Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Drept Constitutional » Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului – masura benefica sau permisiva de abuz?

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului – masura benefica sau permisiva de abuz?

  Publicat: 09 May 2019       527 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Drept Constitutional  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
1.Notiuni introductive
Potrivit Noului Cod de Procedura Penala, in cursul urmaririi penale, organul de urmarire penala strange si administreaza probe atat in favoarea, cat si in defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere .

Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.

``Motivarea admiterii sau a respingerii cererilor de probe, desi nu constituie o noutate a textului, reprezinta o garantie foarte importanta impotriva arbitrariului, dar si a abuzului, si este locul sa subliniem ca exigentele unei motivari efective impun ca organul judiciar sa indice nu numai textele de lege pe care isi intemeiaza dispozitia, ci si elementele de fapt, concrete, care justifica admiterea sau respingerea probelor.``[1]


In conformitate cu dispozitiile aceluiasi act normativ, plangerile impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror, ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva, dupa caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel, de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.


Astfel, actele procurorului se supun principiului controlului ierarhic, conform caruia procurorii isi desfasoara activitatea, si care asigura celeritatea procedurilor judiciare.


Desi destinate asigurarii celeritatii procedurilor de judecata aceste norme au fost subiectul unor critici, in sensul in care prin aplicarea in principal principiului controlului ierarhic si nu a unui control judiciar s-ar putea permite abuzuri. In acest sens au fost exprimate critici intr-o exceptie de neconstitutionalitate solutionata recent de Curtea Constitutionala a Romaniei.


2. Exceptia de neconstitutionalitate



2.1 Obiectul exceptiei


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 339 si art. 340 din Codul de procedura penala, care au urmatorul cuprins:


Art. 339:


"(1) Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva, dupa caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel, de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.


(2) In cazul cand masurile si actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel, ale procurorului sef de sectie al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de catre acestia, plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior.


(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator atunci cand ierarhia functiilor intr-o structura a parchetului e stabilita prin lege speciala.


(4) In cazul solutiilor de clasare, plangerea se face in termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus solutia.


(5) Ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva solutiilor, actelor sau masurilor nu mai pot fi atacate cu plangere la procurorul ierarhic superior si se comunica persoanei care a facut plangerea si celorlalte persoane interesate.


(6) Dispozitiile art. 336-338 se aplica in mod corespunzator, daca legea nu dispune altfel."


Art. 340:


(1) Persoana a carei plangere impotriva solutiei de clasare, dispusa prin ordonanta sau rechizitoriu, a fost respinsa conform art. 339 poate face plangere, in termen de 20 de zile de la comunicare, la judecatorul de camera preliminara de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.


(2) Daca plangerea nu a fost rezolvata in termenul prevazut la art. 338, dreptul de a face plangere poate fi exercitat oricand dupa implinirea termenului de 20 de zile in care trebuia solutionata plangerea, dar nu mai tarziu de 20 de zile de la data comunicarii modului de rezolvare.


(3) Plangerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea si domiciliul petitionarului ori, pentru persoana juridica, denumirea, sediul, indicarea reprezentantului legal ori conventional, data ordonantei sau a rechizitoriului atacat, numarul de dosar si denumirea parchetului, indicarea motivelor plangerii.


(4) Dispozitiile art. 289 alin. (3)-(5) se aplica in mod corespunzator.


(5) In cazul in care nu cuprinde data ordonantei sau a rechizitoriului atacate, numarul de dosar si denumirea parchetului, plangerea se restituie pe cale administrativa, situatie in care completarea plangerii poate fi efectuata nu mai tarziu de 20 de zile de la data restituirii."


2.2 Pozitia autorilor exceptiei


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, se sustine ca textele criticate sunt neconstitutionale in masura in care permit procurorilor sa le interpreteze, sa se manifeste si sa administreze probele in mod arbitrar, subiectiv si unilateral, partinitor si chiar abuziv si, totodata, sa nu comunice ordonanta de respingere a probelor. Se arata de asemenea ca textul criticat permite procurorilor sa aiba aceeasi conduita, anterior aratata, si cu prilejul interpretarii si aplicarii dispozitiilor art. 100 alin. (1) si (3), art. 285, art. 306 alin. (1) si (4), art. 311, art. 314 si art. 327 din Codul de procedura penala, precum si cu prilejul schimbarii incadrarii juridice a faptelor.


Prin urmare, se sustine ca textele criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 referitor la egalitatea in drepturi, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justitie, art. 24 privind dreptul la aparare si art. 148 cu privire la integrarea in Uniunea Europeana.


