Dobandirea calitatii de notar public de catre judecatorii Curtii Constitutionale. Studiu de caz

Interventia legislativa survenea dupa ce anterior, prin Legea nr.303/2004 privind statutul magistratilor^[2], o posibilitate asemanatoare era acordata judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie (I.C.C.J.) carora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiti ori, dupa caz, au fost eliberati din functie din motive neimputabile.

Nu intra in obiectul acestui material examinarea concordantei dispozitiilor legale sus-mentionate-care tind a transforma Uniunea Nationala a Notarilor Publici (U.N.N.P.R.) intr-o anexa a celor doua institutii^[3]-cu dispozitiile Constitutiei cuprinse in art.41, alin.1^[4], 135, alin.1^[5], sau art.144^[6]. Nu intra, de asemenea, in acest obiect, examinarea oportunitatii legalizarii accesului intr-o profesie de interes public, ce presupune competente specifice, a unor persoane cu competente neverificate^[7], in sensul de a stabilidaca demersul legislativ a fost impus de un interes public sau, dimpotriva, de un interes particular, chiar ocult si contrar celui public. Vom examina, in acest material, un caz particular-din cate cunoastem, si singular-de dobandire a calitatii de notar public de catre un fost judecator al Curtii Constitutionale, in sensul de a analiza modul in care au fost interpretate si aplicate dispozitiile legale cu incidenta in cazul concret. Inainte de a trece la analiza propriu-zisa, vom fixa cronologia faptelor relevante, la care se va raporta argumentatia ce va fi dezvoltata mai jos:

-13.07.2016-incetarea mandatului de judecator al Curtii Constitutionale pentru numitul T.T.^[8]

-12.07.2018-publicarea in ``Monitorul oficial al Romaniei`` a Legii nr.168/2018 care confera judecatorilor ai Curtii Constitutionale posibilitatea ca dupa incetarea mandatului ca urmare a expirarii termenului pentru care au fost numiti sa opteze pentru intrarea in notariat, fara examen;

-10.08.2018-inregistrarea la U.N.N.P.R. a cererii numitului T.T. de dobandire a calitatii de notar public, cu scutire de examen, in considerarea calitatii sale de fost judecator al Curtii Constitutionale;

-13.08.2018-adoptarea Hotararii nr.100 a Consiliului U.N.N.P.R. prin care s-a propus suplimentarea cu un post, destinat numitului T. T., a numarul notarilor publici din Municipiul Iasi, pentru anul 2018;^[9]

-14.08.2018-emiterea adresei nr.6007 a U.N.N.P.R, prin care s-a inaintat Ministerului Justitiei Hotararea nr.100/13.08.2018 a Consiliului U.N.N.P.R, adresa care a fost inregistrata la ministerul justitiei sub nr.72.191/14.08.2018;^[10]

-20.08.2018 emiterea O.M.J. nr.3216/C, prin care s-a facut actualizarea numarului de posturi de notari publici destinate judecatorilor de la I.C.C.J.pentru anul 2018, prin suplimentarea cu un post a numarului notarilor publici din Municipiul Iasi, post destinat unui fost judecator al Curtii Constitutionale;.

-22.08.2018-publicarea O.M.J. nr.3216/C/20.08.2018 in ``Monitorul oficial al Romaniei``, partea I, nr. 726 din 22 august 2018;

-23.08.2018 emiterea O.M.J.nr.3234/C prin care numitul T.T. a fost numit notar public in municipiul Iasi.

1.Interpretarea art.69, alin.4 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionare a Curtii Constitutionale.

Textul evocat are urmatoarea redactare:Dupa incetarea mandatului ca urmare a expirarii termenului pentru care a fost numit, judecatorul Curtii Constitutionale poate opta pentru intrarea in avocatura sau notariat, fara examen. Atat Ministerul Justitiei cat si U.N.N.P.R., in cazul concret analizat, au interpretat textul de lege citat in sensul ca acesta indreptateste nu numai pe judecatorii carora le inceteaza mandatul, din motive neimputabile, dupa intrarea in vigoare a Legii nr.168/2018, ci si pe toti fostii judecatori ai Curtii Constitutionale, incepand cu chiar primii judecatori ai acestei institutii publice, sa solicite intrarea in profesia de notar cu scutire de examen. Conferirea textului legal a unei asemenea acceptiuni rezulta din imprejurarea ca, desi calitatea de judecator a numitului T.T. incetase cu exact doi ani inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.168/2018, cererea acestuia de dobandire a calitatii de notar public cu scutire de examen a primit o solutie pozitiva.

Neindoielnic, interpretarea aplicata de Ministerul Justitiei si U.N.N.P.R. este gresita. In primul rand, interpretarea acestora violeaza principiul neretroactivitatii legii, consacrat de art.15, alin.2 din Constitutie . Este mai mult decat evident, ca faptul generator al dreptului judecatorului de Curte Constitutionala de a dobandi calitatea de notar public cu scutire de examen, este incetarea calitatii de judecator din motive neimputabile, dar suveranitatea principiului constitutional enuntat impune ca aplicarea dispozitiilor art.69, alin.4 din Legea nr.47/1992 sa nu se faca atunci cand incetarea calitatii de judecator a avut loc inainte de data intrarii in vigoare a Legii nr.168/2018, care a introdus in corpul Legii nr.47/1992 respectivele dispozitii, adica in cazul unor fapte petrecute inainte de data la care a inceput activitatea respectivei legi. Spre acelasi fine conduce interpretarea gramaticala a art.69, alin.4 din Legea nr.47/1992. Astfel, subiectul propozitiei pe care o contine alineatul in cauza este substantivul judecator, cu determinativul atributiv Curtii Constitutionale. Consecinta juridica a acestei structuri sintactice este ca nu se poate prevala de dispozitiile art.69, alin.4 din Legea nr.47/1992 decat o persoana care a avut calitatea de judecator al Curtii Constitutionle sub imperiul acestor dispozitii, conditie care, in cazul analizat, nu este indeplinita.

Practic, Legea nr.168/2018 a operat o modificare a statutului judecatorului de Curte Constitutionala, numai ca acest statut modificat si-l poate revendica numai persoana care a avut calitatea de judecator dupa ce el a devenit activ . Semnificativ, in acest sens, este si faptul ca, in structura textului art.69, alin.4 din Legea nr.47/1992, legiuitorul a refuzat sainlocuiasca sintagma judecatorul Curtii Constitutionale cu sintagma fostul judecator al Curtii Constitutionale, desi, substituirea, pe de o parte, nu ar fi implicat nicio alta modificare in structura propozitiei si, pe de alta parte, ar fi fost in congruenta logica cu determinarea temporala din debutul propozitiei (dupa incetarea mandatului). Aceasta aparenta imperfectiune logico-stlistica nu isi poate avea sorgintea decat in intentia legiuitorului de a exclude orice incertitudine asupra titularului dreptului de a accede in profesia de notar cu scutire de examen, anume ca acesta este persoana care are calitatea de judecator sub imperiul art.69, alin.4 din Legea nr.47/1992, nu si cea a carei calitate de judecator a incetat inainte de intrarea in vigoare a acestui text de lege.

2. Inconsecventa interpretativa

Daca, dupa cum am aratat la punctul precedent, in cazul particular determinat analizat, atat Ministerul Justitiei cat si U. N.N.P.R. au interpretat art.69, alin.4 din Legea nr.47/1992 in sensul ca in baza lui pot dobandi calitatea de notar public cu scutire de examen si persoanele carora le-a incetat calitatea de judecator al Curtii Constitutionale inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.168/2018, intr-un caz similar, interpretarea data chiar de legiuitor si, ulterior preluata de Ministerul Justitiei in normele de aplicare, a fost diametral opusa si, in opinia noastra, corecta.

Astfel, art.102, alin.2 din Legea 303/2004 prevede ca judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie carora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiti ori, dupa caz, sunt eliberati din motive neimputabile(...)pot opta pentru intrarea in avocatura sau notariat, fara examen. Exceptand destinatarii diferiti, aceasta dispozitie legala, in partea reprodusa, este similara, in substanta ei juridica, cu cea cuprinsa in art.69, alin.4 din Legea nr.47/1992, care dispune ca dupa incetarea mandatului ca urmare a expirarii termenului pentru care a fost numit, judecatorul Curtii Constitutionale poate opta pentru intrarea in avocatura sau notariat, fara examen.^[11]

Desi nu este o veritabila norma interpretativa,in sensul art.69, alin.1 din Legea nr.24/2000, dar si fara a exista intentia de modificare implicita a art.102, alin.2 din Legea 303/2004^[12], fiind, in fapt, o dezvoltare interpretativa a acestuia, art.33, alin.1 din Legea nr.36/1995, prevede urmatoarele: Pot dobandi, la cerere, fara examen, calitatea de notar public si judecatorii dela Inalta Curte de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cererea de numire se adreseaza ministrului justitiei, in termen de cel mult un an(s.n.D.I.) de la data expirarii mandatului sau eliberarii din functie, din motive neimputabile.^[13] In mod evident, prin inserarea termenului de un an de la data expirarii mandatului sau eliberarii din functie, dispozitia legala citata este incompatibila cu intelegerea art.102, alin.2 din Legea nr.303/2004, in sensul ca acesta se aplica si in cazul judecatorilor I.C.C.J. carora le-a incetat calitatea inainte de intrarea in vigoare a acestuia, deoarece, practic, face imposibila dobandirea generalizata de catre acestia a calitatii de notar public. Iar sustinerea ca art. 102, alin.2 din Legea 303/2004 s-ar aplica numai judecatorilor carora le-a incetat calitatea cu maximum un an inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 303/2004 nu ar putea sa-si aproprieze vreun argument cit de cat rezonabil din punct de vedere juridic.

Dintr-o alta perpectiva, se pune intrebarea, a fost in intentia legiuitorului sa acorde judecatorilor Curtii Constitutionale un regim juridic privilegiat in raport cu judecatorii I.C.C.J. in ceea ce priveste dobandirea calitatii de notar public cu scutire de examen, in sensul de a permite intrarea in profesie si judecatorilor Curtii Constitutionale carora le-a incetat calitatea inainte de intrarea in vigoare a textului legal autorizator, ceea ce le-a fost refuzat judecatorilor I.C.C.J. aflati in situatie similara? Dincolo de imposibilitatea identificarii resortului social care ar fi justificat solutii normative discriminatorii, analiza comparativa a art.102, alin.2 din Legea 303/2004 si art.69, alin.4 din Legea nr.47/1992 nu indreptateste o asemenea concluzie. Oricare ar fi abordarea interpretativa a acestor dispozitii legale nu se poate ajunge la sfere de aplicare diferite prin raportare la momentul intrarii lor in vigoare. O posibila relevanta in acest sens o are si o anume stare de fapt: in afara de cazul analizat, nu mai exista altul in care un fost judecator al Curtii Constitutionale, caruia i-a incetat mandatul inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.168/2018, sa fi solicitat intrarea in profesia de notar cu scutire de examen.

Dar U.N.N.P.R. si Ministerul Justitiei au apreciat ca judecatorii Curtii Constitutionale sunt privilegiati in raport cu judecatorii I.C.C.J. nu numai sub aspectul evidentiat mai sus, ci si sub aspectul termenului de solutionare a cererii de dobandire a calitatii de notar public. Astfel, potrivit art.33, alin.2 din Legea nr.36/1995, in cazul judecatorilor de la I.C.C.J. pentru a fi avute in vedere la emiterea ordinului de actualizare, cererile de numire se depun pana la data de 31 martie a fiecarui an, la Ministerul Justitiei.(...) Cereriledepuse dupa aceasta data vor fi solutionate in anul urmator. In contrast, cele doua entitati au apreciat ca cererea judecatorului de Curte Constitutionala se solutioneaza de indata, indiferent de momentul in care a fost depusa, interpretare care se deduce din faptul ca cererea numitului T.T. a fost depusa in luna august a anului 2018 si a fost solutionata cu celeritate in cursul aceleiasi luni.

3. Procedura de numire. Incidenta art.1, alin.2 Cod civil.

In conditiile in care Legea nr.36/1995 si regulamentul de aplicarea a acestei legi nu au dispozitii procedurale aplicabile intrarii in profesia de notar a judecatorilor Curtii Constitutionale si nici nu exista uzante aplicabile, urmeaza ca trebuia, in cazul concret, sa fie aplicate dispozitiile legale privitoare la situatii asemanatoare, iar aceste din urma dispozitii sunt cele aplicabile intrarii in profesia de notar a judecatorilor de la I.C.C.J., adica art.33-34 din Legea nr.36/1995. Concluzia deriva din dispozitiile art.1, alin.2 Cod civil potrivit carora in cazurile neprevazute, de lege se aplica uzantele, iar in lipsa acestora, dispozitiile legale privitoare la situatii asemanatoare(...).^[14] Totodata, ea este urmarea fireasca a principiului potrivit caruia legea trebuie interpretata in sensul in care produce un efect si nu in acela in care nu produce niciunul. Or, refuzul de aplicare in speta a art.33-34 din Legea nr.36/1995, transforma art.1, alin.2 Cod civil intr-un text lipsit de consecinte juridice.^[15]

Din raportarea situatiei de fapt la art.33 si 34 din Legea nr.36/1995 rezulta urmatoarele:

a) Cererea numitului T.T. de dobandire a calitatii de notar public a fost depusa la U.N.N.P.R, dupa data de 31.03.2018 si, in consecinta, nu putea sa primesca o solutie in anul 2018, ci numai in anul 2019. Spre aceasta concluzie conduce nu numai precizarea expresa a temenului de depunere din art.33 din Legea 36/1995, ci si faptul ca, potrivit art.21 din Legea nr.36/1995, actualizarea numarului de notari publici se face in primul trimestru, in baza unor criterii, a caror aplicare, in mod obiectiv, se raporteaza la situatiile statistice aferente anului precedent (in cazul concret, 2017). Or, din aplicarea acelorasi criterii, la aceleasi date statistice, nu poate sa rezulte un anumit numar actualizat de notari publici, daca aplicarea se face in trimestrul unu si un numar diferit, daca aplicarea se face in trimestrul trei al anului in care se face actualizarea. Deci, cererea nu putea sa fie solutionata in 2018 si dintr-un considerent pur practic: nu exista si nu putea exista un loc vacant de notar public, determinat prin aplicarea criteriilor legale, care sa fie ocupat de T.T., vacantarea fiind deja epuizata prin locurile vacantate stabilite anterior, cu destinatiile prevazute de lege, printre care nu exista si un loc pentru judecatorii Curtii Constitutionale.

b) Cererea numitului T.T. a fost indreptata gresit. Potrivit dispozitiilor legale aplicabile, aceasta cerere trebuia adresata Ministerului Justitiei, care trebuia sa o trimita U.N.N.P.R care, la randul sau, trebuia sa o trimita Camerei Notarilor Publici Iasi, pentru ca aceasta din urma sa faca propuneri de actualizare a numarului notarilor publici, in conformitate cu criteriile prevazute de lege. Efectiv insa, cererea s-a solutionat, de indata, fara respectarea acestei proceduri. Intr-o abordare legala a cererii, U.N.N.P.R ar fi trebuit sa faca aplicarea dispozitiilor art.6¹ din O.G.nr.27/2002 si sa comunice cererea solicitantului catre Ministerului Justitiei, cu instiintarea petentului despre aceasta.

c) O.M.J. nr.3216/C din 20.08.2018 a fost emis cu incalcarea art.21, alin.3 din Legea nr.36/1995, care dispune ca actualizarea numarului de notari publici se face in primul trimestru al anului, actualizarea suplimentara operandu-se in luna august. De asemenea, desi Legea nr.36/1995 nu prevede un termen expres in care Consiliul U.N.N.P.R. trebuie sa comunice Ministerului Justitie propunerile de actualizare a numarului de notari publici, este evident ca acest termen nu poate fi ulterior datei de 31 martie, pana la care Ministerul Justitie trebuie sa emita ordinul de actualizare si, ca atare, se poate aprecia, ca sub aspectul termenului in care a fost emisa, existaelemente de ilegalitate si in adoptarea Hotararii nr.100 din 13.08.2018 a Consiliului U.N.N.P.R.

d) Cererea numitului T.T. de dobandire a calitatii de notar publica fost solutionata favorabil, desi termenul de un an de la data incetarii calitatii de judecator, in care trebuia depusa, era expirat.

Este de subliniat ca exista un indiciu textual din care rezulta ca toti cei implicati in procedura de emitere a ordinului de numire ca notar public a numitului T.T. au fost constienti de aplicabilitatea in speta a art. 33-34 din Legea nr.36/1995, si acesta consta in denumirea pe care o poarta O.M.J. nr. 3216/20.08.2018, denumire care este de modificare a Ordinului ministrului justitiei nr. 1.940/C/2018 privind actualizarea numarului posturilor de notar public destinate judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru anul 2018(s.n.D.I.).

4. Nelegalitatea ordinului de actualizare a numarului de notari publici nr. 3216/C din 20.08.2018.

In afara de aspectele de nelegalitate deja evidentiate, in emiterea O.M.J.3216/C din 20.08.2018 pot fi identificate si alte incalcari ale unor dispozitii legale ce trebuia avute in vedere la elaborarea si adoptarea ordinului. Astfel, in lipsa unor dispozitii legale derogatorii, procedura de adoptare a ordinului de actualizare a numarului de notari publici este cea instituita de Legea 36/1995. Pornind de la acesta constatare de principiu, consecutiv, se poate observa ca ordinul a fost emis cu incalcarea dispozitilor art.21, alin.4, lit.a din Legea nr.36/1995, in sensul ca propunerea de actualizare a numarului de notari publici care a stat la baza sa, facuta prin Hotararea nr.100/13.08.2018 a Consiliului U.N.N.P.R, a fost adoptata in lipsa propunerilor Camerei Notarilor Publici Iasi, desi textul de lege mentionat prevede expres, ca element de fundamentare a propunerii Consiliului U.N.N.P.R., propunerea camerei in care urmeaza a se vacanta postul de notar public.

In conditiile in care art.21, alin.2 din Legea nr.36/1995 prevede numai ca numarul posturilor de notar public se actualizeaza, de regula anual, de catre ministrul justitiei si ca actualizarea se face la propunerea Consiliului Uniunii, s-ar putea considera, totusi, ca O.M.J. nr. 3216/C din 20.08.2018 a fost emis cu respectarea exigentelor de legalitate, de vreme ce, efectiv, propunerea Consiliului U.N.N.P.R. a existat la dosarul actului administrativ?

Pozitia Ministerului Justitiei in aceasta chestiune este ca ordinul in discutie indeplineste conditiile de legalitate, iar aceasta pozitie este argumentata tocmai pe respectarea, in litera lui, a art. art.21, alin.2 din Legea nr.36/1995,ordinul fiind emis pe baza propunerilor formulate de Consiliul Uniunii .^[16]

Raspunsul la intrebarea formulata nu poate fi insa decat negativ, iar o pozitie contrara nu ar putea sa-si aiba originea decat in restrangerea principiului legalitatii, consacrat de art. 1, alin.5 din Constitutie, la latura sa pur formala. In realitate, la emiterea ordinului Ministerul Justitiei trebuia sa aiba in vedere nu numai legalitatea formala, ci si legalitatea substantiala, iar aceasta din urma il obliga sa verifice legalitatea actelor pe baza carora urma sa emita ordinul de actualizare, in speta a Hotararii nr.100/13.08.2018 a Consiliului U.N.N.P.R. De altfel, ilegalitatea acestei hotarari nu putea fi ignorata de Ministerul Justitie nici din perspectiva pur formala caci, in fapt, in circumstantele date, adoptarea valabila a aceste hotarari reprezenta o imposibilitate juridica. Conform art.37, alin.5 din Statutul U.N.N.P.R. desfasurarea valabila a adunarii generale a Camerei Notarilor Publici Iasi, care avea competenta adoptarii propunerii de vacantare a postului^[17]-chiar si in varianta de adunare extraordinara-nu putea sa aiba loc mai devreme de sapte zile de la data convocarii. Cum insa vacantarea postului a fost solicitata de numitul T.T. la data de 10.08.2018, iar Hotararea nr.100 a Consiliului U.N.N.P.R. a fost adoptata la 13.08.2018, este evident ca respectiva hotarare nu se putea intemeia pe o propunere valabil adoptata de Adunarea Generala a Camerei Notarilor Publici Iasi.^[18] De altfel, succesiunea extrem de rapida a evenimentelor, avand in vedere si structura Consiliului U.N.N.P.R., naste legitim dubii in legatura cu desfasurarea in conditii de legalitate, chiar si a sedintei consiliului in care a fost adoptata Hotararea 100/13.08.2018.

In lipsa propunerilor Camerei Notarilor Publici Iasi, adoptate in adunarea generala a acestei camere, care avea competenta legala de a stabili locurile vacante de notar public rezultate din aplicarea criteriilor prevazute de lege si corelat cu faptul ca art.69, alin.4 din Legea nr.47/1992 confera fostului judecator de la Curtea Constitutionala numai dreptul de a opta pentru intrarea fara examen in profesia de notar, dar nu-i confera si dreptul de a fi numit, obligatoriu, in localitatea in care solicita numirea este imposibil de a identifica mecanismele logico-juridice care au condus consiliul la vacantarea unui post de notar public in Municipiul Iasi.

Prezumtia de incalcare de catre consiliu a criteriilor de actualizare prevazute de art.21 din Legea nr.36/1995 vine tocmai in consecinta acestei imprejurari si este augmentata de faptul ca propunerile de actualizare facute anterior de Camera Notarilor Publici Iasi, pentru anul 2018, nu cuprind vreun post vacant de notar public in Municipiul Iasi.^[19]

5 Aspecte penale

Din cele expuse mai sus rezulta certitudinea incalcarii de catre Consiliul U.N.N.P.R., la adoptarea Hotararii nr.100/13.08.2018, a dispozitiilor art.21, alin.4, lit.a din Legea nr.36/1995 si, cel putin, ignorarea culpabila de catre Ministerul Justitiei a ilegalitatii respectivei hotarari si a aplicabilitatii, cu consecintele corespunzatoare, a art.1, alin.2 Cod civil, atunci cand a emis Ordinul nr.3216/C/20.08.2018. Apoi, exista circumstante care ar putea sa indice o interpretare, deliberat eronata, a art. art.69, alin.4 din Legea nr.47/1992, in scopul de a favoriza dobandirea calitatii de notar public, fara indreptatire legitima, de catre numitul T.T. Oricum, operativitatea, lipsita de orice termen de comparatie, cu care a fost solutionata cererea acestuia indica, prin ea insasi, un tratament special. In fine, legalitatea intrunirii si deliberarii in sedinta Consiliului U.N.N.P.R., in care a fost adoptata Hotararea 100/13.08.2018 nu este nici ea la adapost de orice suspiciuni. Toate acestea pot constitui elementul declansator al verificarii conduitei celor implicati din punctul de vedere al compatibilitatii cu legea penala.

6. Intr-un demers care ar putea fi calificat drept o incercare de a conferi, retroactiv, o baza legala modului in care au procedat in cazul analizat, la data de 19.04.2019, pe site-ul Ministerului Justitiei a fost publicat, la solicitarea U.N.N.P.R., un proiect de modificare a Regulamentului de aplicare a Legii nr.36/1995, care la pct.32 propune introducerea unui articol nou, 29¹, care dupa ce in alin.1 reitereaza cuprinsul art.69 din Legea nr.47/1992, in alin.2 prevede ca cererea se depune la Uniune si cuprinde Camera si localitatea in circumscriptia careia solicitantul doreste sa fie numit notar public, fiind insotita de dovada incetarii mandatului ca urmare a expirarii termenului pentru care a fost numit, precum si de dovezile din care rezulta indeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru numirea ca notar public. Dupa cum se poate observa, textul citat dispune ca cererea judecatorului de CurteConstitutionala pentru dobandirea calitatii de notar public se depune la Uniune si va cuprinde si localitatea in care acesta doreste sa fie notar^[20],mentiune care, in lipsa oricaror alte circumstantieri, din care sa rezulte ca judecatorul ar putea fi numit si in alta localitate decat cea solicitata, are semnificatia obligativitatii, a dreptului judecatorului de a fi numit in localitatea precizata in cerere . Practic, Ministerul Justitiei si U.N.N.P.R. prin textul citat realizeaza o abstractizare la nivel normativ, a solutiei adoptate in cazul particular analizat, abstractizare cu vadita vocatie de legitimare a solutiei individuale/particulare. Pe de alta parte, consecventi ideii ca vointa legiuitorului a fost sa asigure judecatorilor de la Curtea Constitutionala un statut preferential in raport cu cei de la I.C.C.J., prin textul citat, Ministerul Justitiei si U.N.N.P.R., adauga noi elemente acestui statut preferential si asta, in primul rand, prin consacrarea dreptului judecatorilor Curtii Constitutionale de a fi numiti notari publici in localitatea pe care o indica in cererea de numire, spre deosebire de judecatorii de la I.C.C.J. care nu au un asemenea drept, acestia putand opta pentru o anumita camera, dar in privinta localitatii de numire pot alege intre localitatile resedinta de judet din camera aleasa in care au fost stabilite locuri vacante prin aplicarea criteriilor de actualizare a numarului de notari publici prevazute de art. 21, alin.4 din Legea nr.36/1995^[21].

Este neindoielnic ca art.69 din Legea nr.47/1992, confera judecatorilor de Curte Constitutionala dreptul de a dobandi calitatea de notar public cu scutire de examen dar, in niciun caz, acest text de lege nu le confera dreptul de a fi numiti notari publici in localitatea din tara pe care o aleg discretionar, asa cum se acrediteaza in modificarea de regulament preconizata. Si asta, in primul rand, pentru ca, literal, textul in cauza nu consacra un astfel de drept . Pe de alta parte, modificarea propusa are potentialitatea de a intra in conflict cu art. 21, alin.4 din Legea nr.36/1995, mentionat mai sus, caci aplicarea ei ar putea conduce la consecinta ca judecatorul Curtii Constitutionale trebuie sa fie numit notar public in localitatea solicitata, chiar daca, prin aplicarea criteriilor legale de actualizare a numarului de notari publici, in localitatea respectiva nu seimpune vacantarea unui post de notar public. Acest fine insa ar reprezenta o ingerinta a unui organ administrativ-in speta Ministerul Justitiei-in domeniul puterii legislative, pentru ca practic, printr-un act normativ de putere jurica inferioara legii, s-ar modifica domeniul de aplicare al dispozitiei legale, prin introducerea, implicita, a unei exceptii, care nu a fost prevazuta de legiuitor.

Dar, mai presus de considerentele expuse mai sus, ilegalitatea preconizatului articol 29¹, deriva din lipsa competentei legale a Ministerului Justitiei si U.N.N.P.R. de a edicta un asemenea text normativ.

Prin art.VII, alin.2 din Legea nr.77/2012 pentru modificarea si completarea Legii notarilor publici si activitatii notariale nr.36/1995 s-a dispus elaborarea de catre Ministerul Justitiei si U.N.N.P.R. a regulamentului de aplicare a Legii nr.36/1995. Numai ca Legea nr.36/1995 nu are nicio dispozitie referitoare la dobandirea calitatii de notar public de catre judecatorii Curtii Constitutionale si, in consecinta, in niciun caz, proiectatul art. 29¹ nu ar putea fi calificat drept norma de aplicare a respectivei legi. In realitate, art. 29¹ reprezinta o norma de aplicare a art.69 din Legea nr.47/1992. Nici Ministerul Justitiei si nici U.N.N.P.R nu au insa abilitarea legala de a emite norme de aplicare a Legii nr.47/1992 si, in consecinta, in lipsa unei asemenea abilitari exprese, nu pot emite norme de aplicare a respectivei legi^[22]. De altfel, potrivit art.55, alin.2 din Legea nr.24/2000, norme de aplicare a unui act normativ se elaboreaza numai cand acestea sunt prevazute expres in continutul actului, iar Legea nr.47/1992 nu are in cuprinsul sau o astfel de prevedere.

Un punct de vedere contrar celui expus mai sus nu ar putea fi infirmat de imprejurarea ca art. 26-30 din Regulamentul de aplicare a Legii nr.36/1995, in forma actuala, contine dispozitii referitoare la dobandirea calitatii de notar public cu scutire de examen de catre judecatorii de la I.C.C.J., in temeiul art.102, alin.2 din Legea nr.303/2004, deci in temeiul unei alte legi decat cea pentru care Ministerul Justitiei si U.N.N.P.R au fost abilitate sa emita norme de aplicare. Contradictia este doar aparenta pentru ca, in realitate, art. 26-30 din Regulament nu contin norme de aplicare a art.102 din Legea nr.303/2004. Aceste dispozitii regulamentare au fost incluse in forma regulamentului adoptata prin O.M.J.nr.2333/C/2013 si publicata in M.O. nr.479 din 01.08.2013. Adoptarea lor a survenit insa dupa ce, mai inainte, prin Legea nr.77/2012, Legea notarilor publici si activitatii notariale nr.36/1995, fusese completata prin introducerea art.16¹¹-16¹³(in numerotarea actuala art.33-35), care preluau si dezvoltau dispozitia cuprinsa in art.102 din Legea nr.303/2004. Ca urmare, art. 26-30 din Regulament,reprezinta, in fapt, norme de aplicare a art.33-35 din Legea nr.36/1995, si nu a art. 102, alin.2 din Legea nr.303/2004.

AutorDobre Ion

Bibliografie

[1]Publicata in ``Monitorul oficial al Romaniei``, partea I, nr. 595 din 12 iulie 2018

[2]Publicata in ``Monitorul oficial al Romaniei``, partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004. In prezent, legea are denumirea schimbata in Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

[3]In anul 2019, prin O.M.J. nr.2875/C/2019, modificat prin O.M.J.nr.5098/C/2019, au fost vacantate pentru judecatorii de la I.C.C.J. 13 posturi de notar public. Prin comparatie, in acelasi an, prin O.M.J.nr.2874/C/2019, pentru intrarea in profesie prin concurs, au fost vacantate 14 posturi de notar public.

[4]In conditiile in care numarul total al notarilor publici, asa cum acesta este reglementat de Legea nr.36/1995, este numerus clausus, se pune intrebarea daca intrarea privilegiata in profesia de notar public a unor categorii de persoane, nu inseamna o ingradire indirecta a libertatii de alegere a profesiei si locului de munca pentru celelalte persoane .

[5]Activitatea notariala nu presupune participarea directa si specifica la exercitarea autoritatii publice, ci este o activitate concurentiala.(A se vedea, in acest sens, Hotararea C.J.U.E. in cauza C-47/08). Caracterul concurential al profesiei impune ca si accesul in profesia de notar sa se realizeze pe o baza concurentiala. Or, este evident ca asigurarea prin lege unor persoane a accesului in profesie in lipsa verificarilor de competente carora le sunt supuse celelalte, este de natura sa altereze regulile concurentei. Precizam ca celelalte posibilitati pe care art.69, alin.1-3 le confera fostului judecator al Curtii Constitutionale, dupa incetarea mandatului din motive neimputabile, nu intra in conflict cu norma constitutionala mentionata, ele nevizand activitati de natura concurentiala.

[6]Art.144 din Constitutie trebuie interpretat in sens larg si teleologic, scopul in care a fost edictat fiind acela de a se exclude orice ipoteza in care obiectivitatea judecatorului ar putea fi alterata. Or, art. 69, alin.4 din Legea nr.47/1992, desi nu intra intr-o coliziune directa cu dispozitia constitutionala evocata, este evident ca naste germenii unei lipse de obiectivitate, fiind greu de admis ca, de exemplu, pus in situatia de a statua chiar asupra constitutionalitatii art. 69, alin.4 din Legea nr.47/1992, in mod cert, judecatorul isi va inhiba propriul subiectivism.

[7] Prezinta relevanta, in acest context, faptul ca fostii judecatori de la I.C.C.J. pot dobandi calitatea de notar public fara examen, indiferent de specializarea lor. Aceasta inseamna ca este posibila dobandirea calitatii de notar public si de persoane care nu au operat, in principal, cu materia dreptului civil si procesual civil o perioada destul de indelungata, in conditiile in care, aceste materii precumpanesc in activitatea notariala. Nu este exclus ca aceasta circumstanta sa explice de ce, din numarul total al fostilor judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie care au dobandit calitatea de notar public fara examen, pana in anul 2019, 42% au fost suspendati, la cerere, din exercitiul functiei. (A se vedea, in acest sens, adresa nr.74042/09.09.2020 a Ministerului Justitiei, nepublicata)

[8]A se vedea Hotararea Camerei Deputatiilor nr.49/2016 din 09.06.2016, publicata in ``Monitorul oficial al Romaniei``, partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016.

[9]Cf. O.M.J. nr.3216/C/2018 din 20.08.2018.

[10]Cf. O.M.J. nr.3216/C/2018 din 20.08.2018.

[11]Chiar daca textul din Legea 47/1992 nu mai face referire la motive neimputabile, ipoteza normei nu este diferita de cea din Legea nr.303/2004, deoarece leaga incetarea mandatului de expirarea termenului, ceea ce, practic, exclude situatia incetarii mandatului din motive imputabile care, in fapt, ar putea sa se produca numai inainte de expirarea termenului.

[12]Lipsa intentiei de modificare rezulta din chiar mentionarea art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, ca temei al dobandirii calitatii de notar public cu scutire de examen.

[13] O dispozitie similara este cuprinsa in art.26 din Regulamentul de aplicare a Legii nr.36/1995, aprobat prin O.M.J.nr.2333/C/2013.

[14]Este de subliniat si faptul ca potrivit art.165 din Legea nr.36/1995, respectiva lege se completeaza cu prevederile Codului civil.

[15] Art.33-34 din Legea nr.36/1995 au urmatorul cuprins:

Art.33 (1) Pot dobandi, la cerere, fara examen, calitatea de notar public si judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cererea de numire se adreseaza ministrului justitiei, in termen de cel mult un an de la data expirarii mandatului sau eliberarii din functie, din motive neimputabile. (2) Pentru a fi avute in vedere la emiterea ordinului de actualizare, cererile de numire se depun pana la data de 31 martie a fiecarui an, la Ministerul Justitiei. Solicitantul va preciza in cererea de numire Camera in a carei circumscriptie doreste sa isi exercite activitatea . Cererile depuse dupa aceasta data vor fi solutionate in anul urmator. Sub sanctiunea respingerii cererii de numire, solicitantul va depune odata cu cererea dovezile din care sa rezulte ca indeplineste conditiile art. 22 alin. (1) lit. a) - g), precum si o declaratie pe propria raspundere, incheiata in forma autentica, din care sa rezulte ca nu a revenit pe functia de magistrat detinuta anterior sau pe o alta functie de judecator ori procuror si nu a optat pentru intrarea in avocatura. (3) Ministerul Justitiei va transmite Consiliului Uniunii, in 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la alin. (2), cererile judecatorilor care indeplinesc conditiile prevazute mai sus.

Art.34 (1) In functie de cererile comunicate de Ministerul Justitiei, Consiliul Uniunii va solicita Camerelor pentru care judecatorii si-au exprimat optiunea sa propuna un numar de locuri corespunzator cu optiunile formulate. La formularea propunerilor, Camerele vor avea in vedere criteriile prevazute de prezenta lege pentru actualizarea numarului de posturi. (2) Pe baza propunerilor primite de la Camere, Consiliul Uniunii formuleaza propunerile de posturi destinate a fi ocupate de judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe care le supune aprobarii ministrului justitiei. (3) Dupa emiterea ordinului de actualizare a posturilor destinate a fi ocupate de judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ministrul justitiei va emite ordinele de numire in functia de notar public a solicitantilor care indeplinesc conditiile de mai sus. (4) In cazul in care exista mai multi solicitanti pentru acelasi post, acestia vor fi departajati dupa criteriile stabilite in regulamentul de aplicare a prezentei legi.

[16]A se vedea, in acest sens, adresele Ministerului Justitiei nr.3/11664/2019/04.03.2019, 2/41299/2019/03.06.2019 si 3/48223/2020/03.07.2020, nepublicate. Este de subliniat ca petitiile in urmarea carora au fost emise adresele mentionate se invoca, explicit, incalcarea dispozitilor art.21, alin.4, lit.a din Legea nr.36/1995, dar aceasta imprejurare nu a fost de natura sa schimbe pozitia ministerului, care a refuzat sa examineze cauza de ilegalitate invocata de petenti.

[17]Art. 51, lit.m din Legea nr.36/1995.

[18]Imposibilitatea ignorarii nelegalitatii Hotararii nr.100/13.08.2018 a Consiliului U.N.N.P.R. este sustinuta si de o circumstanta particulara. Secretarul de stat care a semnat O.M.J. nr.3216/C/20.08.2018, provenea din sistemul U.N.N.P.R si deci, ar fi greu de presupus ca acestuia ii erau necunoscute mecanismele legale de adoptare a hotararilor in cadrul U.N.N.P.R.

[19]A se vedea anexa nr.9 la Hotararea Consiliului U.N.N.P.R. nr.58/20.04.2018, prin care au fost adoptate propunerile de actualizare a numarului de notari publici pentru anul 2018, nepublicata.

[20]Redactarea textului propus de initiatori este deficitara pentru ca daca, prin extensie, s-ar putea vorbi de o circumscriptie a Camerei-desi, intr-o formulare riguros exacta, circumscriptia nu este a Camerei, ci a Curtii de Apel in a carei raza teritoriala functioneaza Camera- din punctul de vedere al legislatiei notariale nu exista si o circumscriptie a localitatii, asa cum, literal, prevede textul. De fapt, daca s-ar fi limitat sa faca referire la camera si localitatea in care judecatorul doreste sa fie numit notar, fara determinarea in circumscriptia careia, textul ar fi indeplinit conditiile de claritate si precizie cerute unei norme juridice. A se vedea, in acest sens, si art. 36, alin.2 din Legea nr.36/1995, potrivit caruia, in ordinul de numire in functie (a notarului public, n.n.D.I.) se mentioneaza circumscriptia judecatoriei si localitatea in care este numit notarul public.

[21] A se vedea art. 33, alin.2 din Legea nr.36/1995 si art.28, alin.2 din regulamentul de aplicare a acestei legi.

[22]Concluzia rezulta, implicit, dar indubitabil, din dispozitiile art.4, alin.3 si art.55, alin.2 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa.