La incarcarea nelegala a unui film pe o platforma online nu poate solicita si adresa sa de e-mail sau IP ori numarul de telefon

La incarcarea nelegala a unui film pe o platforma online precum YouTube, titularul poate, in temeiul Directivei privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuala, sa solicite operatorului numai adresa postala a utilizatorului vizat, dar nu si adresa sa de e-mail sau IP ori numarul sau de telefon

In Hotararea Constantin Film Verleih (C-264/19), pronuntata la 9 iulie 2020, Curtea a statuat ca, in cadrul incarcarii unui film pe o platforma video online fara acordul titularului dreptului de autor, Directiva 2004/481 nu obliga autoritatile judecatoresti sa ordone operatorului platformei video sa furnizeze adresa de e-mail, adresa IP sau numarul de telefon al utilizatorului care a incarcat filmul in litigiu. Directiva, care prevede furnizarea ``adreselor`` persoanelor care au incalcat un drept de proprietate intelectuala, vizeaza numai adresa postala.

In anii 2013 si 2014, filmele Parker si Scary Movie 5 au fost incarcate pe platforma video YouTube, fara acordul Constantin Film Verleih, titularul drepturilor exclusive de exploatare pentru aceste opere in Germania. Ele au fost vizionate de mai multe zeci de mii de ori. In aceste conditii, Constantin Film Verleih a solicitat din partea YouTube si Google, aceasta din urma fiind societatea-mama a celei dintai la care utilizatorii trebuiau mai intai sa se inregistreze prin intermediul unui cont de utilizator, ca ele sa ii furnizeze un ansamblu de informatii referitoare la fiecare dintre utilizatorii care a efectuat incarcarea. Cele doua societati au refuzat sa furnizeze Constantin Film Verleih informatiile referitoare la acesti utilizatori, in special adresele lor de e-mail si numerele lor de telefon, precum si adresele IP utilizate de acestia, atat la momentul incarcarii fisierelor vizate, cat si la momentul ultimei accesari a contului lor Google/YouTube.

Litigiul principal depindea de aspectul daca asemenea informatii intra sub incidenta notiunii de ``adrese``, in sensul Directivei 2004/48. Aceasta directiva prevede ca autoritatile judecatoresti pot ordona furnizarea informatiilor cu privire la originea si retelele de distributie a marfurilor sau a serviciilor care incalca un drept de proprietate intelectuala. Printre aceste informatii figureaza in special ``adresele`` producatorilor, ale distribuitorilor si ale furnizorilor de marfuri sau de servicii contrafacute.

Curtea a constatat, in primul rand, ca, in ceea ce priveste sensul obisnuit al termenului ``adresa``, acesta nu vizeaza decat adresa postala, cu alte cuvinte locul domiciliului sau al resedintei unei anumite persoane . Rezulta ca acest termen, atunci cand este utilizat fara alte precizari, precum in Directiva 2004/48, nu vizeaza adresa de e-mail, numarul de telefon sau adresa IP. In al doilea rand, lucrarile pregatitoare2 care au condus la adoptarea Directivei 2004/48 nu contin niciun indiciu de natura sa sugereze ca termenul ``adresa`` ar trebui inteles in sensul ca vizeaza nu numai adresa postala, ci si adresa de e-mail, numarul de telefon sau adresa IP a persoanelor vizate. In al treilea rand, din examinarea altor acte de drept al Uniunii care vizeaza adresa de e-mail sau adresa IP reiese ca niciunul dintre acestea nu utilizeaza termenul ``adresa``, fara alte precizari, pentru a indica numarul de telefon, adresa IP sau adresa de e-mail.

Aceasta interpretare este, potrivit Curtii, conforma cu finalitatea urmarita de dispozitia din Directiva 2004/48 privind dreptul la informare. Astfel, avand in vedere armonizarea minimala privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuala in general, aceasta armonizare este limitata, potrivit dispozitiei mentionate, la informatii bine determinate. Pe de alta parte, aceasta dispozitie urmareste sa concilieze respectarea diferitor drepturi, in special dreptul la informare al titularilor si dreptul la protectia datelor cu caracter personal ale utilizatorilor.

In aceste conditii, Curtea a concluzionat ca notiunea de ``adrese`` care figureaza in Directiva 2004/48 nu vizeaza, in ceea ce priveste un utilizator care a incarcat fisiere care incalca un drept de proprietate intelectuala, adresa sa de e-mail, numarul sau de telefon si nici adresa IP utilizata pentru incarcarea acestor fisiere sau adresa IP utilizata la ultima sa accesare a contului de utilizator.

Curtea a precizat totusi ca statele membre au posibilitatea sa acorde titularilor de drepturi de proprietate intelectuala dreptul de a primi informatii mai extinse, insa sub rezerva asigurarii unui just echilibru intre diferitele drepturi fundamentale in cauza si a respectarii celorlalte principii generale ale dreptului Uniunii, precum principiul proportionalitatii.

Hotararea in cauza C-264/19 Constantin Film Verleih GmbH/ Google Inc si.YouTube LLC

1 Articolul 8 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuala (JO 2004, L 157, p. 45, Editie speciala, 17/vol. 2, p. 56).

2 Propunerea de directiva a Parlamentului European si a Consiliului privind masurile si procedurile destinate sa asigure respectarea drepturilor de proprietate intelectuala din 30 ianuarie 2003 [COM (2003) 46 final], Avizul Comitetului Economic si Social European din 29 octombrie 2003 (JO 2004, C 32, p. 15) si Raportul Parlamentului European din 5 decembrie 2003 (A5-0468/2003) privind aceasta propunere.