Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Timpul de lucru si perioada de repaus in cazul incheierii mai multor contracte individuale de munca

Timpul de lucru si perioada de repaus in cazul incheierii mai multor contracte individuale de munca

  Publicat: 17 Mar 2021       2343 citiri       Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
In cazul in care un lucrator a incheiat mai multe contracte de munca cu acelasi angajator, perioada minima de repaus zilnic se aplica contractelor considerate in ansamblul lor, iar nu fiecaruia dintre contracte luate in considerare in mod separat

Aceasta sintagma se refera la finantarea unei activitati de doua ori, din doua surse diferite.
Sintagma ce desemneaza creanta cu scadenta implinita, deci a carei executare, la nevoie chiar silita, poate fi ceruta de catre creditor.
Costurile irecuperabile sunt costuri fixe care au fost, deja, angajate si nu pot fi recuperate. Aceste costuri sunt legate de activitati care cer active specializate, ce nu pot fi, cu usurinta, alocate altor utilizari.
Potrivit legii nr 58/1998 privind activitatea bancilor comerciale, acestea (atat persoanele juridice romane, cat si sucursalele unor banci straine) pot desfasura, in limita autorizatiei primite de la BNR, urmatoarele activitati:
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor cu caracter general si comun tuturor autoritatilor si institutiilor publice, in vederea realizarii competentelor lor generale
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care, de obicei in schimbul unui avantaj banesc, face legatura intre vanzator si cumparator sau incheie o tranzactie intre doua parti, cu imputernicirea acestora;
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.

Academia de Studii Economice din Bucuresti (Romania) (ASE) a beneficiat de o finantare europeana nerambursabila acordata de autoritatile romane in scopul implementarii unui program1 operational sectorial de dezvoltare a resurselor umane intitulat ``Performanta si excelenta in cercetarea postdoctorala in domeniul stiintelor economice din Romania``.


La 4 iunie 2018, Ministerul Educatiei Nationale (Romania) a stabilit in sarcina ASE o creanta bugetara in cuantum de 13 490,42 lei (RON) (aproximativ 2 800 de euro), aferenta unor costuri salariale pentru angajati ai echipei de implementare a proiectului. Sumele corespunzatoare acestor costuri au fost declarate neeligibile ca urmare a depasirii plafonului numarului de ore (13 ore) pe care acesti angajati pot sa le lucreze zilnic.


Astfel, in perioada cuprinsa intre luna octombrie a anului 2012 si luna ianuarie a anului 2013, experti angajati de ASE in temeiul unei pluralitati de contracte de munca ar fi cumulat, in anumite zile, orele lucrate aferente normei de baza, si anume 8 ore pe zi, cu orele lucrate in cadrul proiectului, precum si in cadrul altor proiecte sau activitati . Numarul total de ore lucrate pe zi ar fi depasit pentru acesti experti limita de 13 ore pe zi, prevazuta de instructiunile autoritatii de gestionare a proiectului.


Sesizat cu aceasta cauza, Tribunalul Bucuresti solicita Curtii de Justitie sa stabileasca daca, in cazul in care un lucrator a incheiat mai multe contracte de munca cu acelasi angajator, perioada minima de repaus zilnic prevazuta la articolul 3 din Directiva privind timpul de lucru2 se aplica acestor contracte considerate in ansamblul lor sau fiecaruia dintre contractele mentionate luate in considerare in mod separat.


Prin hotararea pronuntata, Curtea aminteste, in primul rand, ca dreptul fiecarui lucrator la o limitare a timpului maxim de lucru si la perioade de repaus, in special zilnic, constituie nu numai o norma a dreptului social al Uniunii care are o importanta deosebita, ci este de asemenea consacrat in mod expres in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene3 . In aceasta privinta, Curtea observa ca Directiva privind timpul de lucru4 defineste notiunea de ``timp de lucru`` ca fiind orice perioada in care lucratorul se afla la locul de munca, la dispozitia angajatorului si isi exercita activitatea sau functiile . Aceasta impune statelor membre obligatia de a lua masurile necesare pentru ca ``orice lucrator`` sa beneficieze de o perioada minima de repaus de 11 ore consecutive in decursul unei perioade de 24 de ore.


Pe de alta parte, A«perioad[a] de repausA» este definita ca orice perioada care nu este timp de lucru. ``Perioad[a] de repaus`` si ``timp[ul] de lucru`` sunt, asadar, notiuni care se exclud reciproc si Directiva privind timpul de lucru nu prevede o categorie intermediara intre perioadele de lucru si cele de repaus .


Or, nu este posibil sa se indeplineasca cerinta Directivei privind timpul de lucru potrivit careia fiecare lucrator sa beneficieze zilnic de cel putin 11 ore de repaus consecutive, daca aceste perioade de repaus sunt examinate separat pentru fiecare contract incheiat intre respectivul lucrator si angajatorul sau.


Astfel, intr-o asemenea situatie, orele considerate ca reprezentand perioade de repaus in cadrul unui contract ar fi, dupa cum este cazul in cauza supusa analizei Curtii, susceptibile sa constituie timp de lucru in cadrul unui alt contract . Or, intrucat aceeasi perioada nu poate fi calificata in acelasi timp drept timp de lucru si perioada de repaus, rezulta ca contractele de munca incheiate de un lucrator cu angajatorul sau trebuie sa fie analizate impreuna.


Aceasta interpretare este de asemenea confirmata de obiectivul directivei, care este stabilirea unor cerinte minime destinate ameliorarii conditiilor de viata si de munca ale lucratorilor printr-o apropiere a reglementarilor nationale referitoare in special la timpul de lucru. Acest obiectiv urmareste sa garanteze o mai buna protectie a securitatii si a sanatatii lucratorilor, punand la dispozitia acestora perioade minime de repaus, in special zilnic.


Curtea apreciaza, asadar, ca, in cazul in care un lucrator a incheiat mai multe contracte de munca cu acelasi angajator, perioada minima de repaus zilnic se aplica acestor contracte considerate in ansamblul lor, iar nu fiecaruia dintre contractele mentionate luate in considerare in mod separat.


Hotararea in cauza C-585/19 Academia de Studii Economice din Bucuresti/Organismul Intermediar pentru Programul Operational Capital Uman - Ministerul Educatiei Nationale


1 Proiectul POSDRU/89/1.5/S/59184.


2 Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru (JO 2003, L 299, p. 9, Editie speciala, 05/vol. 7, p. 3).


3 Articolul 31 alineatul (2).


4 Articolul 2 punctul 1 si articolul 3 din Directiva 2003/88.





Citeşte mai multe despre:    Perioada de repaus    timp de lucru

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Conditiile in care o perioada de garda in regim de permanenta constituie in integralitatea sa timp de lucru
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Repartizarea normei de munca si a timpului de lucru al medicilor. Dispozitii legale incidente
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Dreptul la deconectare al salariatului in era digitala. Reglementare
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Recuperarea timpului de deplasare prin ore suplimentare
Sursa: MCP Cabinet avocati

Deplasarile in interes de serviciu. Timpul de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Necesitatea implementarii de catre angajatori a unui sistem de inregistrare a timpului de lucru zilnic al salariatilor
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Declaratia olografa a salariatului nu poate duce la stingerea obligatiilor de plata a salariului de catre angajator
Pronuntaţă de: Curtea de apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 2003/2019

Determinarea notiunii de timp de lucru. Salariati izolati preventiv la locul de munca sau la domiciliu
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5927 din data de 04 Noiembrie 2020

Obligarea angajatorului la plata contributiilor de asigurari sociale. Imposibilitatea de a dispune pentru viitor.
Pronuntaţă de: Tribunalul Vrancea Sentinta civila nr. 378/2020 din data de 30 Septembrie 2020

Flexibilitatea programului prin prisma functiei. Solicitarea implicita de prestare a orelor suplimentare
Pronuntaţă de: Tribunalul Neamt - Sentinta civila nr. 148/2019

Obligativitatea executarii clauzelor din contractele colective de munca. Instanta de judecata nu se poate abate de la vointa partilor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5551/2019