Consideratii asupra constitutionalitatii scutirii autoritatilor publice de taxa judiciara de timbru in actiunile care au ca obiect venituri publice

``Articolul 30 din O.U.G. nr. 80/2013 constituie cadrul legal de drept comun al scutirilor subiective de plata taxelor judiciare de timbru. Beneficiarii acestor scutiri sunt numai persoanele prevazute in mod expres de lege. Cererile si actiunile formulate de celelalte parti procesuale se timbreaza potrivit legii.

Se face urmatoarea distinctie: cererile si actiunile, inclusiv caile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputatilor, Presedintia Romaniei, Guvernul Romaniei, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public si de Ministerul Finantelor Publice sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru indiferent de obiectul acestora, in timp ce acelea formulate de alte institutii publice, indiferent de calitatea procesuala a acestora, sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru numai cand au ca obiect venituri publice.``¹

Institutia publica poate face dovada ca obiectul cererii il constituie venit public prin depunerea la dosar a unei adeverinte eliberate de Ministerul Finantelor Publice in acest sens.``

Constitutionalitatea acestor dispozitii a fost criticata in mai multe randuri. Recent, Curtea Constitutionala s-a pronuntat din nou asupra acestui aspect, prin Decizia nr. 837/2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 265 din 08.04.2019.

2. Exceptia de neconstitutionalitate

2.1 Obiectul exceptiei

Prin Incheierea nr. X din 7 decembrie 2016, pronuntata in Dosarul nr. XXXX/253/2015, Tribunalul Tulcea - Sectia civila, de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Exceptia a fost invocata de Societatea A. din comuna Jijila, judetul Tulcea, intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unui apel formulat impotriva unei hotarari prin care s-a admis plangerea formulata impotriva unui proces-verbal de constatare si sanctionare contraventionala.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta dispozitiile art. 30 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificarile si completarile ulterioare. Textele legale criticate au urmatorul cuprins:

"Sunt scutite de taxa judiciara de timbru actiunile si cererile, inclusiv caile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputatilor, Presedintia Romaniei, Guvernul Romaniei, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public si de Ministerul Finantelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum si cele formulate de alte institutii publice, indiferent de calitatea procesuala a acestora, cand au ca obiect venituri publice."

2.2 Pozitia autorului exceptiei

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale numai in masura in care nu scutesc institutiile publice de la plata taxelor judiciare de timbru in valoare de 20 de lei in procesele ce au ca obiect caile de atac impotriva proceselor-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor. Se mai sustine ca, in cazul formularii cailor de atac impotriva hotararilor prin care se solutioneaza plangerile formulate impotriva proceselor-verbale de constatare si sanctionare contraventionala, obiectul dedus judecatii nu este reprezentat de "venituri publice", iar textul legal criticat face referire la cererile si caile de atac care au ca obiect colectarea de venituri publice. In caz contrar, se apreciaza ca se rupe justul echilibru dintre parti, fiind favorizata institutia publica, ceea ce contravine principiului egalitatii de tratament, conform caruia partile sunt egale in fata legii.

In opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale aleart. 16 privind egalitatea in drepturi, art. 11 privind dreptul international si dreptul intern, precum si art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

2.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice sesizate conform legii

Tribunalul Tulcea - Sectia civila, de contencios administrativ si fiscal apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.

Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

2.4 Pozitia Curtii Constitutionale

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prevederile art. 30 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 au mai format obiect al controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale si din perspectiva unor critici similare, in acest sens fiind Decizia nr. 277 din 10 mai 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 495 din 1 iulie 2016, sau Decizia nr. 747 din 23 noiembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 125 din 8 februarie 2018, prin care a statuat ca reglementarea criticata este constitutionala in raport cu criticile formulate.

In esenta, prin deciziile precizate, Curtea a stabilit ca scutirea autoritatilor publice, care intra sub incidenta textului de lege criticat, de taxe, tarife, comisioane sau cautiuni pentru cererile, actiunile si orice alte masuri pe care le indeplinesc in vederea realizarii creantelor bugetare are o justificare obiectiva si rationala intrucat ar fi absurd ca autoritatile respective - beneficiare de alocatii bugetare - sa fie obligate (formal) sa plateasca din buget o taxa care revine aceluiasi buget, acestea fiind finantate de la bugetul de stat pentru a putea functiona. De asemenea, Curtea a statuat ca principiul egalitatii, prevazut de Constitutie pentru cetateni, nu poate ca, prin extensie, sa primeasca semnificatia unei egalitati intre cetateni si autoritatile publice . Asa cum rezulta din dispozitiile constitutionale ale art. 16, cetatenii se bucura de drepturile prevazute in Constitutie si in legi, fiind egali in fata acestora si a autoritatilor publice, in timp ce autoritatile publice exercita atributiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competentei lor, in realizarea functiilor pentru care sunt create.

Totodata, Curtea a subliniat ca existenta calitatii de autoritate/institutie publica nu este suficienta pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, inclusiv cea prevazuta de art. 30 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013, aceasta nefiind aplicabila decat in cazul special al veniturilor publice, iar nu si in cazul in care institutia formuleaza cereri ca urmare a pretentiilor ce decurg din contracte civile sau comerciale sau alte raporturi ce excedeaza domeniului strict delimitat al notiunii de venituri publice. Asa fiind, nu toate pretentiile pecuniare formulate de autoritatile publice prevazute in art. 30 alin. (1) din actul normativ mentionat sunt scutite de taxa judiciara de timbru. Competenta de a califica obiectul cauzei deduse judecatii si, implicit, modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru aferente litigiului reprezinta insa atributul exclusiv al instantei de judecata . O eventuala interpretare si aplicare gresita a normelor legale incidente cauzei de catre instanta excedeaza controlului Curtii Constitutionale, aceasta neputandu-se substitui instantei de judecata in stabilirea legii aplicabile litigiului.

Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atat solutia, cat si considerentele cuprinse in aceste deciziile mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.

2.5 Solutia Curtii

Avand in vedere considerentele expuse anterior, Curtea Constitutionala a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Societatea A.

3. Concluzii

Analizand aspectele prezentate anterior putem coclude urmatoarele: principiul egalitatii in drepturi nu poate fi interpretat in sensul in care acesta ar presupune egalitatea in drepturi a cetatenilor cu autoritatile publice . Contenciosul Administrativ, spre deosebire de dreptul civil, presupune o pozitie de subordonare a partilor, in concret, a cetatenilor fata de autoritatile publice .

Astfel, pozitia speciala a autoritoatilor publice justifica si o serie de adaptari in ceea ce priveste drepturile si obligatiile procesuale ale acestora.

Mai mult, trebuie pus in evidenta faptul ca scutirea autoritatilor publice, care intra sub incidenta textului de lege criticat, de taxe, tarife, comisioane sau cautiuni pentru cererile, actiunile si orice alte masuri pe care le indeplinesc in vederea realizarii creantelor bugetare are o justificare obiectiva si rationala intrucat ar fi absurd ca autoritatile respective - beneficiare de alocatii bugetare - sa fie obligate (formal) sa plateasca din buget o taxa care revine aceluiasi buget, acestea fiind finantate de la bugetul de stat pentru a putea functiona.

Irina-Maria Diculescu,Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal

Bibliografie:

I. Articole, tratate

1. Wolters Kluwer, Taxele judiciare de timbru, Wolters Kluwer, 2015

II. Legislatie:

1.O.U.G. nr. 80/2013

III.Jurisprudenta:

1. Decizia CCR nr. 837/2018