Prima pagină » Articole juridice » Contencios administrativ. Codul administrativ » Descentralizarea in Noul Cod Administrativ. Principiu si componenta esentiale in desfasurarea activitatilor administrative (III)

Descentralizarea in Noul Cod Administrativ. Principiu si componenta esentiale in desfasurarea activitatilor administrative (III)

Publicat: 29 Jul 2019 9682 citiri Sursa: Irina Maria Diculescu Secţiunea: Contencios administrativ. Codul administrativ

Totalitatea activitatilor desfasurate, in regim de putere publica,

Administratia publica locala din Romania isi desfasoara activitatea in baza unei serii de principii diriguitoare. Unul dintre aceste principii de baza este principiul descentralizarii

Comune, orase, municipii si judete.

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Modalitate procedurala prevazuta de lege, prin care, in cursul judecatii, o terta persoana este introdusa in cauza,

Transferul de competente administrative si financiare de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul administratiei publice din unitatile administrativ-teritoriale, impreuna cu resursele financiare necesare exercitarii acestora.

Dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona,

Totalitatea activitatilor desfasurate, in regim de putere publica,

Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile

In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.

Dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona,

Activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Totalitatea activitatilor desfasurate, in regim de putere publica,

Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi

Totalitatea activitatilor desfasurate, in regim de putere publica,

Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi

Ansamblul normativelor de calitate in furnizarea unui serviciu public si/sau de utilitate publica, stabilite prin acte normative.

In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.

Costurile normative utilizate pentru determinarea cuantumului resurselor alocate bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale

In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Costurile normative utilizate pentru determinarea cuantumului resurselor alocate bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale

In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Costurile normative utilizate pentru determinarea cuantumului resurselor alocate bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale

In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.

Structurile de specialitate ale ministerelor si ale altor organe de specialitate din unitatile administrativ-teritoriale ale administratiei publice centrale care raspund de satisfacerea unor nevoi de interes public/general in concordanta cu obiectivele politicilor si strategiilor sectoriale ale Guvernului.

In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.

Act adoptat de organele de stat,

In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Comune, orase, municipii si judete.

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

Ansamblul resurselor materiale, financiare, institutionale si umane de care dispune o unitate administrativ-teritoriala,

( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.

In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.

Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice

Act adoptat de organele de stat,

Opera legislativa, care are ca scop redactarea intr-o conceptie unitara

Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile

Cuprinde regulile care guverneaza organizarea unui stat dat si raporturile dintre acel stat si agentii sai, pe de o parte, si ceilalti participanti la astfel de raporturi juridice, pe de alta.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Totalitatea activitatilor desfasurate, in regim de putere publica,

1. Zona portuara amplasata de-a lungul unui chei si amenajata special pentru acostarea navelor si manipularea marfurilor.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.

1. Notiunea de descentralizare

Conform articolului 5, lit. x) din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ, descentralizarea reprezinta ``transferul de competente administrative si financiare de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul administratiei publice din unitatile administrativ-teritoriale, impreuna cu resursele financiare necesare exercitarii acestora``.

Anterior intrarii in vigoare a Codului Administrativ, principiul descentralizarii era amintit in art. 2 alin. (1) din Legea Administratiei Publice Locale nr. 215/2001: ``Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor descentralizarii, autonomiei locale, deconcentrarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit``.

Procesului descentralizarii ii era, de asemenea, dedicata o lege speciala, respectiv Legea cadru a descentralizarii nr. 195/2006. Aceasta definea descentralizarea ca fiind ``transferul de competenta administrativa si financiara de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul administratiei publice locale sau catre sectorul privat``.

Se releva astfel o serie de diferente intre definitia anterioara si cea actuala, respectiv: in sensul vechii legislatii procesul descentralizarii cuprindea transferul de competenta administrativa si financiara inclusiv catre sectorul privat, in timp ce definitia actuala nu mai face referire la un astfel de transfer. In schimb, in timp ce definitia Codului Administrativ subliniaza faptul ca sunt transferate inclusiv resursele financiare necesare exercitarii atributiilor trecute in sarcina administratiei publice locale, legislatia anterioara nu amintea, in continutul definitiei, acest aspect.

``Descentralizarea urmareste sa ofere colectivitatilor locale o anumita autonomie permitandu-le sa-si defineasca singure normele de actiune si sa-si aleaga modalitatile de interventie . Descentralizarea reprezinta principiul care confera administratiei publice locale posibilitatea de manifestare a unui grad de originalitate in desfasurarea activitatilor sale``.^[1]

Astfel, prin descentralizare se urmareste stabilirea unui grad de independenta al autoritatilor administratiei publice locale fata de autoritatile administratiei publice locale.

``Descentralizarea administrativa presupune existenta unor persoane publice locale, desemnate de comunitatea teritoriului, cu atributii proprii, ce intervin direct in gestionarea si administrarea problemelor colectivitatii, implicand autonomia locala. Astfel, prin descentralizare se renunta la unitatea caracteristica centralizarii, rezervandu-se colectivitatilor locale, in primul rand, sarcina de a-si rezolva problemele si de a-si satisface interesele lor specifice``.

Autonomia locala presupune, conform prevederilor art. 5 lit. j) din Codul Administrativ, ``dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale la nivelul carora sunt alese, treburile publice, in conditiile legii``.

2. Procesul descentralizarii

In prezent, reglementarii procesului de descentralizare ii este dedicat Titlul II din Codul Administrativ. Acesta inlocuieste dispozitiile Legii cadru a descentralizarii, ce a fost abrogata odata cu intrarea in vigoare a Codului.

2.1 Principiile descentralizarii

Descentralizarea in administratia publica functioneaza, la randul ei, dupa o serie de principii. Acestea sunt enumerate de Codul Administrativ in art. 76: ``Principiile pe baza carora se desfasoara procesul de descentralizare sunt urmatoarele:

a) principiul subsidiaritatii, care consta in exercitarea competentelor de catre autoritatea administratiei publice locale situata la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetatean si care dispune de capacitate administrativa necesara;

b) principiul asigurarii resurselor corespunzatoare competentelor transferate;

c) principiul responsabilitatii autoritatilor administratiei publice locale in raport cu competentele ce le revin, care impune obligativitatea respectarii aplicarii standardelor de calitate si a standardelor de cost in furnizarea serviciilor publice si de utilitate publica;

d) principiul asigurarii unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe criterii si reguli obiective, care sa nu constranga activitatea autoritatilor administratiei publice locale sau sa limiteze autonomia locala financiara;

e) principiul echitatii, care implica asigurarea accesului tuturor cetatenilor la serviciile publice si de utilitate publica.``.

O enumerare similara era realizata si de Legea cadru a descentralizarii, ocazie cu care se punea in evidenta necesitatea asigurarii resurselor corespunzatoare competentelor transferate, in ciuda faptului ca aceasta nu reiesea din definitia oferita de vechea legislatie.

Este de notat faptul ca desi, spre deosebire de Legea 195/2006, Codul Administrativ nu mai enumera principiul constrangerii bugetare (care interzice utilizarea de catre autoritatile administratiei publice centrale a transferurilor speciale sau a subventiilor pentru acoperirea deficitelor finale ale bugetelor locale) in randul principiilor descentralizarii, acesta ramane la baza desfasurarii activitatilor administratiei publice locale, fiind reglementat expres in Articolul 75 din Cod, printre principiile specifice aplicabile administratiei publice locale.

2.2. Regulile procesului de descentralizare

Avand in vedere gradul de complexitate al procesului de descentralizare, o lista de principii diriguitoare, desi binevenita, nu poate fi suficienta pentru a asigura o reglementare stabila si pertinenta a acestuia.

Prin urmare, in articolul 77, Codul Administrativ instituie o serie de reguli ale procesului de descentralizare, inlocuind astfel dispozitiile Capitolului II, Sectiunea 1, din Legea 195/2006.

Conform acestor reglementari, Guvernul, ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale transfera competente autoritatilor administratiei publice locale de la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor, dupa caz, respectand principiul subsidiaritatii si criteriul ariei geografice a beneficiarilor, potrivit caruia transferul competentei privind furnizarea unui serviciu public se face catre acel nivel al administratiei publice locale care corespunde cel mai bine ariei geografice a beneficiarilor.

Spre deosebire de vechea reglementare, Codul Administrativ nu mai face referire la criteriul economiilor de scara in acest context.

Transferul competentei se realizeaza prin lege si este fundamentat pe analize de impact si ale unor sisteme de indicatori de monitorizare, elaborate de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, in colaborare cu ministerul coordonator al procesului de descentralizare si cu structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale.

Daca in cadrul serviciului public respectiv exista baze de date la nivel national, acestea raman in proprietatea publica sau privata a statului si in administrarea Guvernului, ministerelor sau a celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, dupa caz, care au transferat competentele, pentru competentele exercitate de autoritatile administratiei publice centrale. Pentru competentele transferate autoritatilor administratiei publice locale, bazele de date aferente serviciului public respectiv raman in proprietatea statului, iar autoritatile administratiei publice locale, carora le-au fost transferate competentele, au atributii de introducere, actualizare, exploatare si valorificare a datelor. Autoritatile administratiei publice centrale sunt obligate sa asigure accesul la respectivele baze de date autoritatilor publice centrale si locale cu respectarea prevederilor legale.

Metodologiile privind introducerea, actualizarea, exploatarea si valorificarea datelor de catre autoritatile administratiei publice locale a acestor baze de date se reglementeaza prin acte administrative ale conducatorilor ministerelor sau ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, dupa caz, care au transferat competentele.

Reglementarea regimului bazelor de date este una dintre noutatile aduse de Codul Administrativ, ea negasindu-si corespondent in vechea reglementare. Aceasta apare in contextul inaspririi incontestabile a regimului juridic in ceea ce priveste protectia datelor cu caracter personal odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului General Privind Protectia Datelor.

Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, care nu au organizate structuri subordonate in teritoriu sau servicii publice deconcentrate, in colaborare cu ministerul coordonator al procesului de descentralizare si cu unitatile administrativ-teritoriale, pot organiza faze-pilot in vederea testarii si evaluarii impactului solutiilor propuse pentru descentralizarea competentelor pe care le exercita in prezent.

Pentru competentele propuse a fi descentralizate, care sunt exercitate de structuri deconcentrate sau subordonate ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, organizate la nivel local, nu se organizeaza faze-pilot.

Transferul de competente, precum si exercitarea acestora se fac concomitent cu asigurarea tuturor resurselor necesare.

Finantarea competentelor delegate este asigurata in totalitate de catre administratia publica centrala. Competentele delegate sunt exercitate de catre autoritatile administratiei publice locale sau de catre alte institutii publice locale, in numele unei autoritati a administratiei publice centrale, in limitele stabilite de catre aceasta.

Transferul de competente, precum si exercitarea acestora se fac concomitent cu asigurarea tuturor resurselor necesare.

2.3. Standardele de calitate si standardele de cost

Similar reglementarii anterioare, Codul Administrativ impune, in articolul 80, o serie de standarde calitative si de cost in ceea ce priveste furnizarea serviciilor publice si de utilitate publica descentralizate.

Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale stabilesc standarde de cost pentru finantarea serviciilor publice care au fost descentralizate pana la intrarea in vigoare a Codului, precum si a celor care urmeaza sa fie descentralizate si standarde de calitate aferente asigurarii furnizarii acestora de catre autoritatile administratiei publice locale. Standardele de cost si de calitate pentru serviciile publice care au fost descentralizate se aproba in termen de maximum 12 luni de la intrarea in vigoare a Codului Administrativ. Standardele de cost si de calitate pentru serviciile publice care urmeaza sa fie descentralizate se aproba in termen de maximum 12 luni de la intrarea in vigoare a legilor sectoriale de descentralizare.

Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale au obligatia sa actualizeze periodic standardele de cost si de calitate pentru serviciile publice . Elaborarea si actualizarea standardelor de cost si de calitate se fac in colaborare cu structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, conform prevederilor in vigoare, sub coordonarea ministerului coordonator al procesului de descentralizare.

Standardele de cost si de calitate se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministerelor sau a celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu avizul ministerului coordonator al procesului de descentralizare, al Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare si al Comitetului pentru finante publice locale, dupa caz. Hotararile Guvernului privind actualizarea periodica a standardelor de cost si de calitate stau la baza determinarii si alocarii sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat catre bugetele locale, pentru finantarea serviciilor publice descentralizate.

Autoritatile administratiei publice locale sunt responsabile pentru respectarea aplicarii standardelor de calitate si de cost in furnizarea serviciilor publice si de utilitate publica descentralizate. Autoritatile administratiei publice locale pot creste nivelul de calitate si de cost pe baza veniturilor proprii si a altor surse atrase, in conditiile legii.

In furnizarea serviciilor publice si de utilitate publica descentralizate, autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa asigure aplicarea standardelor de calitate si sa asigure finantarea serviciilor publice locale cel putin la nivelul standardelor de cost stabilite in conditiile legii.

2.4. Capacitatea administrativa

Capacitatea administrativa este definita de Codul Administrativ drept ``ansamblul resurselor materiale, financiare, institutionale si umane de care dispune o unitate administrativ-teritoriala, cadrul legal care reglementeaza domeniul de activitate, precum si modul in care acestea sunt valorificate in activitatea proprie potrivit competentei stabilite prin lege``. In vechea reglementare, Legea stabilea ca in cadrul proceselor de transfer al competentelor catre autoritatile administratiei publice locale de la nivelul comunelor si oraselor, ministerele sau organele de specialitate ale administratiei publice centrale pot clasifica unitatile administrativ-teritoriale in doua categorii, in functie de capacitatea administrativa a acestora. Aceasta clasificare nu mai este prevazuta de Codul Administrativ.

2.5. Cadrul institutional al procesului de descentralizare

Codul Administrativ stabileste un cadru institutional al procesului de descentralizare similar cu cel existent sub imperiul Legii 195/2006. Este de subliniat, insa, faptul ca, spre deosebire de Legea cadru a descentralizarii, Codul Administrativ nu mai face referire la Ministerul Administratiei si Internelor in ceea ce priveste coordonarea procesului de descentralizare, oferind o reglementare mai flexibila, stabilind, prin art. 81, rolul si atributiile ``ministerului coordonator al procesului de descentralizare`` fara sa numeasca un anume minister in acest scop.

In schimb, se arata ca ministerul coordonator al procesului de descentralizare este ministerul cu atributii in domeniul administratiei publice.

Ministerul coordonator al procesului de descentralizare avizeaza, potrivit legii, initiativele si proiectele de acte normative privind descentralizarea administrativa si financiara, elaborate de ministere, respectiv de celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale.

Ministerul coordonator al procesului de descentralizare sprijina fundamentarea si implementarea politicii de descentralizare a Guvernului prin:

a) elaborarea strategiei si a politicilor generale de descentralizare;

b) coordonarea tehnica si monitorizarea procesului de descentralizare;

c) elaborarea politicii de descentralizare financiara si fiscala, in colaborare cu ministerul cu atributii in domeniul finantelor publice;

d) furnizarea de expertiza si asistenta tehnica de specialitate ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, in vederea elaborarii si implementarii strategiilor de descentralizare sectoriala;

e) colectarea si gestionarea, in colaborare cu ministerul cu atributii in domeniul finantelor publice, cu celelalte ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu autoritatile administratiei publice locale, precum si cu alte autoritati si institutii publice, a datelor statistice necesare fundamentarii si estimarii impactului politicilor de descentralizare;

f) avizarea standardelor de cost si de calitate corespunzatoare anumitor servicii publice si de utilitate publica descentralizate elaborate, respectiv, actualizate de ministere, de celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale in colaborare cu structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale;

g) supervizarea indeplinirii, de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, a functiei de coordonare metodologica a serviciilor publice si de utilitate publica descentralizate.

Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a transmite ministerului coordonator al procesului de descentralizare toate informatiile necesare fundamentarii, implementarii si monitorizarii procesului de descentralizare. Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale asigura interoperabilitatea datelor specifice colectate cu baza de date a ministerului coordonator al procesului de descentralizare, constituita in acest scop.

In exercitarea functiei de coordonare metodologica a serviciilor publice de utilitate publica descentralizate, ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale au obligatia monitorizarii respectarii de catre autoritatile administratiei publice locale, a standardelor de calitate si, dupa caz, de cost.

O alta institutie cu atributii deosebit de importante in procesul de descentralizare este Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare, instituit in acest scop prin legea 195/2006, ce continua sa fiinteze si sub imperiul Codului Administrativ. Acestuia i se alatura si Comitetul pentru finante publice locale.

Pentru coordonarea generala a procesului de descentralizare functioneaza Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare, condus de ministrul cu atributii in domeniul administratiei publice, in calitate de coordonator al reformei administratiei publice. Din Comitetul tehnic interministerial fac parte si reprezentantii structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale.

La nivelul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale se constituie grupuri de lucru pentru descentralizarea competentelor.

Modul de organizare, functionare si atributiile acestor structuri tehnice se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Comitetul pentru finante publice locale, constituit in conditiile legii care reglementeaza finantele publice locale, complementar rolului sau in procesul de elaborare a unor reglementari cu caracter financiar, are rol consultativ in elaborarea si implementarea politicilor de descentralizare financiara si fiscala. Din Comitetul pentru finante publice locale fac parte si reprezentantii structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale.

Ministerul coordonator al procesului de descentralizare si ministerul cu atributii in domeniul finantelor publice, prin structurile de specialitate, asigura impreuna secretariatul tehnic al Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare si al Comitetului pentru finante publice locale.

Ministerul coordonator al procesului de descentralizare prezinta anual Guvernului, spre informare, un raport privind stadiul derularii procesului de descentralizare.

3. Concluzii

In domeniul descentralizarii, Codul Administrativ cizeleaza si restructureaza legislatia predecesoare mai degraba decat sa inoveze. Astfel, pastreaza normele existente, adaptandu-le atat la societatea contemporana cat si la rigorile pe care le impune o codificare.

Concluzionand, retinem ca descentralizarea administrativa prezinta urmatoarele particularitati: ``statul inceteaza sa mai fie singura colectivitate teritoriala recunoscuta si unica persoana juridica de drept public; colectivitatile teritoriale locale, organizate potrivit legii (judetele, orasele si comunele) sunt persoane juridice de drept public, avand capacitate de drept public si interese publice proprii, distincte de cele ale statului; pentru satisfacerea intereselor publice, colectivitatile locale dispun de autoritati administrative proprii precum si de mijloacele materiale, financiare si umane necesare; autoritatile administratiei publice locale reprezentative carora colectivitatile locale le vor incredinta administrarea treburilor publice se desemneaza prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Asadar, puterea autoritatilor reprezentative de la nivelele locale nu vine de la centru, ci de la corpul electoral local, pe calea alegerilor. Ele nu sunt numite, nu se subordoneaza si nu pot fi revocate de administratia statului. In consecinta, administratia publica isi pierde caracterul unitar, ea fiind formata din administratia statului si administratia colectivitatilor locale.``^[3]

Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal

Bibliografie

I. Tratate, cursuri, monografii

1. Dana Apostol Tofan, Drept Administrativ. Note de curs, Vol. I, Universitatea ``Dunarea de Jos``, Facultatea de drept, 2009.

2. I. Nicola, Drept administrativ. Curs universitar, Sibiu, 2007.

II. Articole publicate in reviste de specialitate:

1. G. Voinea, E. Rusu, Teorema descentralizarii si impactul ei asupra bunastarii unitatilor administrativ-teritoriale, in ``Analele stiintifice ale Universitatii ``Alexandru Ioan Cuza`` din Iasi``, Tomul LII/LIII, Stiinte Economice 2005/2006.

III. Legislatie

1. OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ

2. Legea administratiei publice locale nr. 215/2001

3. Legea cadru a descentralizarii nr. 195/2006