Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Drept Constitutional » Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate

  Publicat: 18 Jul 2019       686 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Drept Constitutional  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Egalitatea in drepturi a cetatenilor este un principiu de drept ce fundamenteaza intreaga activitate juridica.

Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.

Cu toate acestea, ``Egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice nu poate implica ideea de standardizare, de uniformizare, de inscriere a tuturor cetatenilor sub semnul aceluiasi regim juridic, indiferent de situatia naturala sau socio-profesionala a acestora. Principiul egalitatii presupune ca la situatii egale sa se aplice un tratament juridic egal. Acest principiu implica si dreptul la diferentiere in tratamentul juridic, deoarece, daca egalitatea nu este naturala sau nu este determinata de aceeasi situatie sau statut juridic, impunerea unui tratament juridic egal ar insemna o discriminare .``[1]


Un astfel de exemplu de tratament diferentiat aplicat tocmai pentru asigurarea egalitatii in drepturi a fost transat de Curtea Constitutionala prin Decizia184/2019. Printr-o exceptie de neconstitutionalitate, s-a sustinut ca dispozitiile OUG nr 6/2009 prin care se stabileste ca la calculul privind acordarea pensiei sociale minime garantate se are in vedere nivelul cuantumurilor insumate ale tuturor drepturilor de pensie de care se bucura solicitantul, ar incalca principiul egalitatii in drepturi, prin prisma faptului ca desi persoana in cauza obtine in sistemul public de pensii o pensie mai mica decat cuantumul indicat de Ordonanta, nu se poate bucura de beneficiile acordate de OUG 6/2009.



1. Exceptia de neconstitutionalitate


1.1 Obiectul exceptiei


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 107 din 23 februarie 2009, dispozitii potrivit carora:


"(1) In situatia persoanelor care beneficiaza, prin cumul, atat de unul sau mai multe drepturi de pensie din sistemul public, cat si de pensie din sisteme neintegrate acestuia, precum si de drepturi stabilite si platite de sistemul public de pensii in baza unor legi speciale, la acordarea pensiei sociale minime garantate se are in vedere nivelul cuantumurilor insumate ale tuturor acestor venituri.


(2) Pensia sociala minima garantata se acorda numai in situatia in care veniturile prevazute la alin. (1), insumate, se situeaza sub nivelul prevazut la art. 1."



1.2 Pozitia autoarei exceptiei


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine, in esenta, ca dispozitiile art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009, care prevad ca pensia sociala minima garantata se acorda numai daca din insumarea pensiei acordate in sistemul public de pensii cu cea acordata in alt sistem neintegrat rezulta un cuantum al veniturilor care se situeaza sub nivelul prevazut la art. 1 din acelasi act normativ, sunt contrare art. 16, art. 6, art. 38, art. 41, art. 44, art. 56, art. 62, art. 20 si art. 53 din Constitutie . De asemenea considera ca sunt incalcate si prevederile art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, art. 14 si art. 24 din Pactul international privind drepturile civile si politice si art. 1 din Primul Protocol la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In acest sens arata ca dispozitiile de lege criticate sunt discriminatorii, intrucat exclud de la beneficiul acordarii pensiei sociale minime garantate persoanele care, prin cumulul pensiei din sistemul public de pensii cu pensia obtinuta din alt sistem neintegrat - asa cum este cel al avocatilor in cazul sau -, depasesc nivelul prevazut la art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009. Prin urmare, desi pensia obtinuta in sistemul public de pensii este sub nivelul mai sus aratat, nu beneficiaza de acordarea pensiei sociale minime garantate, fiind discriminata in raport cu alte persoane care obtin pensie in sistemul public de pensii si carora li se acorda acest beneficiu, desi au numar de ani de cotizare mai mic. Exemplificand cu situatia sa, arata ca, dupa o perioada de cotizare de opt ani in sistemul public de pensii, primeste o pensie de 217 lei, adica mai putin decat orice alta persoana care a cotizat o perioada mai scurta, numai pentru ca a activat si in alt domeniu, cotizand intr-un sistem neintegrat sistemului public de pensii.


Astfel, autoarea exceptiei considera ca dispozitiile de lege criticate sunt contrare urmatoarelor prevederi din Constitutie: art. 6 referitor la dreptul la identitate, art. 16 privind egalitatea in drepturi a cetatenilor, art. 20 referitor la Tratatele internationale privind drepturile omului, art. 38 privind dreptul de a fi ales in Parlamentul European, art. 41 referitor la munca si protectia sociala a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privata, art. 56 privind contributiile financiare, art. 62 referitor la alegerea Camerelor Parlamentului si art. 53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati. De asemenea sustine ca sunt incalcate urmatoarele dispozitii internationale privind interzicerea discriminarii: art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului sau libertatii fundamentale, art. 14 si art. 26 din Pactul international privind drepturile civile si politice. Totodata considera ca sunt infrante prevederile art. 1 din Primul Protocol la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitoare la proprietate .



1.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice sesizate conform legii


Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale considera ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata. In acest sens, arata ca "titularii unor pensii din alte sisteme de asigurare, neintegrate sistemului public, care cumuleaza o pensie din sistemul public al carui cuantum este inferior valorii indemnizatiei sociale pentru pensionari, astfel cum este reglementat prin art. 1 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009 si prin actele normative ulterioare, ce au modificat cuantumul, nu sunt intr-o situatie identica cu pensionarii sistemului public ale caror pensii, cumulate sau necumulate cu alte categorii de venituri dintre cele prevazute de actul normativ in discutie, sunt inferioare indemnizatiei sociale stabilite de lege, veniturile totale ale acestora nefiind in masura sa le asigure un minim de subzistenta, comparativ cu cei ale caror venituri cumulate depasesc valoarea indemnizatiei sociale".


Guvernul considera ca dispozitiile de lege criticate nu contravin textelor din Constitutie invocate. Astfel, arata ca legiuitorul delegat a instituit indemnizatia sociala pentru pensionari in considerarea cuantumului redus al pensiei de care beneficiaza unii pensionari, indiferent de sistemul de pensii din care fac parte, astfel ca reglementarea criticata nu instituie o discriminare intre pensionarii din avocatura si ceilalti pensionari din sistemul public de pensii. De asemenea invoca cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 725 din 29 octombrie 2015.


Avocatul Poporului considera ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. In acest sens arata ca stabilirea conditiilor si limitelor acordarii drepturilor sociale reprezinta atributul exclusiv al legiuitorului, care poate decide, in functie de politica tarii si de resursele financiare disponibile, in ce conditii se vor acorda drepturile de asigurari sociale prevazute in Constitutie . Sistemul de asigurari sociale de sanatate nu este conceput insa pe ideea deplinei egalitati intre pretul platit si beneficiul corespunzator, ci are la baza principiul solidaritatii in constituirea si utilizarea fondurilor. Pensia sociala minima garantata nu este un drept de sine statator, acesta este un accesoriu al dreptului principal, respectiv dreptul de pensie din sistemul public. Asa cum s-a statuat in mod constant in jurisprudenta Curtii Constitutionale, principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite. Or, titularii unor pensii din alte sisteme de asigurare neintegrate sistemului public, care cumuleaza o pensie din sistemul public al carui cuantum este inferior valorii indemnizatiei sociale pentru pensionari, nu sunt intr-o situatie identica cu pensionarii sistemului public ale caror pensii, cumulate sau necumulate cu alte categorii de venituri dintre cele prevazute de actul normativ in discutie, sunt inferioare indemnizatiei sociale stabilite prin lege, veniturile totale ale acestora nefiind in masura sa le asigure un minim de subzistenta comparativ cu cei ale caror venituri cumulate depasesc valoarea indemnizatiei sociale. Avand in vedere acestea, dispozitiile art. 53 din Constitutie nu sunt aplicabile in speta, intrucat nu s-a constatat restrangerea exercitiului vreunui drept sau al unei libertati fundamentale.



1.4 Pozitia Curtii Constitutionale


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009 reglementeaza acordarea indemnizatiei sociale pentru pensionari, prin care se concretizeaza obligatia instituita de art. 47 alin. (1) din Constitutie in sarcina statului, de a lua masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent. Obiectivul actului normativ, asa cum reiese din insasi Nota de fundamentare, este acela de a asigura "un venit minim de subzistenta" pentru "beneficiarii sistemului public de pensii, ale caror venituri se situeaza sub limita minima, dincolo de care pot interveni marginalizarea sociala si saracia". Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009, "(1) Beneficiaza de indemnizatia sociala pentru pensionari, pensionarii sistemului public de pensii si pensionarii sistemului militar de pensii cu domiciliul in Romania, indiferent de data inscrierii la pensie, daca nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat in plata, se situeaza sub nivelul indemnizatiei sociale pentru pensionari. (2) Pensia sociala minima garantata se determina ca diferenta intre nivelul prevazut la art. 1 si nivelul cuantumului pensiei cuvenit sau aflat in plata, stabilit in conformitate cu Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare".


Autoarea exceptiei de neconstitutionalitate este nemultumita de faptul ca, prin efectul dispozitiilor art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009, nu poate beneficia de indemnizatia sociala pentru pensionari, intrucat cumuleaza pensia din sistemul public de pensii, al carui nivel este inferior celui prevazut la art. 1 din aceeasi ordonanta, cu pensia obtinuta in sistemul de pensii al avocatilor, depasind astfel nivelul mai sus aratat. Se considera discriminata in raport cu ceilalti beneficiari ai sistemului public de pensii care, necumuland venituri din ale sisteme de pensii ori drepturi stabilite si platite de sistemul public de pensii in baza unor legi speciale, beneficiaza de indemnizatia consacrata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009. Astfel, autoarea exceptiei considera ca toti pensionarii sistemului public de pensii ale caror pensii sunt mai mici decat valoarea indemnizatiei sociale pentru pensionari se afla intr-o situatie identica si ar trebui sa beneficieze de un tratament juridic identic.


Fata de criticile formulate de autoarea exceptiei, Curtea retine, in acord cu cele statuate in jurisprudenta sa, asa cum este Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011, ca principiul egalitatii in fata legii, consacrat de art. 16 din Constitutie, presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite. Or, Curtea aminteste ca scopul urmarit de legiuitorul delegat atunci cand a prevazut acordarea indemnizatiei sociale pentru pensionari a fost acela de a asigura "un venit minim de subzistenta", acesta fiind criteriul esential in functie de care trebuie apreciata identitatea sau diferenta dintre diferite categorii de persoane . Prin urmare, o persoana care, fie doar din pensia acordata in sistemul public de pensii, fie prin cumulul pensiilor obtinute in mai multe sisteme de pensii, obtine un venit care depaseste nivelul indemnizatiei sociale pentru pensionari nu se afla in aceeasi situatie cu o persoana care obtine o pensie in sistemul public inferioara "venitului minim de subzistenta", astfel ca tratamentul juridic aplicabil nu poate fi decat diferit.


De altfel, prin prisma aceluiasi obiectiv declarat al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 6/2009, persoanele care beneficiaza, prin cumul, atat de unul sau mai multe drepturi de pensie din sistemul public, cat si de pensie din sisteme neintegrate acestuia, precum si de drepturi stabilite si platite de sistemul public de pensii in baza unor legi speciale si depasesc nivelul venitului minim de subzistenta, respectiv al indemnizatiei sociale pentru pensionari, nu se incadreaza in ipoteza acestui act normativ, astfel ca este lipsita de sustinere critica referitoare la incalcarea dreptului de proprietate .


Referitor la celelalte texte constitutionale invocate de autoarea exceptiei privind dreptul la identitate, dreptul de a fi ales in Parlamentul European, dreptul la munca, contributiile financiare si dreptul la alegerea Camerelor Parlamentului, Curtea apreciaza ca acestea nu au incidenta in cauza, dispozitiile de lege criticate nereglementand aspecte care sa vizeze continutul acestor prevederi din Legea fundamentala.



1.5 Solutia Curtii Constitutionale


In vederea acestor considerente, Curtea Constitutionala a respins ca neintemeiata, prin Decizia nr. 184/2019, exceptia de neconstitutionalitate invocata, si a constatat ca dispozitiile art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.



2. Concluzii


Concluzionand, retinem ca desi aparent similare, cele doua situatii aratate in exceptia de neconstitutionalitate, respectiv cea a unei persoane care obtine venituri doar in sistemul public de pensii, si cea a unei persoane care cumuleaza veniturile obtinute in sistemul public de pensii cu alte venituri din sisteme neintegrate acestuia sunt esentialmente diferite. Prin urmare, nu doar ca nu se justifica aplicarea unui tratament juridic identic in ambele cazuri, ci se impune aplicarea unui tratament diferit.


Acest exemplu este unul cat se poate de graitor al faptului ca egalitatea in drepturi nu presupune un tratament juridic identic pentru toti cetatenii, o astfel de abordare ducand, in situatia data, la discriminare, prin acordarea unui beneficiu necuvenit si deturnarea scopului legii, ce a fost menita sa asigure venituri minime persoanelor ce nu se bucura de acestea, iar nu sa suplimenteze veniturile unor persoane cu un nivel de trai ridicat.



Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal





Bibliografie


I. Tratate, Monografii


1. M. Andreescu, A.N. Puran, Drept constitutional. Teoria generala. Drepturi, libertati si indatoriri fundamentale. Institutia cetateniei, Editia a IV-a revizuita si adaugita, Editura Sitech, Craviova, 2015


II. Legislatie


1. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate


III. Jurisprudenta


1. Decizia C.C.R. nr. 184/2019








[1] M. Andreescu, A.N. Puran, Drept constitutional. Teoria generala. Drepturi, libertati si indatoriri fundamentale. Institutia cetateniei, Editia a IV-a revizuita si adaugita, Editura Sitech, Craviova, 2015, p. 239.







Citeşte mai multe despre:    CCR    Decizia 184/2019    Egalitatea in drepturi    Pensie sociala minima garantata    OUG 6/2009    Cumulul veniturilor din pensii



Comentează: Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Alte Titluri

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Decizia CCR nr. 657/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a sintagmei "pe baza de abonament" - Legea 1/2011
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 466/2019 - admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

CCR - Decizia 506/2019 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 439/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art. 109 din Codul Rutier
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei