Manevrarea echipamentului de catre persoane neautorizate. Lipsa instructajului SSM. Acordarea de daune morale salariatului

Daunele morale, in principiu, ``nu se concretizeaza intr-o stare de fapt, ci se mentin la nivelul trairilor psihice, iar evaluarea acestora, chiar si atunci cand existenta lor este evidenta, de regula nu se poate face prin folosirea unor criterii obiective, dauna morala fiind extranee realitatilor materiale. Intinderea daunelor morale nu poate fi determinata decat prin aprecieri, desigur, nu arbitrar si nu prin operare cu criterii precise, ci doar pe baza unor aprecieri subiective in care rolul hotarator il are posibilitatea de orientare a instantei in cunoasterea sufletului uman si a reactiilor sale.``^[1]

Desi literatura de specialitate a dezvoltat o serie de criterii ce ar trebui avute in vedere la stabilirea daunelor morale, printre care se numaraconsecintele negative suferite de cel in cauza pe plan fizic si psihic, importanta valorilor lezate, masura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala, precum si in ce masura drepturile nepatrimoniale au fost lezate,acestea nu pot servi decat drept linii diriguitoare in misiunea judecatorului de a stabili un cuantum echitabil pentru repararea daunelor morale.

Acest fapt se datoreaza caracterului subiectiv prin esenta sa al prejudiciului moral - indiferent de similaritatea aparenta a doua sau mai multe situatii, suferinta in plan psihic a fiecarei persoane este de o individualitate desavarsita. Astfel, desi in aparenta oferirea unor daune morale similare in situatii similare ar fi justa, aceasta ar constitui, in fapt, o grava inechitate.

Daunele morale in accidentele de munca

``Problema despagubirilor morale in cazuri de accidente de munca sau imbolnaviri profesionale a fost abordata inliteratura noastra juridica, admitandu-se posibilitatea acordarii lor pentru compensarea suferintelor indurate de cel accidentat si a schimbarilor morale si sociale in existenta acestuia. S-a aratat ca unitatea poate fi obligata la plata unor daune morale pentru prejudiciul nepatrimonial pricinuit salariatului care a suferit un accident de munca sau a contractat o boala profesionala din vina unitatii, dar nu ca o consecinta a unor fapte penale.``^[2]

Este, de asemenea, recunoscut si dreptul la daune morale al sotului supravietuitor si rudelor apropiate ale persoanei vatamate.

Dat fiind faptul ca daunele morale sunt menite sa compenseze suferinta psihica, aprecierea persoanelor vatamate fata de despagubirile cuvenite este, cel mai adesea, diferita de cea a instantei.

Prezentam in continuare atat situatia de fapt cat si motivarea instantei cu privire la acordarea de daune morale in cazul unui accident mortal de munca rezultat din manevrarea echipamentelor de catre persoane neautorizate precum si din lipsa instructajului cu privire la sanatatea si securitatea in munca .

Decizia Penala nr. 108/2019 a Curtii de Apel Brasov

Analizand lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt dedusa judecatii:

In cursul lunii august 2013, in baza unui contract de prestari servicii, S.C. M.S. S.A., in calitate de prestator, a efectuat operatiuni de mutare si amplasare a mai multor utilaje grele in halele situate pe platforma X, apartinand beneficiarului.

In acest scop, a fost inchiriata o automacara, operata de martorul M.I.

S-a hotarat ca I.G. (pensionar cu experienta in domeniu) sa participe la aceasta operatiune, sens in care a fost anuntat seful de echipa - inculpatul A.C., pentru a-l chema pe I.G., lucru pe care l-a facut la solicitarea inculpatului T.O. M.

Mutarea utilajului a fost stabilita pentru ziua de sambata, 03.08.2013, echipa de lucru fiind formata din inculpatul A.C. - mecanic sef, si martorii G.P.I. - muncitor, M.D. - mecanic, D.N. - lacatus mecanic si C.A. - electrician.

Presa hidraulica de tusat trebuia mutata dintr-o hala in alta, iar pentru aceasta utilajul trebuia scos prin tavanul halei (luminator) iar apoi asezata in pozitie orizontala, intrucat din cauza inaltimii nu putea fi introdusa in hala in alt mod.

I.G. a realizat legaturile presei de cele 4 carlige ale macaralei. Acesta a hotarat ca legaturile de prindere sa nu fie realizate prin prinderea carligelor de inelele aflate pe partea superioara a presei, care aveau sarcina admisibila 1290 kg - ce ar fi suportat o greutate de 5160 kg, greutate inferioara fata de cea a presei de tusat. In acest context, victima I.G. a realizat legaturile in cele 4 orificiile tehnice existente din batiul presei - partea superioara a acesteia - si a efectuat semnalele corespunzatoare catre macaragiul M.I. si astfel, presa a fost scoasa prin luminatorul halei, a fost trecuta peste o estacada si asezata in pozitie verticala pentru a fi mutata in noua hala. In acest context instanta nu a retinut faptul ca numitul I.G. a efectuat in mod defectuos legaturile in vederea ridicarii utilajului, intrucat din probatoriul administrat in cauza a rezultat ca presa nu putea fi legata in alt mod.

Ulterior, pentru a putea fi mutata presa de tusat in noua hala, I.G. a dezlegat doua dintre cele 4 legaturi si a dat comanda macaragiului sa incline presa, iar in momentul in care aceasta a ajuns la o inclinatie de 30-40 grade fata de verticala a dat din nou comanda macaragiului sa se opreasca pentru a putea pune un lemn la baza presei, pentru ca aceasta sa nu fie asezata direct pe sol, protejand in acest fel instalatia electrica a acesteia. Astfel, victima impreuna cu mecanicul sef, inculpatul A.C., care se aflau de o parte si de alta a presei se ocupau punerea respectivelor bucati de lemn. In timp ce desfasurau aceasta operatiune s-a rupt o bucata din batiul presei, in jurul orificiului de prindere dinspre automacara, astfel ca presa a ramas prinsa intr-un singur punct, motiv pentru care a suferit o miscare de rotire si l-a izbit pe I.G. in zona toracelui, lovindu-l si de planul dur al rotii din stanga fata a automacaralei.

Ulterior, macaragiul a ridicat imediat presa, care a ramas prinsa intr-un singur punct . La fata locului a sosit o ambulanta in urma apelului la numarul de urgenta 112, victima fiind transportata la spital, iar in aceiasi zi a survenit decesul numitului I.G.

Referitor la inculpatul A.C., potrivit contractului individul de munca (acesta este angajat al S.C. M. S. S.R.L. avand meseria de maistru mecanic, iar potrivit fisei postului avea printre atributiiobligatia de a interzice manevrarea instalatiilor sau a echipamentelor de catre persoane neautorizate, atunci cand avea cunostinta despre acest aspect, de a asigura instructajul specific locului de munca pentru lucratorii din subordine in domeniul sanatatii si securitatii in munca, trimestrial. De asemenea, inculpatul A.C. a fost desemnat drept coordonator al locului de munca, sa execute instruirea personalului angajat in domeniul sanatatii si securitatii in munca la angajare, periodic si in alte cazuri, conform legislatiei in vigoare.

In acest context,sotia victimei s-a constituit parte civila, solicitand suma de680.000lei cu titlu de daune morale.

Cu referire la daunele morale, instanta a apreciat caeste de necontestat ca partii civile i-a fost cauzat un prejudiciu moral deosebit izvorat din pierderea brusca a sotului sau, persoana activa si in putere anterior decesului sau. Durerea resimtita este cu atat mai puternica cu cat cei doi soti nu au avut copii, prin urmare partea civila pierzand principala persoana de care era legata prin raporturi de ordin afectiv. Mai mult, astfel cum a retinut si instanta de fond, din probele administrate rezulta sprijinul important pe care victima il reprezenta pentru sotia sa si modalitatea in care viata acesteia s-a schimbat urmare a pierderii sotului. Nu in ultimul rand, Curtea apreciaza ca la stabilirea cuantumului despagubirilor trebuie avut in vedere si faptul ca partea civila a fost nevoita sa parcurga o procedura judiciara de o durata relativ lunga, trecand peste 5 ani de la data evenimentelor pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive. Acest proces penal a mentinut in actualitate evenimentul tragic al pierderii sotului sau si a contribuit la prelungirea suferintei acesteia.

In raport de toate acestea, suma de200.000lei stabilita cu titlu de daune morale a fost considerata o justa despagubire pentru prejudiciul moral suferit de aceasta parte . Suma este una relativ importanta, fara a reprezenta o imbogatire a partii civile, astfel ca nu se impune majorarea acestei dar nici reducerea ei.

Asadar, varietatea situatiilor practice precum si individualitatea inerenta fiintei umane insarcineaza instantele de judecata cu o misiune aproape imposibila:evaluarea in bani a suferintei unui om. Desi doctrina si jurisprudenta ofera criterii ce pot si trebuie sa fie avute in vedere la determinarea unei valori in stabilirea daunelor morale, cel mai important aspect ramane evaluarea individuala a fiecarei cauze .

Balanta dintre justa despagubire si imbogatirea fara justa cauza poate fi, in astfel de situatii, dificil de echilibrat. Pe de o parte, nicio suma de bani, oricat de mare, nu poate inlocui persoana draga disparuta permanent din viata despagubitului. Pe de alta parte, aceasta suma trebuie sa fie suficient de importanta cat sa usureze cel putin suferinta materiala a familiei persoanei decedate dar si cat sa ofere o satisfactie morala, sentimentul ca persoanele implicate sunt trase la raspundere .

Autor:Diculescu Irina-Maria,InternMCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal.

Bibliografie:

1.Sentinta penala cu nr. 291/A/3 oct. 2007 a Tribunalului Cluj, ramasa definitiva prin Dec. pen. nr. 44/R/2008 a C.A. Cluj - nepublicata

2.Curs Dreptul Muncii - INSPECTOR SSM, disponibil la URL:https://www.academia.edu/9847541/Curs_Dreptul_Muncii_INSPECTOR_SSM