Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Contencios administrativ. Codul administrativ » Autonomia locala. Principiu al administratiei publice in Noul Codul Administrativ (IV)

Autonomia locala. Principiu al administratiei publice in Noul Codul Administrativ (IV)

  Publicat: 16 Sep 2019       353 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Contencios administrativ. Codul administrativ  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona,
Autonomia locala reprezinta unul dintre principiile ce stau la baza administratiei publice in legislatia nationala.

A fost promulgat la 11.09.1865
Legea administraţiei publice locale
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
Dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legatura politica si juridica permanenta dintre persoana fizica si stat,
Demnitarii, functionarii publici, personalul contractual si alte categorii de personal stabilite in conditiile legii de la nivelul autoritatilor si institutiilor administratiei publice centrale si locale.
Totalitatea activitatilor desfasurate, in regim de putere publica,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona,
A fost promulgat la 11.09.1865
Dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona,
Dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Totalitatea activitatilor desfasurate, in regim de putere publica,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Comune, orase, municipii si judete.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Comune, orase, municipii si judete.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Cuprinde regulile care guverneaza organizarea unui stat dat si raporturile dintre acel stat si agentii sai, pe de o parte, si ceilalti participanti la astfel de raporturi juridice, pe de alta.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunitatilor,
A fost promulgat la 11.09.1865
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Asociatiile de dezvoltare intercomunitara constituite pe baza de parteneriat intre municipii,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Structurile de cooperare cu personalitate juridica, de drept privat si de utilitate publica, infiintate, in conditiile legii,
A fost promulgat la 11.09.1865
Comune, orase, municipii si judete.
Comune, orase, municipii si judete.
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Grupare de persoane fizice sau juridice organizata pe baza unui statut in vederea realizarii unui scop comun (stiintific, cultural, artistic, sportiv).
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Comune, orase, municipii si judete.
Comune, orase, municipii si judete.
Consiliile locale ale comunelor, ale oraselor si ale municipiilor, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor si consiliile judetene.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
Comune, orase, municipii si judete.
Structurile de cooperare cu personalitate juridica, de drept privat si de utilitate publica, infiintate, in conditiile legii,
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \"oricine cu oricine\", pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.
Structurile de specialitate ale ministerelor si ale altor organe de specialitate din unitatile administrativ-teritoriale ale administratiei publice centrale care raspund de satisfacerea unor nevoi de interes public/general in concordanta cu obiectivele politicilor si strategiilor sectoriale ale Guvernului.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Comune, orase, municipii si judete.
A fost promulgat la 11.09.1865
Dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Zona portuara amplasata de-a lungul unui chei si amenajata special pentru acostarea navelor si manipularea marfurilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Anterior intrarii in vigoare a Codului Administrativ, regimul general al autonomiei locale era reglementat prin Legea Administratiei Publice Locale nr. 215/2001. Aceasta din urma a fost abrogata odata cu publicarea Ordonantei de Urgenta nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu exceptia a cincisprezece articole ce vor fi abrogate de la data desfasurarii alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale care se vor organiza incepand cu anul 2020.


``Ideea de autonomie locala a fost stipulata pentru prima data in Regulamentele Organice ale Munteniei si Moldovei, care consacrau dreptul orasenilor de a-si promova si apara interesele, prin sfaturi orasenesti, alese de ei insisi. Bazele moderne ale administratiei publice locale in tara noastra, au fost puse prin reformele legislative ale domnitorului Al. I. Cuza din 1864, respectiv prin Legea pentru comunele urbane si rurale nr. 394 din 31 martie 1864 si Legea pentru infiintarea consiliilor judetene nr. 396 din 31 martie 1864. Cele doua legi au consacrat judetele si comunele ca circumscriptii teritorial-administrative, investite cu personalitate juridica, conferindu-le atributii cu caracter patrimonial si de putere publica, administrate de consilii alese. Totodata, aceste doua reglementari pot fi considerate ca fiind primele acte normative care, in detrimentul centralismului administrativ, au promovat descentralizarea administrativa.``[1]


1. Notiunea de autonomie locala


1.1. Autonomia locala in vechea reglementare


In vechea reglementare, autonomia publica locala era definita de articolul 3 din Legea 215/2001 dupa cum urmeaza: ``Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii. Acest drept se exercita de consiliile locale si primari, precum si de consiliile judetene, autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.``



Definirea conceptului de autonomie publica locala era facuta intr-un mod similar celui din Carta Europeana a Autonomiei Locale. Esenta si continutul acestui concept se regasesc, insa, intr-o mai mare masura in celelalte alineate ale aceluiasi articol . Astfel, subliniem urmatoarele: autonomia locala reprezinta atat un drept cat si o obligatie a autoritatilor reprezentative ale locuitorilor (consilii locale, primari, consilii judetene) de a solutiona problemele unitatilor administrativ-teritoriale pe care le reprezinta.[2]


Autoritatile administratiei publice locale reprezentative raspund atat politic cat si juridic de modul in care isi exercita acest drept si obligatia sa corelativa.


Competenta autoritatilor administratiei publice locale de a rezolva si gestiona problemele pe plan local nu se extinde asupra tuturor problemelor unitatii administrativ-teritoriale, ci numai partea expres reglementata de lege in randul sarcinilor acestor autoritati, in mod diferentiat pentru fiecare dintre ele. Competenta cu privire la restul problemelor revine altor autoritati statale, fie din sfera puterii executive sau judecatoresti, fie din sfera altor structuri organizatorice (regii autonome, institutii publice).[3]


Alineatul 3 al aceluiasi articol subliniaza faptul ca principiul autonomiei locale nu aduce atingere posibilitatii de a se recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alta forma de participare directa a cetatenilor la treburile publice, in conditiile legii.


In continuare, legea defineste notiunea de ``colectivitate locala`` drept ``totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala``.


Doctrina a apreciat, insa, ca aceasta definitie ``nu are rigoarea normativa corespunzatoare``[4] deoarece nu se distinge intre locuitori cu privire la varsta, cetatenie sau la dreptul de vot.


Conform unei alte opinii doctrinare, ``principiul autonomiei locale permitea ca anumite practici specifice locului sa capete in timp semnificatia unor reguli obligatorii pentru personalul din administratia publica.``[5]


1.2. Notiunea de autonomie locala in reglementarea actuala


Codul Administrativ defineste notiunea de autonomie locala in art. 5, lit. j): ``dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale la nivelul carora sunt alese, treburile publice, in conditiile legii``.


Definitia data de Codul Administrativ nu este cu mult diferita de cea oferita de legislatia anterioara. Codul dedica, insa, Titlul III regimului general al autonomiei locale.


2. Regimul general al autonomiei locale


Conform art. 84 din Codul Administrativ, autonomia locala se exercita de autoritatile administratiei publice locale. Codul mentine precizarea expresa a faptului ca autonomia locala nu aduce atingere posibilitatii de a se recurge la consultarea locuitorilor prin referendum.


De asemenea, legislatia actuala indica expres domeniile ce intra sub incidenta autonomiei locale, respectiv administrativ si financiar.


Conform noilor prevederi, autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competenta si atributiile autoritatilor administratiei publice locale, precum si gestionarea resurselor care apartin comunei, orasului, municipiului sau judetului, dupa caz.


Autonomia locala garanteaza autoritatilor administratiei publice locale dreptul ca, in limitele legii, sa aiba initiative in toate domeniile, cu exceptia celor date in mod expres in competenta altor autoritati publice.


2.1. Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale


Raporturile dintre autoritatile administratiei publice din comune, orase, municipii si autoritatile administratiei publice de la nivelul judetului se bazeaza pe principiile autonomiei locale, legalitatii, cooperarii, solidaritatii, egalitatii de tratament si responsabilitatii.


In relatiile dintre consiliul local si primar, consiliul judetean si presedintele consiliului judetean, precum si intre autoritatile administratiei publice din comune, orase, municipii si autoritatile administratiei publice de la nivel judetean nu exista raporturi de subordonare; in relatiile dintre acestea exista raporturi de colaborare.


2.2. Structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale


Structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale sunt:


a) Asociatia Comunelor din Romania;


b) Asociatia Oraselor din Romania;


c) Asociatia Municipiilor din Romania;


d) Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania;


e) alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.


Aceste structuri erau reglementate si de legislatia anterioara, in art. 8 al Legii 215/2001.


Codul Administrativ pastreaza, in art. 86, obligatia instituita de legislatia anterioara in sarcina autoritatilor administratiei publice centrale initiatoare ale unui proiect de act normativ de a consulta aceste structuri asociative.


Se instituie, de asemenea, un termen pentru indeplinirea acestei obligatii, respectiv 15 zile lucratoare inainte de supunerea spre adoptare/aprobare a oricarui proiect de act normativ care priveste in mod direct administratia publica locala si/sau care are impact asupra colectivitatilor locale. In cazul proiectelor de acte normative cu caracter urgent, termenul poate fi redus la 10 zile lucratoare.


Punctele de vedere ale structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale cu privire la proiectele de acte normative asupra carora au fost consultate se motiveaza in concordanta cu prevederile legale si se pot transmite, prin grija presedintilor acestora, in termen de 10 zile lucratoare de la primire, la autoritatea administratiei publice centrale initiatoare a proiectului de act normativ, respectiv in 7 zile lucratoare, in cazul proiectelor de acte normative care au caracter urgent.


2.3 Resursele financiare ale autoritatilor administratiei publice locale


In cadrul politicii economice nationale, unitatile administrativ-teritoriale au, in continuare, dreptul la resurse financiare proprii, pe care autoritatile administratiei publice locale le stabilesc, le administreaza si le utilizeaza pentru exercitarea competentei si a atributiilor ce le revin, in conditiile legii.


Resursele financiare de care dispun autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie corelate cu competenta si atributiile prevazute de lege.


In scopul asigurarii autonomiei locale, autoritatile deliberative ale administratiei publice locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa aprobe bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, in conditiile legii.


Stabilirea, constatarea, impunerea, inspectia fiscala, incasarea, urmarirea si executarea silita, precum si procedurile de administrare a creantelor bugetare locale se realizeaza in conditiile legii.


Autoritatile administratiei publice locale administreaza sau, dupa caz, dispun de resursele financiare, precum si de bunurile proprietate publica sau privata ale unitatilor administrativ-teritoriale, in conformitate cu principiul autonomiei locale.


Bugetele locale ale unitatilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale se elaboreaza, se aproba, se executa si se raporteaza in conditiile legii care reglementeaza finantele publice locale.


Consiliile locale si consiliile judetene pot hotari asupra participarii cu imprumuturi, capital sau cu bunuri, dupa caz, in numele si in interesul colectivitatilor locale la nivelul carora sunt alese, la infiintarea, functionarea si dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean, in conditiile legii.


In categoria organismelor prestatoare de servicii publice sau de utilitate publica in unitatile administrativ-teritoriale se includ:


a) institutii publice de interes local sau judetean;


b) societati si regii autonome infiintate prin hotarari ale autoritatilor deliberative, denumite in continuare societati si regii autonome de interes local sau judetean;


c) asociatii de dezvoltare intercomunitara;


d) furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat, care acorda servicii sociale in conditiile prevazute de lege;


e) asociatii, fundatii si federatii recunoscute ca fiind de utilitate publica, in conditiile legii;


f) operatori de servicii comunitare de utilitati publice locale sau judetene;


g) operatori regionali, constituiti in conditiile legii.


3. Asocierea unitatilor administrativ-teritoriale


Atat vechea reglementare, cat si Codul Administrativ, recunosc dreptul unitatilor administrativ-teritoriale de a coopera si a se asocia, formand asociatii de dezvoltare intercomunitara.


Aceste asocieri se fac in limitele competentei autoritatilor deliberative si executive ale unitatilor administrativ-teritoriale implicate iar asociatiile rezultate sunt persoane juridice de drept privat, cu personalitate juridica proprie. Sunt, de asemenea, persoane juridice de utilitate publica.


Asociatiile de dezvoltare intercomunitara se constituie in conditiile legii, in scopul realizarii in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizarii in comun a unor servicii publice. Zonele metropolitane si aglomerarile urbane constituite cu acordul expres al consiliilor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale componente au ca scop dezvoltarea infrastructurilor si a obiectivelor de dezvoltare de interes comun. Autoritatile deliberative si executive de la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale componente isi pastreaza autonomia locala, in conditiile legii.


Unitatile administrativ-teritoriale coopereaza pentru organizarea si exercitarea unor activitati in scopul realizarii unor atributii stabilite prin lege autoritatilor administratiei publice locale, cu precadere in domeniile ce privesc activitatile de control, audit, inspectie, urbanism si amenajarea teritoriului, cadastru, precum si in orice alte domenii in care hotarasc consiliile locale respective, pe principii de eficienta, eficacitate si economicitate, la nivelul asociatiilor de dezvoltare intercomunitara ai caror membri sunt sau la nivelul structurilor judetene cu personalitate juridica ale structurilor asociative ori la nivelul structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publica, potrivit legii.



In situatia in care asociatiile de dezvoltare intercomunitara nu dispun de resurse financiare suficiente pentru asigurarea cheltuielilor sectiunii de functionare, acestea coopereaza in conditiile descrise anterior.


Conform art. 89 alin. (4) din Codul Administrativ, personalul de specialitate din cadrul acestor asociatii fundamenteaza, contrasemneaza sau avizeaza din punct de vedere tehnic, dupa caz, actele autoritatilor administratiei publice locale din unitatile administrativ-teritoriale.


Unitatile administrativ-teritoriale au dreptul ca, in limitele competentei autoritatilor lor deliberative si executive, sa coopereze si sa se asocieze si cu unitati administrativ-teritoriale din strainatate, in conditiile legii, prin hotarari ale autoritatilor deliberative de la nivelul acestora. De asemenea, pot adera la organizatii internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in conditiile legii. Cheltuielile ocazionate de participarea la activitatile organizatiilor internationale se suporta din bugetele locale respective.


Pentru protectia si promovarea intereselor lor comune, unitatile administrativ-teritoriale au dreptul de a adera la asociatii nationale si internationale, in conditiile legii.


Unitatile administrativ-teritoriale pot incheia intre ele acorduri si pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la initierea si la realizarea unor programe de dezvoltare zonala sau regionala, in baza hotararilor adoptate de autoritatile deliberative de la nivelul acestora, in conditiile legii.


Unitatile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontiera pot incheia intre ele acorduri de cooperare transfrontaliera cu structuri similare din statele vecine, in conditiile legii.


Initiativa unitatilor administrativ-teritoriale de a coopera si de a se asocia cu unitati administrativ-teritoriale din strainatate, precum si de a adera la o asociatie internationala a unitatilor administrativ-teritoriale va fi comunicata, prin intermediul primarilor, respectiv al presedintilor consiliilor judetene, ministerului cu atributii in domeniul afacerilor externe si ministerului cu atributii in domeniul administratiei publice. Proiectele de acord de cooperare pe care unitatile administrativ-teritoriale intentioneaza sa le incheie cu unitatile administrativ-teritoriale din alte tari trebuie transmise spre avizare conforma ministerului cu atributii in domeniul afacerilor externe si ministerului cu atributii in domeniul administratiei publice inainte de supunerea lor spre adoptare de catre autoritatile deliberative .


Ministerul cu atributii in domeniul afacerilor externe si ministerul cu atributii in domeniul administratiei publice emit avizele pentru proiectele de in termen de 30 de zile de la primirea solicitarii. In caz contrar, autoritatile administratiei publice locale considera ca nu sunt obiectii si proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare autoritatii deliberative interesate.


Spre deosebire de vechea legislatie, care numea in mod expres in acest sens Ministerul Afacerilor Externe, Codul Administrativ pastreaza o exprimare generala ce isi va mentine valabilitatea in timp, chiar si in situatia unor eventuale modificari ale structurii ministeriale.


Prin acordurile de cooperare transfrontaliera pot fi create si pe teritoriul Romaniei organisme care sa aiba, potrivit dreptului intern, personalitate juridica. Aceste organisme nu au competente administrativ-teritoriale.


Unitatile administrativ-teritoriale care au incheiat acord de cooperare transfrontaliera au dreptul sa participe in alte state la organismele create prin respectivele intelegeri, in limita competentelor ce le revin, potrivit legii.


Autoritatile administratiei publice locale din Romania pot incheia acorduri de infratire/cooperare cu autoritatile administratiei publice locale din alte state, prioritar cu autoritatile administratiei publice locale din statele in care se afla comunitati de romani, programe comune culturale, sportive, de tineret si educationale, stagii de pregatire profesionala si alte actiuni care contribuie la dezvoltarea relatiilor de prietenie, inclusiv finantarea acestora.


In ceea ce priveste aceste acorduri, legislatia anterioara era mai restrictiva, stabilind in mod expres, la alin. (5) al art. 15 posibilitatea incheierii acestora cu Republica Moldova si Ucraina. Codul Administrativ largeste, prin exprimarea folosita, sfera statelor cu care pot fi incheiate acorduri de infratire/cooperare asupra tuturor statelor in care se afla comunitati de romani, fara, insa, a se limita la acestea.


Responsabilitatea privind acordurile de cooperare sau de asociere incheiate de unitatile administrativ-teritoriale revine in exclusivitate acestora.


Guvernul poate aproba programe de finantare pentru activitatile prevazute anterior.


3.1 Finantarea asociatiilor de dezvoltare intercomunitara


Asociatiile de dezvoltare intercomunitara se finanteaza prin contributii din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale membre, precum si din alte surse, in conditiile legii.


Guvernul sprijina asocierea unitatilor administrativ-teritoriale prin programe nationale de dezvoltare, finantate anual prin bugetul de stat sau din alte surse si prevazute distinct in cadrul bugetului ministerului cu atributii in domeniul administratiei publice, in conditiile legii care reglementeaza finantele publice locale.


Judetele pot sprijini asociatiile de dezvoltare intercomunitara prin programe de dezvoltare judetene sau locale, finantate anual din bugetul judetului sau din alte surse, in conditiile legii care reglementeaza finantele publice locale, inclusiv prin asigurarea finantarii acestora din bugetul propriu al unitatii administrativ-teritoriale.


3.2 Organizarea si functionarea asociatiilor de dezvoltare intercomunitara


Organele asociatiilor de dezvoltare intercomunitara sunt: adunarea generala a asociatiei, consiliul director si comisia de cenzori.


Organizarea si modul de functionare a organelor asociatiei de dezvoltare intercomunitara si a aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de infiintare si statutul asociatiei de dezvoltare intercomunitara, aprobate prin hotararile consiliilor locale, respectiv judetene asociate.


Adunarea generala este organul de conducere al asociatiei de dezvoltare intercomunitara, format din reprezentantii tuturor unitatilor administrativ-teritoriale asociate.


Adunarea generala adopta hotarari in conformitate cu statutul asociatiei. Hotararile adunarii generale sunt asimilate actelor administrative si intra sub incidenta prevederilor legii contenciosului administrativ. Adunarea generala alege dintre membrii sai presedintele asociatiei de dezvoltare intercomunitara.


Consiliul director este organul executiv de conducere a asociatiei de dezvoltare intercomunitara si este format din presedintele asociatiei de dezvoltare intercomunitara si inca cel putin 4 membri alesi din randul membrilor adunarii generale a asociatiei. Prin statut, asociatii pot sa prevada si un numar mai mare de membri, cu conditia ca numarul total de membri in consiliul director, inclusiv presedintele, sa fie impar.


Pentru realizarea obiectivelor proprii, consiliul director poate propune adunarii generale infiintarea unui aparat tehnic, finantat din resursele asociatiei de dezvoltare intercomunitara.


5. Controlul administrativ si financiar al activitatii autoritatilor administratiei publice locale


Controlul administrativ si financiar al activitatii autoritatilor administratiei publice locale se exercita in limitele si in conditiile prevazute de lege.


Autoritatile si institutiile publice cu atributii de control/audit asupra activitatii administratiei publice locale au obligatia sa asigure indrumare, din oficiu sau la cererea autoritatilor administratiei publice locale, cu privire la aplicarea prevederilor legale din sfera lor de competenta .


Autoritatile administratiei publice centrale cu atributii de control, constatare si sanctionare a contraventiilor au obligatia, corespunzator domeniilor aflate in responsabilitatea acestora, sa elaboreze si sa difuzeze materiale documentare si ghiduri si/sau sa aloce pe pagina de internet sectiuni special dedicate informarii publice.


6. Folosirea limbii minoritatilor nationale


In temeiul autonomiei locale, in unitatile/subdiviziunile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, stabilit la ultimul recensamant, autoritatile administratiei publice locale, institutiile publice aflate in subordinea acestora, precum si serviciile publice deconcentrate asigura folosirea, in raporturile cu acestia, si a limbii minoritatii nationale respective, in conformitate cu prevederile Constitutiei, ale Codului Administrativ si ale tratatelor internationale la care Romania este parte .


Autoritatile administratiei publice locale, prin hotarare, pot decide asigurarea folosirii limbii minoritatilor nationale si in unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand minoritatilor nationale nu ating ponderea de 20%.



7. Concluzii


Mentinand, in esenta, dispozitiile legislatiei anterioare, Codul Administrativ restructureaza aceste prevederi, lamurind, in acelasi timp, eventualele neclaritati sau lacune ale vechii reglementari.


Astfel, principiul autonomiei locale se bucura de un titlu dedicat, regulile diriguitoare rezultate din esenta acestuia fiind structurate, completate, si, pe alocuri, extinse.


Asadar, autonomia locala dainuie ca principiu si sub imperiul noii legislatii, asigurand posibilitatea administratiei publice locale de a solutiona problemele colectivitatilor locale la nivelul carora sunt alese.


``Autonomia locala este un drept iar descentralizarea administrativa constituie un sistem ce o presupune. Ea nu trebuie inteleasa insa, in sensul unei libertati totale, cu eliminarea oricarei interventii a statului atunci cand aceasta se dovedeste necesara.``[6]


Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal.


Bibliografie


I. Tratate, cursuri, monografii


1. Dana Apostol Tofan, Drept Administrativ. Note de curs, Vol. I, Universitatea ``Dunarea de Jos``, Facultatea de drept, 2009.


2. M. Preda, Legea administratiei publice locale, Wolters Kluwer, 2007.


3. I. Nicola, Drept administrativ. Curs universitar, Sibiu, 2007.


4. M. Oprican, Drept administrativ roman - Partea generala


II. Legislatie


1. OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ


2. Legea administratiei publice locale nr. 215/2001


[1] I. Nicola, Drept Administrativ. Curs universitar, Sibiu, 2007, pp. 26-27.



[2] M. Preda, Legea administratiei publice locale, Wolters Kluwer, 2007.


[3] Ibidem.


[4] Ibidem.


[5] M. Oprican, Drept administrativ roman - Partea generala, p. 18.



[6] Dana Apostol Tofan, Drept Administrativ. Note de curs, Vol. I, Universitatea ``Dunarea de Jos``, Facultatea de drept, 2009, p. 88.




Citeşte mai multe despre:    OUG 57/2019    Codul administrativ    principii Codul administrativ    Codul administrativ comentat    Comentarii Codul administrativ    Descentralizare    Autonomie locala



Comentează: Autonomia locala. Principiu al administratiei publice in Noul Codul Administrativ (IV)
Alte Titluri

Functia publica sub imperiul Noului Cod Administrativ (V)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Descentralizarea in Noul Cod Administrativ. Principiu si componenta esentiale in desfasurarea activitatilor administrative (III)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Reglementarea administratiei publice, centrale si locale, in Noul Cod Administrativ (II)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Noul Codul Administrativ al Romaniei. Ratiune, dispozitii generale, principiile dreptului administrativ. (I)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu