Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii

Principiul contributivitatii reprezinta unul dintre principiile de baza ale sistemului public de pensii din Romania. Acesta presupune ca fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele participante la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurari sociale se cuvin in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.

In sistemul public de pensii, acesta a fost introdus prin Legea 19/2000 ce a intrat in vigoare de la data de 01 aprilie 2001. Desi un principiu ce confera eficacitate si proportionalitate prestatiilor acordate prin sistemul public de pensii, o problema pare sa apara la aplicarea dispozitiilor pentru veniturile salariale obtinute anterior intrarii in vigoare a legii. Pentru a solutiona aceasta problema, legiuitorul a optat ca vechimea in munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000 sa fie asimilata stagiului de cotizare, reglementand de asemenea, un mod de calcul al pensiilor pentru perioadele de munca anterioare datei de 1 aprilie 2001 care sa fie in acord cu modul de stabilire a pensiilor potrivit principiului contributivitatii.

Cu toate acestea, in practica judiciara au aparut nemultumiri aratandu-se ca in interpretarea unei astfel de solutii se incalca fie principiul contrbutivitatii in sine, fie principiul neretroactivitatii legii.

``Principiul neretroactivitatii reprezinta o extindere a sistemului ce prevede ca legea dispune numai pentru viitor. (a��) acest principiu are si o justificare rationala, in sensul ca nu poate sa i se ceara unui subiect de drept sa raspunda pentru o conduita avuta anterior intrarii in vigoare a unei legi, iar comportamentul sau este normal sau firesc daca se desfasoara in cadrul ordinii de drept in vigoare. Principiul neretroactivitatii reprezinta o garantie a stabilitatii ordinii de drept si al constitutionalismului.``

Raspunsul la aceasta problema a fost oferit de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 186/2019.

1. Exceptia de neconstitutionalitate

1.1 Obiectul exceptiei

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispozitii potrivit carora "Sistemul public de pensii se organizeaza si functioneaza avand ca principii de baza: [a��] c) principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite".

1.2 Pozitia autoarelor exceptiei

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarele acesteia sustin, in esenta, ca dispozitiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 sunt contrare prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie in masura in care se interpreteaza ca principiul contributivitatii, in baza caruia functioneaza in prezent sistemul public de pensii, se aplica si pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001. Astfel, arata ca principiul contributivitatii presupune o corelatie intre contributiile de asigurari sociale datorate si drepturile de pensie aferente acestor contributii, ceea ce nu are corespondent in legislatia din perioada anterioara datei mai sus aratate, intrucat contributia de asigurari sociale era datorata de angajator in baza art. 1 din Legea nr. 389/1972 asupra castigului brut realizat de personalul salariat, iar contributia la pensia suplimentara era datorata la salariul tarifar al salariatului.

Autoarele exceptiei sustin ca este incalcat si principiul securitatii juridice in conditiile in care dispozitiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 ar fi interpretate ca se aplica in concurenta cu art. 165 din aceeasi lege aceleiasi situatii juridice, respectiv pentru veniturile salariale obtinute in perioada anterioara datei de 1 aprilie 2001. Astfel, amintesc ca art. 165 din Legea nr. 263/2010 stabileste o norma care deroga de la principiul contributivitatii.

In sfarsit, autoarele exceptiei considera ca dispozitiile de lege criticate sunt neclare, generand interpretari diferite ale caselor de pensii in raport cu interpretarile instantelor de judecata .

Autoarele exceptiei considera, deci, ca dispozitiile de lege criticate sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constitutie referitor la neretroactivitatea legii civile. De asemenea arata ca sunt infrante principiul securitatii juridice si cerinta de claritate si previzibilitate a legii ce decurg din prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie .

1.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice sesizate conform legii

Tribunalul Sibiu - Sectia civila considera ca "exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata, deoarece priveste Legea nr. 263/2010 raportat la art. 15 alin. (2) din Constitutie, iar aceasta prevedere nu a fost constatata ca fiind neconstitutionala pana in prezent``.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila, intrucat aspectele invocate de autorul exceptiei privesc modul de interpretare si aplicare a legii, ceea ce excedeaza competentei Curtii Constitutionale.

1.4 Pozitia Curtii Constitutionale

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000 si intrata in vigoare la data de 1 aprilie 2001, legiuitorul a reglementat un sistem public de pensii intemeiat pe principiul contributivitatii. Intrucat stabilirea conditiilor de pensionare si modul de calcul al pensiei sunt subordonate principiului tempus regit actum, legiuitorul a inteles ca pentru persoanele care vor iesi la pensie dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000 si, ulterior, a Legii nr. 263/2010, dar care au muncit si anterior datei de 1 aprilie 2001, sa se instituie un sistem de calcul al pensiilor care sa tina cont de aceste perioade . Astfel, vechimea in munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000 a fost asimilata stagiului de cotizare [art. 160 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, respectiv art. 16 lit. a) din Legea nr. 263/2010], legiuitorul reglementand, de asemenea, un mod de calcul al pensiilor pentru perioadele de munca anterioare datei de 1 aprilie 2001 care sa fie in acord cu modul de stabilire a pensiilor potrivit principiului contributivitatii, dispozitiile art. 165 din Legea nr. 263/2010, mentionate de autoarea exceptiei, facand parte din aceasta reglementare.

Curtea apreciaza ca dispozitiile de lege criticate nu au un caracter retroactiv, ci reflecta libertatea de care se bucura legiuitorul, potrivit art. 47 alin. (2) din Constitutie, "de a stabili drepturile de asigurari sociale cuvenite, conditiile si criteriile de acordare a acestora, modul de calcul si cuantumul valoric al lor, in raport cu posibilitatile create prin resursele financiare disponibile, si sa le modifice in concordanta cu schimbarile ce se produc in resursele economico-financiare". (A se vedea in acest sens, spre exemplu, Decizia 820 din 9 noiembrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007.)

De altfel, referindu-se la dispozitiile Legii nr. 19/2000, avand un continut identic cu cele criticate in prezenta exceptie de neconstitutionalitate si cu privire la aceeasi problematica, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2013, a aratat, in esenta, ca, potrivit art. 70 din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurari sociale de stat si pensia suplimentara, intrata in vigoare la 1 ianuarie 1967, s-a instituit pentru angajati obligatia platii unei contributii in cuantum de 2% din salariul tarifar lunar de incadrare, pentru pensia suplimentara, care, conform normei in cauza, se baza pe "principiul mutualitatii intre angajati", aceasta constituind "expresia unei forme, chiar primare, a principiului contributivitatii". Totodata, contributia pentru asigurarile sociale de stat a fost instituita in sarcina angajatorilor, initial prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 4.161/1953, iar ulterior prin Decretul nr. 389/1972, iar potrivit acestor acte normative, contributia se aplica asupra castigului brut realizat de salariati. Astfel, "atat angajatorul, cat si salariatul contribuiau la sistemul de asigurari sociale de stat, sistem contributiv dualist care se regaseste si in reglementarea actuala". Prin urmare, instanta suprema a apreciat ca "nu poate fi primita teoria potrivit careia s-ar face o aplicare retroactiva a Legii nr. 19/2000 in ceea ce priveste principiul contributivitatii, pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au nascut anterior datei de 1 aprilie 2001".

1.5 Solutia Curtii Constitutionale

Prin urmare, Curtea Constitutionala a respins ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate prin Decizia 186/2019 si a constatat ca dispozitiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

2. Concluzii

Retinem, astfel, urmatoarele: dispozitiile de lege criticate nu au un caracter retroactiv, ci reflecta posibilitatea constitutionala a legiuitorului de a reglementa conditiile, criteriile si modul de calcul al drepturilor de asigurari sociale.

De asemenea, este de subliniat faptul ca prin reglementarea procedurii de calcul diferite pentru veniturile obtinute anterior datei de 1 aprilie 2001 nu a fost incalcat principiul contributivitatii, urmarindu-se, din contra, asigurarea respectarii acestuia. Mai mult, desi aparent inexistent anterior momentului 2001, principiul contributivitatii poate fi identificat si in dispozitiile legale anterioare, in ciuda faptului ca acesta nu este enumerat sau declarat in mod expres.

Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal

Bibliografie

I. Tratate, Monografii

1. M. Andreescu, A.N. Puran, Drept constitutional. Teoria generala. Drepturi, libertati si indatoriri fundamentale. Institutia cetateniei, Editia a IV-a revizuita si adaugita, Editura Sitech, Craviova, 2015

II. Legislatie

1. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

III. Jurisprudenta

Decizia C.C.R. nr. 186/2019