Contractele de credit pentru consumatori trebuie sa mentioneze intr-un mod clar si concis modalitatile de calcul al termenului de retragere

Nu este suficient ca in contract sa se faca trimitere, in ceea ce priveste informatiile obligatorii a caror comunicare catre consumator determina momentul de la care incepe sa curga termenul de retragere, la o dispozitie nationala care face ea insasi trimitere la alte dispozitii nationale

Un consumator a incheiat in anul 2012 cu o institutie de credit, Kreissparkasse Saarlouis, un contract de credit cu garantii reale pentru suma de 100 000 de euro, cu o dobanda anuala fixa de 3,61 % pina la data de 30 noiembrie 2021. Contractul de credit prevede ca persoana imprumutata dispune de 14 zile pentru a se retrage si ca acest termen incepe sa curga dupa incheierea contractului, dar nu mai inainte ca persoana imprumutata sa fi primit toate informatiile obligatorii mentionate de o anumita dispozitie din Codul civil german. Contractul nu enumera aceste informatii a caror comunicare catre consumator determina totusi momentul de la care incepe sa curga termenul de retragere.

Acesta se limiteaza sa faca trimitere la o dispozitie din dreptul german care face ea insasi trimitere la alte dispozitii din dreptul german. La inceputul anului 2016, consumatorul a comunicat Kreissparkasse ca se trage din contract . Kreissparkasse considera ca l-a informat in mod corespunzator pe consumator cu privire la dreptul sau de retragere si ca termenul pentru exercitarea acestui drept expirase deja. Landgericht SaarbrA�cken (Tribunalul Regional din SaarbrA�cken, Germania), sesizat de consumator, ridica problema daca acesta a fost in mod corect informat cu privire la perioada in care isi poate exercita dreptul de retractare.

Aceasta instanta a sesizat, prin urmare, Curtea de Justitie in vederea interpretarii Directivei privind contractele de credit pentru consumatori1 . Landgericht SaarbrA�cken este constient de faptul ca aceasta directiva prevede ca ea nu este aplicabila contractelor de credit insotite de o garantie reala precum cel in cauza. Totusi, legiuitorul german, dat fiind ca a ales sa aplice regimul prevazut de directiva si in cazul unor astfel de contracte, Landgericht SaarbrA�cken considera ca un raspuns din partea Curtii este necesar pentru solutionarea litigiului. In opinia Curtii, intrebarea adresata este legitima pentru a garanta o interpretare uniforma a legislatiei germane.

Prin hotararea pronuntata Curtea constata ca directiva, care urmareste sa asigure consumatorilor un nivel ridicat de protectie, trebuie interpretata in sensul ca contractele de credit pentru consumatori trebuie sa mentioneze in mod clar si concis modalitatile de calcul a termenului de retragere. Eficacitatea dreptului de retragere² ar fi in mod serios slabita daca nu situatia ar fi una diferita.

In plus, directiva se opune ca un contract de credit sa faca trimitere, in ceea ce priveste informatiile obligatorii a caror comunicare catre consumator determina momentul de la care incepe sa curga termenul de retragere, la o dispozitie nationala care face ea insasi trimitere la alte dispozitii ale dreptului statului membru in cauza.

In realitate, in cazul in care se face o astfel de trimitere in cascada, consumatorul nu poate sa determine, pe baza contractului, intinderea angajamentului sau contractual, nici sa controleze daca toate elementele necesare figureaza in contractul pe care l-a incheiat, nici a fortiori sa verifice daca termenul de retragere de care poate dispune a inceput sa curga. In speta, Curtea constata ca trimiterea, din cuprinsul contractului in discutie, la dispozitiile germane nu respecta cerinta de a se aduce la cunostinta consumatorului, intr-un mod clar si concis, perioada in care poate fi exercitat dreptul de retragere si celelalte conditii pentru a-l exercita.

Hotararea in cauza C-66/19 JC/Kreissparkasse Saarlouis

1 Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori si de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului (JO 2008, L 133, p. 66, rectificari in JO 2009, L 207, p. 14, in JO 2010, L 199, p. 40 si in JO 2011, L 234, p. 46, si in JO 2015, L 36, p. 15).

2 Conform directivei, daca un consumator isi exercita dreptul de retragere, el plateste creditorului principalul si dobanda aferenta acestuia de la data la care creditul a fost tras pana la data la care principalul a fost rambursat, fara nicio intarziere nejustificata si nu mai tarziu de 30 de zile calendaristice de la trimiterea notificarii retragerii catre creditor .