oamenilor de a participa la dezbateri publice. Rolul mass media in consolidarea comunitatii prin tehnologia informatiei si a comunicarii este deosebit de relevant in atingerea subiectelor marginalizate, in special a celor care nu prezinta interes pentru mass-media privata.

Transparenta, responsabilitate si lupta impotriva coruptiei: legislatia privind libertatea de informare


Libertatea de informare poate contribui la transparentizarea actelor guvernamentale, la lupta impotriva coruptiei si la responsabilizarea guvernului, intensificand astfel buna guvernare.


Legile privind libertatea de informare nu sunt suficiente, insa, pentru a se atinge aceste scopuri . Ele depind si de alte elemente din spectrul guvernarii (de exemplu, nivelul de independenta dintre diferite ramuri ale guvernului si modul de interactiune, alte legi ce pot garanta libertatea de exprimare).


Puterea nu urmareste doar sa promoveze o lege a presei, ci si sa reglementeze strict aspectele de detaliu (obligatii sufocante referitoare la dreptul la replica, control amanuntit al comunicarii prin Internet, limitarea dreptului televiziunii publice de a transmite reclame).


Profesionalismul, precizia si etica in relatarea evenimentelor devin elemente cheie. Acestea pot fi sporite prin pregatirea jurnalistilor, prin monitorizarea mass media, prin coduri de practica si alte mecanisme de auto-reglementare.


Un element relevant pentru un cadru responsabil este dezvoltarea informatiilor si a presei care sa permita publicului sa fie mai mult decat un receptor pasiv al mesajelor transmise de catre presa.


Dreptul la cunoastere si jurnalismul in era digitala

Tehnologia Informatiei si a comunicarii (TIC) a produs o schimbare majora in peisajul media si in transmiterea informatiei. In ceea ce priveste guvernele, aceasta a facilitat liberalizarea informatiei si a facut posibila guvernarea electronica.


TIC prezinta totusi si riscuri. Cei care nu au acces la tehnologie pot fi si mai mult marginalizati.. Astfel, accesul la tehnologie trebuie sa fie proportionat si sa favorizeze implicarea cetatenilor, dezvoltarea sociala si umana, transparenta si responsabilitatea, precum si o guvernare mai eficienta.


In ceea ce priveste mass media, TIC permite accesul unui numar mai mare de oameni la informatie, faciliteaza abordarea unei game mai largi de subiecte si opinii, dar creeaza in acelasi timp o implicare fara precedent a oamenilor obisnuiti in productia de stiri. In ciuda acestor posibilitati, dezvoltarea TIC este vazuta de unii oameni ca o amenintare datorita incetarii folosirii modelelor traditionale de afaceri, a scaderii veniturilor din publicitate, precum si a ingrijorarii vis-a-vis de volumul prea mare de informatie de o acuratete mai scazuta, de profesionalism si de calitatea relatarii.