Dialogurile MCP (X) - Utilizarea retelelor de mesagerie electronica in raporturile de munca

Seria de Dialoguri organizata de MCP Cabinet avocati (fondat in anul 2008 de Av. Marius-Catalin Predut) continua cu o tema de discutie care, in contextul desfasurarii raporturilor de munca de la distanta, in regim de telemunca, a generat tot mai multe discutii si intrebari: digitalizarea in raporturile de munca si, cu precadere, utilizarea retelelor de mesagerie electronica in raporturile de munca .

Astfel, recent, in contextul pandemiei Covid-19, s-a putut observa o tendinta tot mai mare a angajatorilor de a-si adapta activitatea, fie prin implementarea unor concepte precum telemunca, fie prin utilizarea unor mijloace digitale pentru desfasurarea activitatilor, cum ar fi, spre exemplu, situatia in care cererile salariatului sunt inregistrate online, prin utilizarea unei semnaturi electronice extinse, in detrimentul inregistrarii acestora direct la registratura unitatii, sau apelarea la o serie de aplicatii de mesagerie electronica pentru a facilita comunicarea salariat-angajat, cum ar fi situatia aplicatiei WhatsApp.

In acest context, poate fi grupul de WhatsApp considerat locul muncii salariatului?

Inainte de toate trebuie precizat faptul ca telemunca nu a fost doar consecinta pandemiei. Telemunca vine ca o consecinta fireasca a dezvoltarii mijloacelor tehnologiei de comunicare la distanta. Telemunca nu exista doar in contextul pandemiei, aceasta a fost, intr-adevar amplificata de pandemie ca un context minor, folosind tehnologia comunicatiilor de la distanta.

Este evident ca toate aceste platforme de transfer al informatiei in mod electronic sunt folosite in derularea raporturilor de munca in regim de telemunca. Daca privim platformele neconstruite in mod direct de catre angajator ca loc de munca trebuie nuantat.

Daca discutam despre o platforma electronica construita si pusa la dispozitie de angajator lang="RO">pentru ca salariatii sa isi desfasoare activitatea este evident ca da, acel loc virtual unde situatii isi desfasoara activitatea reprezinta o componenta a locului muncii salariatilor.

In ceea ce priveste grupurile de WhatsApp, daca acestea nu sunt prevazute in mod expres de catre angajator, nu sunt agreate in mod expres de catre angajator pentru a fi folosite in desfasurarea activitatii salariatilor, acele platforme de mesagerie electronica nu pot constitui un loc al muncii.

Astfel, este necesar ca angajatorul, apeland la desfasurarea activitatii in regim de telemunca, sa aduca la cunostinta salariatilor inclusiv platformele prin care acestia urmeaza sa transmita informatiile, rezultatul muncii lor sau sa isi desfasoare efectiv activitatea .

A priori, platforma WhatsApp nu poate fi privira ca un loc al muncii, insa daca angajatorul, in mod direct sau prin alte dispozitii interne, stabileste ca platforma constituie un loc al muncii, aceasta devine un loc al muncii unde salariatii trebuie sa aiba un anumit comportament in derularea raporturilor de munca, o anumita disciplina.

In contextul prezentat anterior, poate un salariat fi sanctionat disciplinar pentru activitatea desfasurata pe respectivul grup de WhatsApp?

Luand in considerare cele aratate anterior, in sensul ca aceste platforme pot deveni un loc de munca al salariatului, un mijloc prin care isi desfasoara activitatea salariatul, prin aducerea acestui fapt la cunostinta salariatului de catre angajator, da, in grupurile construite pentru derularea activitatii, poate fi sanctionat un salariat, de exemplu pentru un comportament inadecvat cu privire la ceilalti salariati, pentru un comportament de insubordonare fata de un sef ierarhic superior sau pentru o atitudine necorespunzatoare fata de clientii sau colaboratorii angajatorului.

Care ar fi obligatiile pe care un angajator ar trebui sa le respecte atunci cand decide sa apeleze la astfel de aplicatii? Este angajatorul obligat sa asigure securitatea datelor cu caracter personal diseminate pe grupurile respective?

Da, inainte de toate, angajatorul, manipuland toate aceste date cu caracter personal, are calitatea de operator de date cu caracter personal in sensul reglementarilor europene si nationale. In acest context, in care Regulamentul nu face nicio distinctie in ceea ce priveste modul in care sunt stocate si transferate aceste date, angajatorul este cel care este pe deplin raspunzator cu privire la datele transmise prin intermediul aplicatiilor electronice, inclusiv al platformei WhatsApp.

Astfel, in cadrul instruirii pe care angajatorul o acorda salariatilor sai, trebuie sa stabileasca o procedura de lucru, sa atraga atentia ca prin intermediul acelei platforme pot fi sau nu pot fi transferate date cu caracter personal, sa stabileasca un responsabil care sa monitorizeze daca pe respectivele platforme de comunicare electronica sunt sau nu transmise date cu caracter personal, iar daca observa ca sunt transmise sa stopeze o astfel de practica.

In acest context, cum ar trebui sa procedeze salariatul care considera ca angajatorul nu ii protejeaza datele cu caracter personal si ce proceduri ar avea la indemana pentru protejarea drepturilor sale?

Pe de o parte discutam de datele cu caracter personal ale salariatului in cauza, dar, nu de putine ori, este evidentiata situatia in care salariatul, in contextul desfasurarii activitatii, este pus in situatia de a transfera, de a intra in posesia unor date cu caracter personal apartinand unor alte persoane . In aceste situatii trebuie sa existe si diligenta din partea salariatului de a aduce la cunostinta angajatorului ca este pus in situatia de a lua la cunostinta de anumite date cu caracter personal, sens in care se impune o instruire specifica.