din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1779 de useri online



Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept

  Publicat: 26 Apr 2018       3885 citiri       Sursa: Avocat Lacatus Igor        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia I civila, prin Decizia nr. 401/2017 din 24.02.2017 a hotarat ca art. 36 din Legea nr. 85/2006: "De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu exceptia actiunilor exercitate in cadrul unui proces penal" instituie un caz de suspendare de drept, insa pentru actiunile judiciare pentru realizarea creantelor, nu si pentru cele care tind la stabilirea existentei si intinderii unui drept de creanta care nu se circumscrie unui titlu existent.

Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Masura pe care o poate dispune organul de jurisdictie, dupa inchiderea dezbaterilor si inainte de pronuntarea hotararii,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Valcea, sectia I civila, la data de 4 martie 2013, sub nr. x/90/2013, reclamantul B. a formulat, in contradictoriu cu parata SC A. SA, contestatie impotriva Deciziei nr. 864 din 6 februarie 2013, prin care intimata a dispus incetarea contractului individual de munca din 22 ianuarie 1987, in baza art. 86 pct. 6 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei si art. 65 din Legea nr. 53/2003 - C. muncii, solicitand si plata de daune materiale si morale.


In drept, contestatia a fost intemeiata pe dispozitiile art. 75 pct. 1, 77 - 80 si 272 C. muncii, art. 4.109 si 4.112 din Contractul colectiv de munca la nivel de unitate pe anul 2013 si art. 453 Cod procedura civila.


Prin Sentinta nr. 1095 din 23 septembrie 2013 a Tribunalului Valcea, sectia I civila, a fost respinsa contestatia formulata de contestatorul B. Impotriva acestei sentinte a declarat apel contestatorul B., dosarul fiind inregistrat pe rolul Curtii de Apel Pitesti, sectia I civila la data de 14 noiembrie 2013.


La termenul de judecata din data de 10 aprilie 2014, Curtea de Apel Pitesti, sectia I civila a dispus suspendarea judecarii apelului, in temeiul dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei. La data de 26 ianuarie 2016 (data depunerii cererii la oficiul postal), intimata-parata SC A. SA a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei.


Prin incheierea din 10 martie 2016, Curtea de Apel Pitesti, sectia I civila, a mentinut starea de suspendare dispusa prin incheierea de sedinta din data de 10 aprilie 2014, retinand, in esenta, ca nu a fost solutionata definitiv procedura in raport de care s-a dispus suspendarea de drept a cauzei.


Cercetand recursul din perspectiva motivului de recurs prevazut de dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 5 Cod procedura civila, conform incadrarii criticilor expusa in raportul privind admisibilitatea in principiu a recursului, Inalta Curte retine ca instanta de apel a facut aplicarea gresita a dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006.


Potrivit dispozitiilor art. 414 alin. (1) Cod procedura civila, incheierea prin care s-a dispus suspendarea judecarii procesului poate fi atacata cu recurs, in mod separat, la instanta ierarhic superioara, cu exceptia incheierii de suspendare a judecatii pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care este definitiva.


In cauza, masura suspendarii si mentinerea acestei masuri au intervenit in temeiul unor norme speciale, respectiv in baza dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 169/2010 publicata in M. Of. nr. 505/21.07.2010, care prevad ca "de la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale".


La data de 10 martie 2016, data pronuntarii incheierii atacate cu recurs, art. 36 din Legea nr. 85/2006, avea urmatorul continut: "De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu exceptia actiunilor exercitate in cadrul unui proces penal".


Inalta Curte retine ca dupa cum se poate observa, acest text de lege instituie un caz de suspendare de drept, insa pentru actiunile judiciare pentru realizarea creantelor, nu si pentru cele care tind la stabilirea existentei si intinderii unui drept de creanta care nu se circumscrie unui titlu existent.


In speta, reclamantul B. a formulat, in contradictoriu cu parata SC A. S.A., o contestatie impotriva Deciziei nr. 864 din 6 februarie 2013, prin care intimata a dispus incetarea contractului individual de munca din 22 ianuarie 1987, in baza art. 86 pct. 6 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei si art. 65 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. De asemenea a solicitat acordarea de despagubiri materiale si morale, capat de cerere care are caracter accesoriu.


Asa cum a retinut si Curtea Constitutionala in considerentele Deciziei nr. 41/2013, dispozitiile art. 36 din Legea nr. 85/2006, sus-mentionat, trebuie interpretate in sensul ca au in vedere numai acele actiuni care tind la indestularea creditorilor, nu si pe cele prin care, ca in speta, se urmareste recunoasterea unui drept de creanta al intimatului-reclamant si aceasta, deoarece in masa credala pot fi inscrise doar creantele care sunt certe, lichide si exigibile si, in plus, sunt materializate in cuprinsul unui inscris cu valoare de titlu executoriu.


Or, in lipsa unui titlu executoriu, intimatul-reclamant nu poate participa la procedura speciala in considerarea careia este instituita masura suspendarii. Prin urmare, cazul de suspendare reglementat de art. 36 din Legea nr. 85/2006 nu era aplicabil in cauza dedusa judecatii.


Fata de considerentele expuse, instanta suprema a admis recursul declarat de recurenta-parata SC A. SA impotriva incheierii de sedinta din data de 10 martie 2016, pronuntata de Curtea de Apel Pitesti, sectia I civila, in Dosarul nr. x/90/2013. A casat incheierea atacata si a trimis cauza la aceeasi instanta pentru continuarea judecatii.


Decizia nr. 401/2017 din 24.02.2017 pronuntata de Sectia I Civila - Inalta Curte de Casatie si Justitie - AICI


AutorAvocat Lacatus Igor


Str. Remus, nr. 7A, apt. 1-3, 300 194, Timisoara, Romania


T(004) 0356 179.038 |F(004) 0356 179.039 |M(004) 0743 209.000



Wwww.avocatmotec.ro





Citeşte mai multe despre:    Codul muncii    suspendare cim    insolventa

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Greva. Aspecte practice. Cauze si consecinte
Sursa: MCP avocati

Modificarea salariului si a altor clauze esentiale din contractul de munca. Interpretari jurisprudentiale
Sursa: MCP avocati

Cand si cum se acorda daune morale in litigiile de munca?
Sursa: MCP avocati

Incetarea contractului de munca in perioada de proba. Este necesar ca angajatorul sa isi motiveze decizia?
Sursa: MCP avocati

Anularea fisei de evaluare profesionala. Regulile fundamentale de efectuare a evaluarii profesionale
Sursa: MCP avocati

Lipsa caracterului efectiv al desfiintarii postului ca urmare a infiintarii de catre angajator a altor posturi
Sursa: MCP avocati

Concediul de odihna suspenda termenul de preaviz?
Sursa: MCP avocati



Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti