Constitutionalitatea derogarii de la principiul aplicarii imediate a legii noi

1.Notiuni introductive
Potrivit Noului Cod de Procedura Civila, �procesele in curs de judecata, precum si executarile silite incepute sub legea veche raman supuse acelei legi, consacrand astfel o solutie distincta in raport de art. 725 alin. (1) CPC 1865, potrivit caruia dispozitiile legii noi de procedura se aplicau, din momentul intrarii ei in vigoare, si proceselor in curs de judecata incepute sub legea veche, precum si executarii silite incepute sub acea lege, dispozitii ce reglementau principiul aplicarii imediate o legii procesuale civile noi.

Astfel, in prezent, regula este aceea ca daca data inregistrarii cererii de chemare in judecata se situeaza anterior datei intrarii in vigoare a legii noi, aceasta nu se va aplica judecarii cauzei respective, fiind incidenta legea in vigoare de la momentul inceperii procesului.

Similar, daca cererea de executare silita a fost formulata anterior datei intrarii in vigoare a legii procesuale civile noi, aceasta nu se aplica, ci legea in vigoare la data demararii executarii silite, si anume legea in vigoare la data inregistrarii cererii de executare .``[1]

Legiuitorul a derogat astfel de la principiul legal al aplicarii imediate a legii noi. Cu toate acestea, natura legala, ci nu constitutionala a acestui principiu, permite astfel de derogari in situatii speciale. Acest fapt a fost subliniat din nou, prin Decizia C.C.R. nr. 151/2019 .

2. Exceptia de neconstitutionalitate

2.1 Obiectul exceptiei

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta dispozitiile art. 25 alin. (1) din Codul de procedura civila, care au urmatorul cuprins: "Procesele in curs de judecata, precum si executarile silite incepute sub legea veche raman supuse acelei legi."

2.2 Pozitia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca dispozitiile legale criticate care reglementeaza supravietuirea legii vechi sunt in contradictie cu principiul aplicarii imediate si generale a legii noi.

Prin urmare, in opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 78 privind intrarea in vigoare a legii.

2.3 Pozitia autoritatilor publice sesizate conform legii

Tribunalul Galati - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, dispozitiile legale criticate fiind constitutionale.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.

2.4 Pozitia Curtii Constitutionale a Romaniei

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, prin Decizia nr. 409 din 28 mai 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 521 din 13 iulie 2015, paragraful 12, a statuat ca prin dispozitia legala criticata legiuitorul a optat ca legea de procedura noua sa se aplice numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila, spre deosebire de vechea reglementare procesual civila (art. 725 alin. 1 din Codul de procedura civila din 1865), potrivit careia legea noua se aplica, de la data intrarii ei in vigoare, si proceselor, si executarilor silite incepute sub legea veche.

Dispozitiile legale criticate au fost adoptate de legiuitor in cadrul competentei sale, astfel cum este consacrata prin prevederile constitutionale ale art. 126 alin. (2), potrivit carora "Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege", justificat de necesitatea asigurarii unei judecati sau executari silite unitare, care sa se desfasoare dupa reguli previzibile - dinainte cunoscute, avand in vedere caracterul unitar al procesului civil.

In jurisprudenta sa, Curtea a mai retinut faptul ca in ceea ce priveste rezolvarea conflictului in timp al legilor de procedura, prin determinarea situatiilor juridice care raman supuse vechii reglementari, precum si a celor care sunt guvernate de noua reglementare, aceasta nu constituie o problema de constitutionalitate, ci una de aplicare a legii in timp, care este de competenta exclusiva a instantelor judecatoresti (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 152 din 30 martie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 420 din 11 mai 2004).

Principiul aplicarii imediate a normei procesuale este de sorginte legala, iar nu constitutionala, legiuitorul avand posibilitatea de a deroga de la acesta in anumite situatii particulare, fara ca o atare solutie sa fie calificata ca neconstitutionala.

Prin urmare, principiile care guverneaza aplicarea in timp a legii de procedura civila - aplicarea imediata a normei procesuale si, corelativ, supravietuirea legii vechi - sunt de sorginte legala, iar nu constitutionala, legiuitorul avand competenta conferita de art. 126 din Legea fundamentala de a da preeminenta unuia dintre ele, astfel incat Curtea nu poate retine nicio relatie de contrarietate dintre dispozitiile legale criticate si art. 78 din Constitutie care confera cetatenilor posibilitatea cunoasterii prevederilor legii in vederea respectarii drepturilor si obligatiilor corelative reglementate de acestea. De altfel, Curtea retine ca, astfel cum au fost formulate, criticile de neconstitutionalitate vizeaza aplicarea in timp a legilor, ceea ce nu intra in sfera de cuprindere a art. 78 din Constitutie .

2.5 Solutia Curtii Constitutionale

In considerarea argumentelor expuse anterior, Curtea Constitutionala a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata si a constatat ca dispozitiile art. 25 alin. (1) din Codul de procedura civila sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

3. Concluzii

Concluzionand, retinem ca Legiuitorul, in exercitarea atributiilor sale, are competenta de a deroga de la principii de natura legala, in situatii de exceptie . In situatia data, se are in vedere smentinerea increderii populatiei in sistemul de drept precum si a securitatii sistemului juridic, fiind, astfel justificata abordarea derogatorie a Legiuitorului. Mai mult, in ceea ce priveste caracterul constitutional al unor astfel de principii, acesta nu poate fi retinut, din moment ce art. 78 din Constitutie care confera cetatenilor posibilitatea cunoasterii prevederilor legii in vederea respectarii drepturilor si obligatiilor corelative reglementate de acestea. Astfel, mentinerea legislatiei aplicabile pe parcursul procesului civil nu este de natura a incalca acest principiu, dimpotriva, servind la respectarea acestuia prin asigurarea cunoasterii de catre cetateni a legii aplicabile situatiei lor precum si a eventualelor efecte pe care aceasta le produce asupra procesului civil inceput sub imperiul ei.

Autor: Diculescu Irina-Maria,Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal

Bibliografie:

I.Tratate, monografii:

1. G. Boroi; colectiv, Noul Cod de Procedura Civila. Comentariu pe articole, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013

II.Legislatie:

1.Constitutia Romaniei

2. Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila,

III.Jurisprudenta:

1. Decizia C.C.R. nr. 151/2019