Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?

Potrivit art. 527 din Codul administrativ in cazul in care raportul de serviciu a incetat din motive pe care functionarul public le considera netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instantei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus incetarea raportului de serviciu, precum si plata de catre autoritatea sau institutia publica emitenta a actului administrativ a unei despagubiri egale cu diferenta intre veniturile obtinute in perioada respectiva si cuantumul salariilor indexate, majorate si recalculate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat functionarul public.

In aceleasi sens, dispozitiile art. 80 din Codul muncii stabilesc ca in cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.

La momentul punerii in executare a hotararilor judecatoresti, in practica, institutiile si autoritatile publice invoca dispozitiile legale referitoare la esalonarea platii drepturilor salariale, respectiv a OUG nr. 114/2018, considerand ca despagubirile datorate salariatului ca urmare a concedierii abuzive nu se vor plati dintr-o data, ci esalonat, pe o perioada de 5 ani.

In concret, institutiile si autoritatiile publice invoca dispozitiile art. 39 din OUG nr. 114 din 28 decembrie 2018 potrivit carora ``plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din institutiile si autoritatile publice, devenite executorii in perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, se va realiza astfel: a) in primul an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 5% din valoarea titlului executoriu; b) in al doilea an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 10% din valoarea titlului executoriu; c) in al treilea an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 25% din valoarea titlului executoriu; d) in al patrulea an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 25% din valoarea titlului executoriu; e) in al cincilea an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 35% din valoarea titlului executoriu``.

Aceasta abordare si interpretare a institutiilor si autoritatilor publice este eronata intrucat domeniul de aplicare al art. 39 din O.U.G. nr. 114/2018 este reprezentat de drepturi de natura salariala stabilite prin hotarari judecatoresti, ci nu de despagubiri egale cu drepturile salariale egale cu salariile indexate, majorate si recalculate si cu celelalte drepturi legale, de la data eliberarii din functia publica si pana la data reintegrarii efective, care nu intra sub incidenta dispozitiilor legale privind esalonarea platii drepturilor salariale stabilite prin hotarari judecatoresti in favoarea personalului platit din fonduri publice.

In vederea interpretarii si aplicarii dispozitiilor art. 39 din O.U.G. nr. 114/2018, este necesar a se face o distinctie conceptuala si de terminologie intre:

- drepturi salariale, prin care, potrivit art. 159 din Codul muncii, se intelege salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri;

- despagubirea egala cu salariile indexate, majorate si recalculate, si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat functionarul public in caz de concediere nelegala potrivit art. 527 din Codul administrativ si art. 80 din Codul muncii, care are natura unei despagubiri, ci nu a unor drepturi salariale propriu-zise.

O.U.G. nr. 114/2018 are in vedere plata esalonata a unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale ale personalului din sectorul bugetar stabilite prin hotarari judecatoresti, respectiv alte drepturi decat cele pe care angajatii le primeau in mod obisnuit pentru munca prestata.

In consecinta, este exclusa aplicarea O.U.G. nr. 114/2018 in cazul despagubirilor acordate conform art. 527 din Codul administrativ si art. 80 din Codul muncii in caz de concediere abuziva.

Decizia Curtii Constitutionale nr. 355/2011

In acest sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin considerentele Deciziei nr. 355/2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 71/2009 (dispozitii anterioare si identice la continut cu cele ale art. 39 din O.U.G. nr. 114/2018) privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, decizie publicata in Monitorul Oficial nr. 500 din 13 iulie 2011.

Analizand dispozitiile mentionate, Curtea Constitutionala a retinut ca: ``desi prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, nu fac diferenta explicita intre drepturile salariale obtinute prin sentinte judecatoresti definitive si executorii in cazul salariatilor din institutiile publice care au obtinut o majorare sau o completare a acestor drepturi, prin care li s-au acordat anumite sporuri, prime etc. la salariul stabilit prin contractul individual de munca, si drepturile salariale cuprinse in contractul individual de munca, se poate retine ca intinderea de aplicare a acesteia, asa cum de altfel reiese si din titlul sau, este circumscrisa la hotarari judecatoresti prin care au fost acordate drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar si nu la hotarari judecatoresti prin care institutiile publice sunt obligate la plata unor sume de bani in favoarea salariatilor ca urmare a concedierilor efectuate in mod netemeinic sau nelegal.

Prin urmare, una este situatia in care anumite categorii de salariati au sesizat instantele judecatoresti pentru a obtine aplicarea unor dispozitii legale prin care sa obtina o majorare a drepturilor salariale, majorare care le-a fost refuzata de angajator tocmai pe motivul ca acele dispozitii legale nu se aplica, si alta este situatia in care un salariat a sesizat instanta pentru ca aceasta sa constate concedierea sa nelegala si sa dispuna revenirea la situatia anterioara, prin urmare sa restabileasca ordinea de drept incalcata.

In prima situatie este vorba de obtinerea unor drepturi de natura salariala care nu au fost acordate prin procedura normala si nu este cazul a distinge motivele pentru care angajatorii institutii publice - nu au acordat aceste drepturi, iar drepturile astfel obtinute greveaza bugetul public fara ca Guvernul sa aiba posibilitatea sa angajeze cheltuieli de natura salariala prin bugetul de stat .

Doar pentru aceasta stare de lucruri Guvernul a emis Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, care a fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 18/2010 si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 45/2010, prin care a esalonat acordarea acestor drepturi cuprinse in hotarari judecatoresti pe o perioada de timp care sa poata fi sustinuta de resursele financiare ale bugetului.

In consecinta, tinand cont de intentia legiuitorului, este evident ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar nu vizeaza ipoteza art. 78 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (devenit art. 80 dupa republicare), ci ipoteza unor drepturi salariale suplimentare obtinute prin legi speciale``.

Asadar, potrivit celor statuate de Curtea Constitutionala, persoanele care au castigat in instanta despagubiri ca urmare a concedierii/eliberarii din functia publica, dupa ce instanta de judecata a stabilit ca aceasta a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, asa cum este stabilit prin dispozitiile art. 527 din Codul administrativ si art. 80 din Codul muncii, se afla in alta situatie juridica decat cea vizata de O.U.G. nr. 114/2018.

Solutii jurisprudentiale

Aceasta opinie si interpretare este impartasita constant in doctrina si jurisprudenta ulterioara. In acest sens, cu titlu de exemplu, redam in continuare extrase din hotararile judecatoresti pronuntate de instante nationale:

- ``ca regula, in cazul constatarii nelegalitatii unor masuri unilaterale de incetare a raporturilor de serviciu sau de munca ori a altor raporturi care presupun prestarea unor activitati remunerate, cum este cazul raporturilor bazate pe contracte de management al unor institutii publice, reclamantul are dreptul la despagubiri egale cu remuneratia de care a fost lipsit urmare a respectivei masuri .

Asadar, problemele de drept ivite sunt comune tuturor acestor tipuri de raporturi juridice, astfel incat si analiza lor poate fi una comuna. In aceste cazuri, nu este vorba de plata remuneratiei propriu-zise, indiferent de natura ei (salariu, indemnizatie de serviciu etc.), intrucat aceasta este datorata pentru munca prestata, ceea ce nu este cazul, masura unilaterala a angajatorului (in sens larg) producand efectul imediat al incetarii activitatii. In acest sens sunt dispozitiile art. 106 din Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici. Acest text legal stabileste in primul rand ca este vorba despre despagubiri, iar nu despre drepturile salariale propriu-zise sau despre alte drepturi cuvenite pentru activitatea realizata de angajat. Natura creantei este esentiala si pentru a verifica incidenta unor acte normative prin care s-a stabilit esalonarea platii drepturilor salariale stabilite prin hotarari judecatoresti in favoarea personalului platit din fonduri publice.

Astfel, aceste acte normative privesc creante avand ca obiect drepturi de natura salariala in legatura cu care prin hotarari judecatoresti s-a stabilit ca sunt cuvenite pentru activitatea desfasurata de personalul platit din fonduri publice (indiferent daca este vorba de personal contractual, functionari publici sau personal cu alt statut, special) si care nu au fost platite astfel cum erau datorate.

Aceste acte normative nu sunt aplicabile despagubirilor stabilite prin hotarari judecatoresti in temeiul raspunderii patrimoniale a angajatorului chiar daca este vorba de un prejudiciu cuantificat prin raportare la drepturi salariale de care angajatul a fost lipsit, intrucat aceste despagubiri nu sunt datorate pentru neplata drepturilor salariale la termenul stabilit (caz in care devin accesorii drepturilor salariale), ci pentru exercitarea abuziva a dreptului de a inceta unilateral raporturile de munca ori de serviciu (sau alte raporturi juridice carora le sunt aplicabile aceleasi reguli)^[1], drept pe care acesta il are, dar numai in situatiile si conditiile expres si limitativ prevazute de Codul muncii sau alt act normativ aplicabil`` (Judecator Razvan Anghel, Curtea de Apel Constanta, Publicat in Revista Romana de Executare silita cu numarul 2 din data de 31 august 2015);

- ``hotararea judecatoreasca prin care s-a stabilit obligatia paratului de a plati o despagubire egala cu valoarea indemnizatiei de manager al unei institutii publice de cultura, de care reclamantul a fost lipsit prin incetarea nelegala a contractului de management, poate fi pusa in executare silita chiar daca despagubirea nu a fost cuantificata, existand suficiente date in posesia debitorului insusi pentru a se stabili cuantumul acesteia. Aceste despagubiri nu intra sub incidenta dispozitiilor legale privind esalonarea platii drepturilor salariale stabilite prin hotarari judecatoresti in favoarea personalului platit din fonduri publice`` (Tribunalul Tulcea, sectia civila, de contencios administrativ si fiscal, Decizia civila nr. 400 din 20 mai 2015);

- ``O.U.G. nr. 71/2009 are in vedere plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale ale personalului din sectorul bugetar stabilite prin hotarari judecatoresti, respectiv alte drepturi decat cele pe care angajatii le primeau in mod obisnuit pentru munca prestata. Asadar prin folosirea sintagmei ``acordarea`` legiuitorul are in vedere drepturi de care angajatul nu a mai beneficiat anterior, drepturi care au fost acordate prin hotarari judecatoresti si care au fost suplimentare fata de cele acordate personalului bugetar. In consecinta este exclusa aplicarea O.U.G. nr. 71/2009 in cazul despagubirilor acordate conform art. 80 C. muncii, in caz de concediere ilegala`` (Tribunalul Arges, Sectia civila, Decizia civila nr. 750 din 20 martie 2013);

- ``statul nu poate invoca lipsa de lichiditati pentru a justifica refuzul de a executa o hotarare judecatoreasca si intarzierea in executarea lor, inclusiv prin esalonarea pe o perioada nerezonabila a sumelor datorate`` (Sentinta civila nr. 12197/2014 pronuntata de Judecatoria Sectorul 1 in Bucuresti in Dosarul nr. 36902/299/2013).

Prin urmare, atunci cand salariatul incadrat la o institutie publica/autoritate publica are de recuperate despagubiri ca urmare a concedierii abuzive, acesta poate recupera integral, intr-o singura transa, sumele datorate, intrucat acestea au natura unor despagubiri, ci nu natura unor drepturi salariale, astfel ca nu intra sub incidenta dispozitiilor art. 39 din OUG nr. 114/2018.