2.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice sesizate conform legii


Curtea de Apel Galati - Sectia penala si pentru cauze cu minori opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, dispozitiile legale criticate necontravenind prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei.


Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se sustine ca solutia legislativa care refuza o cale ulterioara de atac impotriva ordonantelor prin care procurorul ierarhic superior solutioneaza plangerile formulate impotriva masurilor si a actelor procurorului de caz are la baza principiul controlului ierarhic, conform caruia procurorii isi desfasoara activitatea, si ca aceasta asigura celeritatea procedurilor judiciare, fara a ingradi accesul liber la justitie. Se arata, totodata, ca actele procurorului de caz, vizand stabilirea sau schimbarea incadrarii juridice ori solutionarea cererilor de probatorii, nu pot fi contestate pe cale separata de judecatorul de camera preliminara, ceea ce nu aduce atingere dreptului fundamental prevazut la art. 21 alin. (1) din Constitutie .


2.4 Pozitia Curtii Constitutionale


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca autorul exceptiei nu formuleaza veritabile argumente de neconstitutionalitate, ci invoca aspecte ce vizeaza fie reaua-credinta a procurorilor, fie greseli ale acestora in solutionarea cauzelor.


In acest sens, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constitutionala a retinut ca exista o anumita structura inerenta si intrinseca oricarei exceptii de neconstitutionalitate si ca aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constitutionalitatii, textul de referinta pretins incalcat, precum si motivarea de catre autorul exceptiei a relatiei de contrarietate existente intre cele doua texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstitutionalitatii textului criticat. Prin aceeasi decizie s-a retinut ca, chiar daca exceptia de neconstitutionalitate este in mod formal motivata, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea in sine nu are nicio legatura cu textul criticat, iar textul de referinta este unul general, Curtea va respinge exceptia ca inadmisibila, fiind contrara art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea in acest sens Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau, in cadrul controlului a priori, Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011).


Or, prin raportare la considerentele Deciziei nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, Curtea retine ca prezenta exceptie de neconstitutionalitate este inadmisibila, intrucat motivarea acesteia nu are legatura cu textele criticate, argumentele aduse in sustinerea acesteia constituind aprecieri de ordin subiectiv ale autorului exceptiei.


2.5 Solutia Curtii Constitutionale


Fiind avute in vedere considerentele expuse anterior, Curtea Constitutionala a respins, prin Decizia nr. 56/2019, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 339 si art. 340 din Codul de procedura penala.


3. Concluzii



In incheiere, constatam urmatoarele: ne aplecam, in primul rand, atentia, asupra aspectelor structurale ce trebuie avute in vedere la formularea unei exceptii de neconstitutionalitate. Astfel, motivarea exceptiei trebuie sa fie in stransa legatura cu textele criticate si sa nu reprezinte aprecieri subiective ale autorului exceptiei. Astfel, retinem ca nu se poate porni in criticarea constitutionalitatii unui text normativ de la prezumtia relei-credinte a organului indrituit sa execute normele legale in cauza.


In ceea ce priveste fondul problemei in discutie, retinem ca solutia legislativa care refuza o cale ulterioara de atac impotriva ordonantelor prin care procurorul ierarhic superior solutioneaza plangerile formulate impotriva masurilor si a actelor procurorului de caz are la baza principiul controlului ierarhic, conform caruia procurorii isi desfasoara activitatea, si ca aceasta asigura celeritatea procedurilor judiciare, fara a ingradi accesul liber la justitie.



Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal



Bibliografie


I. Articole de specialitate


1. N. Volonciu; colectiv, Noul Cod de Procedura Penala adnotat. Partea generala, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2014


II. Legislatie


1.Legea nr. 135/2010 privind Codul de Procedura Penala cu modificarile si completarile ulterioare


III. Jurisprudenta


1.Decizia C.C.R. nr. 56/2019







[1] N. Volonciu; colectiv, Noul Cod de Procedura Penala adnotat. Partea generala, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2014







Citeşte mai multe despre:    CCR    Codul de procedura penala    Principiul controlului ierarhic    Liberul acces la justitie    Exceptie de neconstitutionalitate    Decizia C.C.R. 56/2019



Comentează: Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului – masura benefica sau permisiva de abuz?
Alte Titluri

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Decizia CCR nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 209/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din OUG 44/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 223/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. din Legea nr. 61/1993
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 263/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 349/2002
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei