Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Protectia corespondentei electronice a salariatului in era digitala

Protectia corespondentei electronice a salariatului in era digitala

  Publicat: 08 Feb 2021       599 citiri       Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


In contextul fenomenului de digitalizare ce a luat amploare in ultima perioada, se impune a fi avut in vedere si respectat de catre angajatori dreptul la viata privata al salariatilor, ce implica inclusiv protectia corespondentei electronice a acestora.

A fost promulgat la 11.09.1865
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \"oricine cu oricine\", pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.


Fata de imprejurarile actuale, in care tot mai multi angajatori au fost nevoiti sa adapteze modul in care isi desfasoara activitatea, fie prin introducerea conceptului de telemunca, fie prin organizarea activitatii in asa fel incat sa fie redus contactul social, utilizarea mijloacelor electronice de comunicare s-a intensificat.


Dreptul la viata privata este consacrat de prevederile art. 71 din Codul civil, in temeiul carora ``orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private``.


Notiunea de protectie a dreptului la viata privata a salariatului implica ocrotirea unor coordonate specifice, dupa cum urmeaza:


- viata intima, personala sau de familie;


- domiciliul sau resedinta;


- corespondenta, manuscrisele sau alte documente personale apartinand salariatului.


In completarea dispozitiilor din dreptul national, dispozitiile art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului stabilesc faptul ca ``1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale. 2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora``.


Cu toate acestea, protectia dreptului la viata privata nu trebuie privita in mod absolut, in sfera raporturilor de munca fiind aplicabile prevederile art. 40 alin. (1) lit. d), care consacra dreptul angajatorului de a exercita controlul asupra modului de indeplinire de catre salariat a sarcinilor/atributiilor de serviciu .


Astfel, independent de modul in care angajatorul intelege sa isi desfasoare activitatea, este important a se pastra un raport de proportionalitate intre dreptul la viata privata a salariatului si dreptul angajatorului de a-si organiza activitatea si de a exercita controlul cu privire la aceasta.


In plus, fiind in discutie insasi viata privata a persoanei, este necesar ca angajatorul sa demonstreze existenta unor motive legitime si obiective care sa justifice instituirea masurii de monitorizare a conversatiilor electronice si sa inlature orice posibilitate de a realiza controlul activitatii desfasurate de salariat prin alte metode mai putin intruzive.


De asemenea, revine angajatorului obligatia de a-l informa in mod corespunzator si efectiv pe salariat cu privire la natura sau amploarea monitorizarii ce il vizeaza si/sau, dupa caz, de a obtine acceptul persoanei vizate.


In acest sens, Recomandarea CM/Rec(2015)5 a Comitetului de Ministri adresata statelor membre privind prelucrarea datelor cu caracter personal in contextul ocuparii fortei de munca, adoptata la 1 aprilie 2015, in cadrul sectiunii 14.1. Comitetul a apreciat ca ``angajatorii ar trebui sa evite ingerintele nejustificate in exercitarea de catre angajati a dreptului la respectarea vietii private. Acest principiu se extinde la toate echipamentele tehnice si tehnologia informatiei si comunicatiilor utilizate de catre un angajat. Persoanele vizate ar trebui sa fie informate periodic si corespunzator in conformitate cu o politica clara in materie de respectare a vietii private [a€¦]. Informatiile furnizate ar trebui sa fie actualizate si sa includa scopul prelucrarii, durata pastrarii datelor colectate, salvarea datelor referitoare la trafic si arhivarea mesajelor electronice profesionale``.


Cu alte cuvinte, s-a remarcat impactul semnificativ pe care il implica ingerintele angajatorului in viata privata a salariatului, cu precadere prin raportare la activitatile ce includ utilizarea de catre salariat a echipamentelor tehnice, tehnologiei informatiei si comunicatiilor, Comitetul recomandand informarea clara, expresa si neechivoca a angajatilor in acest sens.


In ceea ce priveste incidenta concreta a protectiei dreptului la viata privata in contextul corespondentei electronice a salariatilor, prin jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca ``acele comunicari care sunt efectuate din sedii profesionale, precum si cele efectuate la domiciliu (cum este situatia telesalariatilor), pot fi incluse in sfera notiunilor de A«viata privataA» si A«corespondentaA», mentionate la art. 8 din Conventie[1]``.


Cu titlu exemplificativ, in Cauza Barbulescu impotriva Romaniei (Cererea nr. 61496/08), Curtea a constatat faptul ca d-lui. Barbulescu i-a fost aplicata sanctiunea disciplinara a desfacerii contractului individual de munca pe motiv ca ar fi comunicat in scopuri personale cu logodnica si fratele sau prin utilizarea contului de Yahoo Messenger creat in urma instructiunilor angajatorului pentru a raspunde intrebarilor clientilor, angajatorul avand acces la acesta.


Curtea a observat din documentele depuse la dosar, in special din cele referitoare la procedura disciplinara initiata impotriva reclamantului, ca in cursul perioadei de monitorizare, atat fluxul, cat si continutul comunicarilor reclamantului au fost inregistrate si stocate in timp real, iar angajatorul a avut acces la acestea si, mai mult, a tiparit continutul lor.


Analizand toate aceste aspecte, Curtea a evidentiat de la bun inceput ca ``tipul de mesagerie instantanee pe internet in discutie nu reprezinta altceva decat o forma de comunicare ce face parte din exercitarea unei vieti private sociale``, precum si faptul ca ``notiunea de A«corespondentaA» se aplica trimiterii si primirii de mesaje, chiar si de pe computerul angajatorului``.


Concluzionand, Curtea a decis ca ``autoritatile nationale nu au protejat in mod corespunzator dreptul reclamantului la respectarea vietii sale private si a corespondentei sale si ca, prin urmare, nu au asigurat un echilibru just intre interesele aflate in joc. Prin urmare, a fost incalcat art. 8 din Conventie``.


Revenind la necesitatea pastrarii unei proportionalitati echitabile intre interesele salariatului si cele ale angajatorului, este de remarcat ca nu orice corespondenta electronica poate fi inclusa in sfera notiunii de viata privata a salariatului.


Cand este vorba despre o corespondenta ce vizeaza relatia profesionala, spre exemplu, dintre salariat si clientii/partenerii/colaboratorii societatii este firesc ca angajatorul, cu informarea prealabila a angajatului, sa fie indreptatit sa aiba acces la acestea, intrucat, de aceasta data, interesul protejat este cel al angajatorului.


Nu putem afirma acelasi lucru si despre corespondentele private dintre salariati, ce exced sferei profesionale, situatie ce intra, de asemenea, sub incidenta protectiei dreptului la viata privata.


Problematica respectarii dreptului la viata privata in contextul corespondentei electronice a salariatului este cu atat mai importanta cu cat, in functie de particularitatile fiecarui caz, poate fi atrasa nu numai raspunderea patrimoniala, ci inclusiv raspunderea penala a angajatorului, in temeiul art. 302 din Codul penal - violarea secretului corespondentei.


Astfel, interceptarea, fara drept a unei convorbiri sau comunicari efectuate prin orice mijloc electronic de comunicatii se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.


Asadar, fie ca este vorba despre corespondenta electronica purtata de salariat de la locul de munca, fie de la domiciliu (in situatia telemuncii), este important ca angajatorul, mai ales prin prisma relatiei de subordonare existenta, sa asigure protectia efectiva a vietii private a salariatului, bineinteles fara a exclude dreptul de control al angajatorului, insa circumscris interesului profesional al acestuia.


Bibliografie:


1. Barsan, C. (2010), Conventia europeana a drepturilor omului. Comentariu pe articole, Editia a 2-a, Ed. C.H.Beck, Bucuresti.


2. Recomandarea CM/Rec(2015)5 a Comitetului de Ministri, adoptata la 1 aprilie 2015, adresata statelor membre privind prelucrarea datelor cu caracter personal in contextul ocuparii fortei de munca .


3. Hotararea din 5 septembrie 2017, Cauza Barbulescu impotriva Romaniei (Cererea nr. 61496/08), Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Marea Camera, Strasbourg.






Citeşte mai multe despre:    comunicare digitala    codul muncii    corespondenta electronica a salariatului    avocat digitalizare

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Repartizarea normei de munca si a timpului de lucru al medicilor. Dispozitii legale incidente
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Dreptul la deconectare al salariatului in era digitala. Reglementare
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Evaluarea salariatilor prin procese automate, aplicatii si platforme electornice
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

E-sanatatea si securitatea in munca pe piata unica digitala
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati

Contract individual de munca, Model 2021. PDF si Word editabil
Sursa: MCP Cabinet avocati

Particularitati privind procedura concilierii in litigiile de munca
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati



Jurisprudenţă

Decizia nr. 30/2020 privind examinarea recursului in interesul legii privind cauza reala si serioasa a concedierii. Selectarea salariatilor ce ar urma a fi concediati
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Obligarea angajatorului la plata orelor suplimentare prestate peste programul de 4 ore/zi si a concediului de odihna
Pronuntaţă de: TRIBUNALUL IASI - SENTINtA Nr. 907 din 22 Iulie 2020

Cerere privind constatarea ca durata contractului de munca incheiat intre parti este de 8 h/zi. Reconstituirea vechimii in munca. Plata drepturilor salariale cuvenite si neachitate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CONSTANTA - DECIZIA CIVILa NR. 342 din 05 noiembrie 2019

Primirea la munca a unui numar de 3 (trei) salariati in afara programului de lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial
Pronuntaţă de: Judecatoria PITESTI - Sentinta civila nr. 1318 din 04.03.2019

Contestare decizie de concediere. Solictare plata drepturi banesti si a indemnizatiei de concediu
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CLUJ - DECIZIA CIVILa Nr. 993 din 9 septembrie 2019